Profeție împotriva Tyrului
1În al unsprezecelea an, în ziua întâi a lunii,1 Stabilirea datei exacte este dificilă, deoarece nu este indicată luna. Cu referire, probabil, la perioada de la sfârșitul anului, în luna a unsprezecea sau a douăsprezecea (februarie sau martie 586 î.Cr.). Cuvântul Domnului a venit la mine și mi‑a zis: 2„Fiul omului, Tyrul a zis despre Ierusalim: «Ha! A fost zdrobită poarta popoarelor! Este rândul meu să mă îmbogățesc, căci ea a rămas pustiită!» 3De aceea, așa vorbește Stăpânul Domn: «Iată, sunt împotriva ta, Tyrule! Voi aduce peste tine multe neamuri, așa cum își aruncă marea valurile. 4Vor distruge zidurile Tyrului, îi vor doborî turnurile, îi vor răzui până și țărâna și o vor lăsa stâncă goală. 5Va deveni un loc de aruncat năvoadele în mijlocul mării, căci Eu am vorbit! zice Stăpânul Domn. Va deveni pradă pentru neamuri. 6Așezările lui de pe țărm vor fi trecute prin ascuțișul sabiei și va ști astfel că Eu sunt Domnul!»
7Căci așa vorbește Stăpânul Domn: «Iată, aduc din nord împotriva Tyrului pe Nebucadnețar7 Ebr.: Nebukadrețar (604–561 î.Cr.), a cărui variantă este Nebukadnețar (vezi cap. 27-29 din Ieremia, unde apare sub forma Nebukadnețar). LXX și Vulgata: Nabucodonosor., împăratul Babilonului, împăratul împăraților, cu cai, care, călăreți și un popor foarte numeros. 8El le va ucide pe fiicele tale pe câmp cu sabia.8 Sau: El va trece prin ascuțișul sabiei așezările tale de pe țărm. Va zidi împotriva ta o întăritură, va înălța împotriva ta o rampă de asalt și va ridica scuturi împotriva ta. 9Va îndrepta împotriva zidurilor tale izbiturile berbecilor săi de fier și‑ți va dărâma turnurile cu răngile lor. 10Mulțimea cailor lui te va acoperi de praf, iar zidurile tale se vor cutremura de vuietul călăreților și al roților de car atunci când el va intra pe porțile tale asemenea celor care intră într‑o cetate cu zidurile sparte. 11Copitele cailor lui vor tropăi pe toate străzile tale, poporul tău va fi ucis cu sabie, iar stâlpii tăi cei puternici se vor prăbuși la pământ. 12Îți vor prăda avuția, te vor jefui de mărfuri, îți vor dărâma zidurile și îți vor demola casele tale plăcute, iar pietrele, lemnele și molozul le vor arunca în mijlocul apelor. 13Voi face să înceteze zgomotul cântecelor tale, iar sunetul lirelor tale nu va mai fi auzit. 14Voi face din tine o stâncă goală; vei deveni un loc de aruncat năvoadele. Nu vei fi rezidită niciodată, căci Eu, Domnul, am vorbit, zice Stăpânul Domn.»
15Așa vorbește Stăpânul Domn despre Tyr: «Să nu se cutremure oare insulele de vuietul căderii tale, de geamătul răniților și de măcelul din mijlocul tău? 16Toți prinții mării vor coborî de pe tronurile lor, își vor îndepărta robele și se vor dezbrăca de veșmintele lor brodate. Se vor îmbrăca cu spaima, se vor așeza pe pământ și vor tremura în fiecare clipă, înmărmuriți fiind din cauza ta. 17Atunci vor face pentru tine o cântare de jale și‑ți vor zice:
‘Cum ai pierit, tu,
cea locuită de oamenii mării,
cetate lăudată,
tu, care erai puternică pe mare,
tu, care, împreună cu locuitorii tăi,
umpleați odinioară de teroare
toate țărmurile.
18Acum insulele tremură
de ziua căderii tale,
iar insulele mării sunt îngrozite
de sfârșitul tău.’»
19Căci așa vorbește Stăpânul Domn: «Când te voi preface într‑o cetate pustiită, asemenea cetăților care nu sunt locuite, când voi ridica peste tine adâncul și te vor acoperi apele cele mari, 20atunci te voi coborî împreună cu cei ce coboară în groapă, la poporul din vechime, și te voi face să locuiești în tărâmul celor mai de jos locuri, printre ruine veșnice, împreună cu cei ce se coboară în groapă, ca să nu mai fii locuită și să nu‑ți mai dau splendoare în țara celor vii. 21Te voi da pradă distrugerii și nu vei mai fi. Vei fi căutată, dar nu vei mai fi găsită niciodată, zice Stăpânul Domn.»“
Profecia contra Tiro
1No décimo primeiro ano, no primeiro dia do mês, veio a mim esta palavra do Senhor: 2“Filho do homem, visto que Tiro falou de Jerusalém: ‘Ah! Ah! O portal das nações está quebrado, e as suas portas se me abriram; agora que ela jaz em ruínas, eu prosperarei’, 3por essa razão assim diz o Soberano, o Senhor: Estou contra você, ó Tiro, e trarei muitas nações contra você; virão como o mar quando eleva as suas ondas. 4Elas destruirão os muros de Tiro e derrubarão suas torres; eu espalharei o seu entulho e farei dela uma rocha nua. 5Fora, no mar, ela se tornará um local propício para estender redes de pesca, pois eu falei. Palavra do Soberano, o Senhor. Ela se tornará despojo para as nações, 6e em seus territórios no continente será feita grande destruição pela espada. E saberão que eu sou o Senhor.
7“Pois assim diz o Soberano, o Senhor: Contra você, Tiro, vou trazer do norte o rei da Babilônia, Nabucodonosor, rei de reis, com cavalos e carros, com cavaleiros e um grande exército. 8Ele desfechará com a espada um violento ataque contra os seus territórios no continente. Construirá obras de cerco e uma rampa de acesso aos seus muros. E armará uma barreira de escudos contra você. 9Ele dirigirá as investidas dos seus aríetes contra os seus muros e com armas de ferro demolirá as suas torres. 10Seus cavalos serão tantos que cobrirão você de poeira. Seus muros tremerão com o barulho dos cavalos de guerra, das carroças e dos carros, quando ele entrar por suas portas com a facilidade com que se entra numa cidade cujos muros foram derrubados. 11Os cascos de seus cavalos pisarão todas as suas ruas; ele matará o seu povo à espada, e as suas resistentes colunas ruirão. 12Despojarão sua riqueza e saquearão seus suprimentos; derrubarão seus muros, demolirão suas lindas casas e lançarão ao mar as suas pedras, o seu madeiramento e todo o entulho. 13Porei fim a seus cânticos barulhentos, e não se ouvirá mais a música de suas harpas. 14Farei de você uma rocha nua, e você se tornará um local propício para estender redes de pesca. Você jamais será reconstruída, pois eu, o Senhor, falei. Palavra do Soberano, o Senhor.
15“Assim diz o Soberano, o Senhor, a Tiro: Acaso as regiões litorâneas não tremerão ao som de sua queda, quando o ferido gemer e a matança acontecer em seu meio? 16Então todos os príncipes do litoral descerão do trono e porão de lado seus mantos e tirarão suas roupas bordadas. Vestidos de pavor, vão assentar-se no chão, tremendo sem parar, apavorados por sua causa. 17Depois entoarão um lamento acerca de você e dirão:
“ ‘Como você está destruída, ó cidade de renome,
povoada por homens do mar!
Você era um poder nos mares,
você e os seus cidadãos;
você impunha pavor
a todos os que ali vivem.
18Agora as regiões litorâneas tremem
no dia de sua queda;
as ilhas do mar estão apavoradas
diante de sua ruína’.
19“Assim diz o Soberano, o Senhor: Quando eu fizer de você uma cidade abandonada, lembrando cidades inabitáveis, e quando eu a cobrir com as vastas águas do abismo, 20então farei você descer com os que descem à cova, para fazer companhia aos antigos. Eu a farei habitar embaixo da terra, como em ruínas antigas, com aqueles que descem à cova, e você não voltará e não retomará o seu lugar26.20 Conforme a Septuaginta. O Texto Massorético diz voltará, e eu darei glória. na terra dos viventes. 21Levarei você a um fim terrível e você já não existirá. Será procurada, e jamais será achada. Palavra do Soberano, o Senhor”.
