Păcatul poporului a ajuns la culme
1Cuvântul Domnului mi‑a vorbit, zicând:
2„Fiul omului, vrei să judeci? Vrei să judeci cetatea cea setoasă de sânge? Atunci fă‑i cunoscute toate urâciunile! 3Spune‑i că așa vorbește Stăpânul Domn: «Cetate care verși sânge în mijlocul tău ca să‑ți grăbești ceasul și care‑ți faci idoli ca să te spurci, 4te‑ai făcut vinovată din cauza sângelui pe care l‑ai vărsat și a idolilor pe care ți i‑ai făcut ca să te spurci! Ți‑ai apropiat astfel ziua și ai ajuns la capătul anilor tăi! De aceea te voi face de dispreț printre neamuri și de râsul tuturor țărilor. 5Cei de aproape și cei de departe își vor bate joc de tine, căci ești vestită ca necurată și plină de tulburări!
6Iată că în tine fiecare dintre prinții lui Israel se folosește de puterea lui ca să verse sânge. 7În tine, tatăl și mama sunt necinstiți, străinul din mijlocul tău este jecmănit, iar orfanul și văduva sunt nedreptățiți. 8Ai disprețuit lucrurile Mele sfinte și Mi‑ai profanat Sabatele. 9În tine sunt cei ce defaimă ca să verse sânge, în tine sunt cei ce mănâncă pe munți și cei ce se desfrânează în mijlocul tău. 10În tine se descoperă goliciunea tatălui10 Eufemism ebraic cu sensul de a avea relații sexuale. și în tine este necinstită femeia în perioada necurăției ei. 11În tine, fiecare se dedă la urâciuni cu soția semenului său, fiecare își pângărește prin desfrânare nora și fiecare își necinstește sora, fiica tatălui său. 12În tine, se ia mită ca să se verse sânge; tu iei dobândă și camătă, câștigi de pe urma prietenului tău, jecmănindu‑l, iar pe Mine M‑ai uitat, zice Stăpânul Domn.
13Iată, bat din palme din cauza câștigului nedrept pe care l‑ai făcut și din cauza sângelui care a fost vărsat în mijlocul tău. 14Îți va rezista oare inima sau îți vor fi mâinile destul de tari în ziua în care Mă voi ocupa de tine? Eu, Domnul, am vorbit și voi face întocmai. 15Te voi împrăștia printre neamuri, te voi risipi în țări străine și voi pune astfel capăt necurăției din mijlocul tău. 16Când te vei fi întinat înaintea ochilor neamurilor, vei ști că Eu sunt Domnul.»“
17Cuvântul Domnului mi‑a vorbit, zicând: 18„Fiul omului, cei din Casa lui Israel au ajuns pentru Mine ca zgura de metal: toți sunt bronz, cositor, fier și plumb, în mijlocul furnalului; au ajuns ca zgura de argint. 19De aceea, așa vorbește Stăpânul Domn: «Pentru că toți ați devenit zgură, iată că vă voi strânge în mijlocul Ierusalimului. 20Așa cum se strânge argintul, arama, fierul, plumbul și cositorul în mijlocul furnalului și se suflă în foc ca să se topească, tot așa vă voi strânge și Eu în mânia și furia Mea, vă voi lăsa în mijlocul Ierusalimului și vă voi topi. 21Da, vă voi strânge și voi sufla peste voi cu focul înverșunării Mele, astfel că veți fi topiți în mijlocul Ierusalimului. 22Așa cum se topește argintul în mijlocul furnalului, tot așa veți fi și voi topiți în mijlocul Ierusalimului și veți ști că Eu, Domnul, Mi‑am revărsat furia peste voi.»“
23Cuvântul Domnului mi‑a vorbit, zicând: 24„Fiul omului, spune‑i țării astfel: «Tu ești o țară necurățită, neudată de ploaie în ziua indignării!» 25Uneltirea profeților este în mijlocul ei25 TM. LXX: a cărei prinți sunt în mijlocul ei precum leul care răcnește când își sfâșie prada. Ei devorează suflete și își însușesc bogății și lucruri scumpe, astfel că numărul văduvelor sporește în mijlocul țării. 26Preoții ei încalcă Legea Mea și întinează lucrurile Mele sfinte. Ei nu fac diferență între ce este sfânt și ce este obișnuit, nici nu‑i învață pe alții să facă diferență între ce este necurat și ce este curat. Își ascund ochii de Sabatele Mele și astfel Eu sunt necinstit în mijlocul lor. 27Conducătorii săi sunt în mijlocul ei asemenea lupilor care‑și sfâșie prada. Ei varsă sânge și pierd suflete ca să obțină un câștig nedrept. 28Profeții din mijlocul ei au pentru aceștia o tencuială din ipsos28 Vezi v. 30. – viziuni deșarte și preziceri28 Sau: practicarea divinației. Vezi nota de la Deut. 18:10. mincinoase. Ei zic: «Așa vorbește Stăpânul Domn!» Dar Domnul n‑a vorbit. 29Poporul țării se dedă la asuprire, se ocupă cu jaful, nedreptățește pe sărac și pe nevoiaș și asuprește străinul, ignorând dreptatea.29 Sau: și prin nedreptate îl jecmănește pe străin.
30Am căutat printre ei un om care să zidească zidul și să stea în spărtură înaintea Mea pentru țară, ca să n‑o distrug, dar nu am găsit niciunul. 31Prin urmare, Îmi voi revărsa peste ei indignarea, îi voi mistui cu focul înverșunării Mele și voi face ca umbletele lor să cadă asupra capetelor lor, zice Stăpânul Domn.“
Les crimes de Jérusalem
1L’Eternel m’adressa la parole et me dit :
2Fils d’homme, porte un jugement sur la ville pleine de meurtres ! N’hésite pas à le faire et dénonce tous ses actes abominables. 3Dis-leur : « Voici ce que déclare le Seigneur, l’Eternel : Voilà une ville qui répand le sang au milieu d’elle pour faire venir le jour du jugement, et qui fabrique des idoles pour se rendre impure.
4Tu t’es rendue coupable par le sang que tu as répandu et tu t’es rendue impure par les idoles que tu as fabriquées. Tu as ainsi précipité les jours de ton jugement et la fin de tes années arrive. C’est pourquoi je te livre aux outrages des autres peuples et aux railleries de tous les pays. 5Ville impure, pleine de troubles, ceux qui sont près et ceux qui sont loin se moqueront de toi.
6Voici : chez toi, tous les dirigeants d’Israël profitent de leur pouvoir22.6 Voir 1 R 21.8 ; 2 R 21.16 ; 24.4 ; 2 Ch 24.21-22. pour commettre des meurtres. 7Chez toi, on méprise père et mère. Chez toi, on maltraite l’étranger, on opprime l’orphelin et la veuve22.7 Voir Ex 20.12 ; 22.20-23.. 8On méprise ce qui est saint, on profane les jours de sabbat. 9Chez toi, il y a des gens qui calomnient leur prochain pour l’assassiner. Chez toi, les gens prennent part aux repas de sacrifices sur les montagnes. On fait des choses abominables au milieu de toi. 10Chez toi, il y a des gens qui ont des relations sexuelles avec la femme de leur père ; chez toi, il y en a qui abusent d’une femme pendant son indisposition22.10 Pour les v. 10-11, voir Ex 20.14 ; Lv 18.7-20.. 11L’un commet des abominations avec la femme de son prochain, l’autre, abominable, déshonore sa belle-fille, un troisième viole sa sœur, fille de son père, chez toi. 12Chez toi, on se laisse corrompre par des présents pour répandre le sang. Tu prêtes à un taux usuraire et tu exiges de l’intérêt. Tu extorques le bien de ton prochain par la violence, et moi, tu m’oublies, le Seigneur, l’Eternel, le déclare.
13Mais voici : je vais frapper dans mes mains à cause de tes profits malhonnêtes et du sang répandu au milieu de toi. 14Ton courage tiendra-t-il bon, tes mains seront-elles fermes au jour où j’interviendrai contre toi ? Moi, l’Eternel, j’ai parlé et j’agirai. 15Je te disperserai parmi des peuples étrangers et te disséminerai à travers divers pays, et je ferai disparaître totalement la souillure du milieu de toi. 16Tu t’es toi-même profanée aux yeux des autres peuples, mais tu reconnaîtras que je suis l’Eternel. »
Israël : une scorie sans valeur
17L’Eternel m’adressa la parole en ces termes :
18Fils d’homme, les gens du peuple d’Israël sont devenus pour moi comme des scories ; tous, ils ne sont que le rebut du cuivre, de l’étain, du fer et du plomb jeté dans un creuset. Oui, ils sont devenus des scories d’argent. 19C’est pourquoi le Seigneur, l’Eternel, déclare ceci : « Parce que vous êtes tous devenus semblables à des scories, je vais vous rassembler au milieu de Jérusalem, 20comme on entasse de l’argent, du cuivre, du fer, du plomb et de l’étain dans un creuset sous lequel on attise le feu pour les faire fondre, ainsi je vous entasserai dans ma colère et ma fureur, je vous jetterai là dans le creuset et je vous fondrai. 21Je vous rassemblerai et je soufflerai contre vous le feu de mon indignation et je vous ferai fondre au milieu de Jérusalem. 22Vous serez fondus au milieu d’elle comme de l’argent dans un creuset, et vous reconnaîtrez que moi, l’Eternel, j’ai répandu sur vous ma fureur. »
Les responsables de la déchéance
23L’Eternel m’adressa encore la parole et me dit :
24Fils d’homme, dis à Jérusalem : « Tu es une terre qui n’a pas été purifiée22.24 Selon le texte hébreu traditionnel. L’ancienne version grecque a : qui n’a pas reçu de pluie., un pays qui n’a pas été arrosé par la pluie au jour de ma colère. 25Tes prophètes se sont conjurés au milieu de toi : comme un lion rugissant qui déchire sa proie, ils dévorent les gens, ils s’emparent des richesses et des objets précieux et multiplient les veuves au milieu de toi. 26Tes prêtres violent ma Loi, ils profanent ce qui est saint, ils ne font aucune différence entre saint et profane, ils n’enseignent pas à discerner entre ce qui est impur et ce qui est pur. Ils ignorent volontairement mes jours de sabbat, de sorte que je suis profané parmi eux.
27Tes chefs sont au milieu de toi comme des loups qui déchirent leur proie, et répandent le sang, en faisant périr les gens pour en tirer profit. 28Et tes prophètes enduisent tous ces crimes de crépi22.28 Voir 13.10-16.. Ils ont des visions trompeuses et vous débitent de fausses divinations. Ils disent : “Ainsi parle le Seigneur, l’Eternel”, alors que l’Eternel n’a pas parlé. 29Le peuple du pays commet des actes de violence et des vols, il exploite les pauvres et les indigents ; on opprime l’étranger au mépris de ses droits. 30J’ai cherché parmi eux quelqu’un qui construise un rempart et qui se tienne debout sur la brèche, devant moi, en faveur du pays, afin d’éviter sa destruction, mais je n’ai trouvé personne.
31C’est pourquoi je répandrai ma fureur sur eux, je les consumerai dans le feu de ma colère. Je leur ferai payer leur conduite, le Seigneur, l’Eternel, le déclare. »
