Evrei 10 – NTLR & NVI

Nouă Traducere În Limba Română

Evrei 10:1-39

Jertfa lui Cristos, o dată pentru totdeauna

1Căci Legea, având doar o umbră a lucrurilor bune care urmau să vină, și nu chipul propriu‑zis al acestora, nu poate niciodată, prin aceleași jertfe care sunt aduse neîncetat, în fiecare an, să‑i desăvârșească pe cei ce se apropie. 2Altfel, n‑ar fi încetat ele oare să fie aduse, de vreme ce închinătorii, curățiți o dată pentru totdeauna, n‑ar mai fi avut conștiința păcatelor? 3Însă prin acestea are loc o aducere-aminte a păcatelor în fiecare an. 4Căci este imposibil ca sângele boilor și al țapilor să înlăture păcatele.

5De aceea, când vine în lume, El spune:

„Tu n‑ai dorit jertfă și dar de mâncare,

ci Mi‑ai pregătit un trup.

6Nu Ți‑ai găsit plăcerea în arderi‑de‑tot

și în jertfe pentru păcat.

7Atunci am zis: «Iată că vin! În sulul cărții este scris despre Mine.

Vin să fac voia Ta, Dumnezeule.»“7 Vezi Ps. 40:6-7 și a doua notă de la Ps. 40:6.

8El spune, mai sus: „Tu n‑ai dorit, nici nu Ți‑ai găsit plăcerea în jertfe și în daruri de mâncare, în arderi‑de‑tot și în jertfe pentru păcat“ – care sunt aduse potrivit cu Legea. 9Apoi zice: „Iată că vin să fac voia Ta!“ Astfel, El anulează prima ordine ca s‑o instaureze pe cea de‑a doua. 10Prin acea voie am fost noi sfințiți, și anume prin jertfa trupului lui Isus Cristos, o dată pentru totdeauna.

11Fiecare preot stă în fiecare zi și își face slujba, aducând din nou și din nou aceleași jertfe, care nu pot niciodată să îndepărteze păcatele. 12Însă Cristos a adus o singură jertfă pentru păcate, o dată pentru totdeauna, și S‑a așezat la dreapta lui Dumnezeu. 13Și de atunci așteaptă până când dușmanii Lui vor fi făcuți scăunaș pentru picioarele Lui. 14Căci, printr‑o singură jertfă, El i‑a desăvârșit pentru totdeauna pe cei ce sunt sfințiți.

15Duhul Sfânt, de asemenea, ne mărturisește lucrul acesta. Căci, după ce spune:

16„Acesta este legământul pe care‑l voi încheia cu ei

după acele zile, zice Domnul:

voi pune legile Mele în inimile lor

și le voi scrie în mintea lor.“16 Vezi Ier. 31:33.,

17Duhul Sfânt adaugă:

„Și nu‑Mi voi mai aminti nicidecum

de păcatele și fărădelegile lor.“17 Vezi Ier. 31:34.

18Iar acolo unde există iertare pentru acestea, nu mai este nevoie de nicio jertfă pentru păcat.

Îndemn la perseverență

19Așadar, fraților, fiindcă avem îndrăzneală să intrăm în Locul Preasfânt prin sângele lui Isus, 20pe calea cea nouă și vie pe care El a deschis‑o pentru noi prin draperie – care este trupul Său – 21și fiindcă avem un Mare Preot peste Casa lui Dumnezeu, 22să ne apropiem cu o inimă sinceră, în siguranța deplină a credinței, având inimile curățite de conștiința rea și trupurile spălate cu apă curată. 23Să ne ținem neclintit de mărturisirea speranței noastre, căci credincios este Cel Ce a promis! 24Să veghem unii asupra altora, ca să ne îndemnăm la dragoste și la fapte bune. 25Să nu renunțăm la strângerea noastră laolaltă, așa cum au unii obiceiul, ci să ne încurajăm25 Sau: îndemnăm. unii pe alții, cu atât mai mult cu cât vedeți că Ziua se apropie.

26Căci, dacă noi continuăm să păcătuim în mod voit, după ce am primit cunoașterea adevărului, nu mai rămâne nicio jertfă pentru păcat, 27ci doar o anumită așteptare înfricoșată a judecății și furia27 Lit.: o gelozie. unui foc care‑i va mistui pe cei împotrivitori. 28Oricine încalcă Legea lui Moise moare fără îndurare, pe baza mărturiei a doi sau a trei martori. 29Cu cât credeți că este mai vrednic de o pedeapsă mai aspră acela care‑L calcă în picioare pe Fiul lui Dumnezeu, care consideră întinat sângele legământului prin care a fost sfințit și care‑L insultă pe Duhul harului?! 30Căci Îl cunoaștem pe Cel Care a spus:

„A Mea este răzbunarea! Eu voi răsplăti!“30 Vezi Deut. 32:35.

Și, din nou:

„Domnul Își va judeca poporul.“30 Vezi Deut. 32:36; Ps. 135:14.

31Înfricoșător lucru este să cazi în mâinile Dumnezeului cel Viu!

32Amintiți‑vă însă de zilele de la început, când, după ce ați fost luminați, ați îndurat multă luptă cu suferințele, 33fiind uneori expuși public insultelor și necazurilor, iar alteori fiind părtași cu cei umiliți astfel. 34Căci ați împărtășit suferințele celor închiși și ați răbdat cu bucurie jefuirea bunurilor voastre, știind că voi aveți o bogăție mai bună și care rămâne. 35De aceea, să nu vă părăsiți acea încredere, care aduce o mare răsplată.

36Căci aveți nevoie de răbdare, pentru ca, după ce ați făcut voia lui Dumnezeu, să puteți primi promisiunea.

37„Totuși, încă puțin, foarte puțin,

și Cel Ce vine va veni și nu va întârzia!

38Însă cel drept al Meu va trăi prin credință,38 Vezi Hab. 2:3-4 și a treia notă de la Hab. 2:4.

iar, dacă dă înapoi,

sufletul Meu nu găsește plăcere în el.“

39Însă noi nu suntem dintre aceia care dau înapoi, spre pierzarea lor, ci dintre aceia care au credință pentru păstrarea sufletului lor.

Nueva Versión Internacional

Hebreos 10:1-39

El sacrificio de Cristo, ofrecido una vez y para siempre

1La Ley es solo una sombra de los bienes venideros, no la presencia10:1 presencia. Lit. imagen. misma de estas realidades. Por eso nunca puede perfeccionar a los que se acercan para adorar mediante los mismos sacrificios que se ofrecen sin cesar año tras año. 2De otra manera, ¿no habrían dejado ya de hacerse sacrificios? Pues los que rinden culto, purificados de una vez por todas, ya no se habrían sentido culpables de pecado. 3Pero esos sacrificios son un recordatorio anual de los pecados, 4ya que es imposible que la sangre de los toros y de los machos cabríos quite los pecados.

5Por eso, al entrar en el mundo, Cristo dijo:

«A ti no te complacen sacrificios ni ofrendas;

en su lugar, me preparaste un cuerpo;

6no te agradaron ni holocaustos

ni sacrificios por el pecado.

7Por eso dije: “Aquí me tienes

—como está escrito en el libro—.

He venido, oh Dios, a hacer tu voluntad”».10:7 Sal 40:6-8.

8Primero dijo: «Sacrificios y ofrendas, holocaustos y sacrificios por el pecado no te complacen ni fueron de tu agrado», a pesar de que la Ley exigía que se ofrecieran. 9Luego añadió: «Aquí me tienes: He venido a hacer tu voluntad». Así quitó lo primero para establecer lo segundo. 10Y en virtud de esa voluntad somos santificados mediante el sacrificio del cuerpo de Jesucristo, ofrecido una vez y para siempre.

11Todo sacerdote celebra el culto día tras día ofreciendo repetidas veces los mismos sacrificios, que nunca pueden quitar los pecados. 12Pero este sacerdote, después de ofrecer por los pecados un solo sacrificio para siempre, se sentó a la derecha de Dios 13en espera de que sus enemigos sean puestos por estrado de sus pies. 14Porque con un solo sacrificio ha perfeccionado para siempre a los que han sido santificados.

15También el Espíritu Santo nos da testimonio de ello. Primero dice:

16«Este es el pacto que haré con ellos

después de aquel tiempo», afirma el Señor,

«pondré mis leyes en su corazón

y las escribiré en su mente».10:16 Jer 31:33.

17Después añade:

«Y nunca más me acordaré de sus pecados y maldades».10:17 Jer 31:34.

18Y puesto que estos han sido perdonados, ya no hace falta ofrecer otro sacrificio por el pecado.

Llamada a la perseverancia

19Así que, hermanos, mediante la sangre de Jesús, tenemos confianza para entrar en el Lugar Santísimo 20por el camino nuevo y vivo que él nos ha abierto a través de la cortina, lo cual hizo por medio de su cuerpo. 21También tenemos un gran sacerdote al frente de la casa de Dios. 22Acerquémonos, pues, a Dios con corazón sincero y con la plena seguridad que da la fe, interiormente purificados de una conciencia culpable y los cuerpos lavados con agua pura. 23Mantengamos firme la esperanza que profesamos, porque fiel es el que hizo la promesa. 24Preocupémonos los unos por los otros, a fin de estimularnos al amor y a las buenas obras. 25No dejemos de congregarnos, como acostumbran hacer algunos, sino animémonos unos a otros, y con mayor razón ahora que vemos que aquel día se acerca.

26Si después de recibir el conocimiento de la verdad pecamos obstinadamente, ya no hay sacrificio por los pecados. 27Solo queda una aterradora expectativa de juicio, el fuego ardiente que ha de devorar a los adversarios. 28Cualquiera que rechazaba la Ley de Moisés moría irremediablemente por el testimonio de dos o tres testigos. 29¿Cuánto mayor castigo piensan ustedes que merece el que ha pisoteado al Hijo de Dios, que ha profanado la sangre del pacto por la cual había sido santificado y que ha insultado al Espíritu de la gracia? 30Pues conocemos al que dijo: «Mía es la venganza; yo pagaré»;10:30 Dt 32:35. y también: «El Señor juzgará a su pueblo».10:30 Dt 32:36; Sal 135:14. 31¡Es aterrador caer en las manos del Dios vivo!

32Recuerden aquellos días pasados cuando ustedes, después de haber sido iluminados, sostuvieron una dura lucha y soportaron mucho sufrimiento. 33Unas veces se vieron expuestos públicamente al insulto y a la persecución; otras veces se solidarizaron con los que eran tratados de igual manera. 34También se compadecieron de los encarcelados y, cuando a ustedes les confiscaron sus bienes, lo aceptaron con alegría, conscientes de que tenían una mejor herencia y más permanente.

35Así que no abandonen su confianza, la cual ha de ser grandemente recompensada. 36Ustedes necesitan perseverar para que, después de haber cumplido la voluntad de Dios, reciban lo que él ha prometido. 37Pues dentro de muy poco tiempo,

«el que ha de venir vendrá y no tardará.

38Pero el justo10:38 el justo. Alt. mi justo. vivirá por la fe.

Y si se vuelve atrás,

no será de mi agrado».10:38 Hab 2:3,4.

39Pero nosotros no somos de los que se vuelven atrás y acaban por perderse, sino de los que tienen fe y preservan su vida.