Reabilitarea providențială a lui Mardoheu
1În acea noapte împăratul nu a putut să doarmă. A cerut să‑i fie adusă „Cartea cronicilor“, adică analele, și i s‑a citit împăratului din ea. 2S‑a găsit scris ce descoperise Mardoheu cu privire la Bigtana și Tereș, doi dintre eunucii împăratului, responsabili cu paza porții, care încercaseră să ridice mâna împotriva împăratului Ahașveroș.
3Împăratul a întrebat:
– Ce onoare și ce răsplată i s‑au dat lui Mardoheu pentru aceasta?
Tinerii slujitori ai împăratului au răspuns:
– Nu i s‑a dat nimic.
4Atunci împăratul a întrebat:
– Cine este în curte?
Haman tocmai intrase în curtea exterioară a palatului împăratului, cu gând să‑i ceară împăratului să‑l spânzure pe Mardoheu cu spânzurătoarea pe care i‑o pregătise.
5Slujitorii împăratului i‑au răspuns:
– Iată, Haman este în curte!
Împăratul a zis:
– Să intre!
6De îndată ce Haman a intrat, împăratul l‑a și întrebat:
– Ce trebuie făcut pentru omul pe care împăratul dorește să‑l onoreze?
Haman a zis în inima lui: „Pe cine altul ar dori împăratul să‑l onoreze mai mult, dacă nu pe mine?“
7Haman i‑a răspuns împăratului:
– Omului pe care împăratul dorește să‑l onoreze 8să i se aducă mantia imperială, cu care se îmbracă împăratul, calul pe care călărește împăratul și să i se pună pe cap coroana împărătească. 9Calul și haina să fie date celui mai nobil dintre demnitarii împăratului, iar el să‑l îmbrace pe omul pe care împăratul dorește să‑l onoreze, să‑l plimbe călare pe cal prin piața cetății și să strige înaintea lui: „Așa se va face omului pe care împăratul dorește să‑l onoreze!“
10Împăratul i‑a zis apoi lui Haman:
– Grăbește‑te de ia mantia și calul, așa cum ai spus, și fă‑i întocmai lui Mardoheu, iudeul care stă la poarta împăratului. Să nu lași nimic nefăcut din ce ai zis!
11Haman a luat mantia și calul, l‑a îmbrăcat pe Mardoheu și l‑a plimbat călare pe cal prin piața cetății, strigând înaintea lui: „Așa se va face omului pe care împăratul dorește să‑l onoreze!“
12După aceea, Mardoheu s‑a întors la poarta împăratului, iar Haman s‑a grăbit să plece acasă, plângând și cu capul acoperit. 13Haman a istorisit soției sale, Zereș, și tuturor prietenilor săi tot ce i s‑a întâmplat. Atunci prietenii lui înțelepți și Zereș, soția sa, i‑au zis: „Dacă Mardoheu, înaintea căruia ai început să cazi, este din neamul iudeilor, nu‑l vei putea învinge, ci cu siguranță vei cădea înaintea lui!“ 14În timp ce vorbeau cu el, au sosit eunucii împăratului și s‑au grăbit să‑l ducă pe Haman la ospățul pregătit de Estera.
Hamans Pläne werden aufgedeckt
(Kapitel 6–8)
Mordechai wird vom König geehrt
1In der folgenden Nacht konnte der König nicht schlafen. Er ließ sich die Chronik des persischen Reiches bringen, in der alle wichtigen Ereignisse seiner Regierungszeit festgehalten waren. Man las dem König daraus vor 2und stieß dabei auf den Bericht, wie Mordechai die Verschwörung der Eunuchen Bigtan und Teresch aufgedeckt hatte, die am Königspalast die Eingänge bewachten. Sie hatten König Xerxes umbringen wollen. 3Der König fragte: »Wie ist Mordechai für diese Tat geehrt und ausgezeichnet worden?« »Er wurde nicht dafür belohnt«, entgegneten die Diener des Königs.
4In diesem Augenblick kam Haman in den äußeren Hof des Palasts. Er wollte den König bitten, Mordechai an dem Galgen aufhängen zu lassen, den er aufgerichtet hatte. »Wer ist draußen im Hof?«, fragte der König. 5»Es ist Haman«, antworteten die Diener. »Er soll hereinkommen!«, befahl der König.
6Als Haman den Raum betrat, fragte ihn Xerxes: »Was kann ein König tun, wenn er einen Mann ganz besonders ehren möchte?« Haman dachte: »Das gilt mir! Wen sonst könnte er meinen?« 7Deshalb erwiderte er: »Man soll dem Mann 8ein königliches Gewand bringen und ein Pferd mit dem königlichen Kopfschmuck! Es muss ein Gewand sein, das du, mein König, sonst selbst trägst, und ein Pferd, auf dem du sonst selbst reitest. 9Übergib das Gewand und das Pferd einem deiner angesehensten Würdenträger. Er soll dem Mann, den du auszeichnen willst, das königliche Gewand anlegen, ihn auf deinem Pferd über den Hauptplatz der Stadt führen und vor ihm her ausrufen: ›So ehrt der König einen Mann, der sich besondere Verdienste erworben hat!‹«
10Da sagte Xerxes zu Haman: »Lass dir sofort ein solches Gewand und ein Pferd bringen! Dann ehre den Juden Mordechai, der hier im Palast angestellt ist. Mach alles genau so, wie du es vorgeschlagen hast! Und lass nichts davon aus!«
11Haman tat, was Xerxes ihm befohlen hatte. Er kleidete Mordechai wie den König selbst, ließ ihn auf dessen Pferd über den Hauptplatz der Stadt reiten und rief vor ihm aus: »So ehrt der König einen Mann, der sich besondere Verdienste erworben hat!« 12Danach kehrte Mordechai wieder zum Palast zurück.
Haman aber war wie vor den Kopf geschlagen. Mit verhülltem Gesicht lief er schnell nach Hause. 13Er erzählte seiner Frau Seresch und seinen Freunden, was vorgefallen war, denn sie waren seine Ratgeber. Da sagten sie zu ihm: »Du hast verloren! Wenn Mordechai wirklich ein Jude ist, dann bist du jetzt machtlos gegen ihn. Nichts wird deinen Untergang aufhalten.«
14Noch während sie mit ihm redeten, trafen die Eunuchen des Königs ein. Sie sollten Haman auf dem schnellsten Weg zum Mahl bei Königin Esther bringen.
