Falsele valori
1Așa cum muștele moarte strică și fermentează uleiul negustorului,
tot astfel și puțină nebunie copleșește înțelepciunea și onoarea.
2Inima înțeleptului îl conduce la dreapta,
dar inima nesăbuitului îl conduce la stânga.2 Sau: Inima înțeleptului îl conduce drept, / dar inima nesăbuitului îl rătăcește.
3Prostul umblă fără minte pe cale
și se laudă tuturor cu prostia lui.
4Dacă mânia stăpânitorului izbucnește împotriva ta,
nu‑ți pierde cumpătul,
căci calmul te păzește de mari păcate.
5Există un rău pe care l‑am văzut sub soare,
ca o greșeală care vine din partea stăpânitorului:
6prostia este așezată în multe locuri înalte,
iar cei bogați stau într‑un loc de jos.
7Am văzut robi călare pe cai
și prinți mergând pe jos ca robii.
8Cel ce sapă o groapă, va cădea în ea,
iar pe cel ce pătrunde printr‑un zid, îl va mușca un șarpe.
9Cine sfărâmă pietre, este rănit de ele,
și cine crapă lemne, se află în pericol din cauza lor.
10Dacă fierul securii este tocit
și omul nu‑i ascute lama,
trebuie să‑ți intensifici eforturile!
De aceea la câștig se ajunge prin înțelepciune!
11Dacă șarpele mușcă, fără să fie descântat,
stăpânul lui nu are niciun câștig.
12Cuvintele gurii celui înțelept sunt plăcute12 Sau: îl fac să câștige bunăvoință.,
dar buzele celui nesăbuit îl înghit.
13Cuvintele de început ale gurii lui sunt prostești,
iar sfârșitul vorbirii lui este nebunie răutăcioasă.
14Și totuși, prostul spune o mulțime de vorbe.
Omul nu știe ce se va întâmpla;
cine îi poate spune ce va fi după el?
15Osteneala nesăbuiților îl obosește
pe cel ce nu cunoaște drumul spre cetate.
16Vai de tine, țară, al cărei rege este un copil16 Cu sensul de imatur, copilăros; sau servitor, în contrast cu viță nobilă din versetul următor, probabil cu referire la un rege care, pentru că nu este din spiță regală, nu este bine educat și pregătit pentru a fi rege.
și ai cărei prinți chefuiesc dis‑de‑dimineață!
17Ferice de tine, țară, al cărei rege este de viță nobilă
și ai cărei prinți dau ospețe la vremea potrivită,
ca să se întărească, și nu să se îmbete!
18Din cauza leneviei se lasă grinda,
iar, când mâinile sunt leneșe, plouă în casă.
19Pâinea se face pentru petrecere,
și vinul înveselește viața,
dar argintul răspunde la toate.
20Nu‑l blestema pe rege nici chiar în mintea ta,
nu‑l blestema pe cel înstărit nici chiar în odaia ta de culcare,
căci s‑ar putea ca pasărea cerului să‑ți ducă vorba
și un sol înaripat să‑ți dea pe față spusele.
1죽은 파리가 향수도 악취가 나게 하듯이 작은 어리석음이 지혜와 영 예를 무색하게 한다.
2지혜로운 사람의 마음은 옳은 일을 하는 쪽으로 기울어지고 어리석은 사람의 마음은 악을 행하는 쪽으로 기울어진다.
3어리석은 사람은 지혜가 없으므로 길을 갈 때에도 모든 사람에게 자기 어리석음을 드러낸다.
410:4 또는 ‘주권자가 네게 분을 일으키거든 너는 네 자리를 떠나지 말라’윗사람이 너에게 화를 내어도 너는 사표를 제출하지 말아라. 아무 말 없이 가만히 있으면 큰 잘못도 용서받을 수 있다.
5나는 통치자들에게서 한 가지 잘못된 점을 보았는데
6그것은 어리석은 자들에게 높은 지위를 주고 반면에 부자들은 낮은 자리에 앉히는 것이다.
7내가 또 보니 종들은 말을 타고 귀족들은 종처럼 걸어다닌다.
8함정을 파는 자는 바로 그 함정에 빠질 것이며 담을 허는 자는 뱀에게 물릴 것이다.
9채석장에서 일하는 자는 돌에 다칠 것이며 나무를 쪼개는 자는 그 나무 때문에 위험을 당할 것이다.
10도끼를 갈지 않아 날이 무디면 그만큼 힘이 더 든다. 그러므로 도끼 날을 가는 것이 지혜로운 방법이다.
11마술을 걸기 전에 뱀에게 물리면 마술사는 아무 소용이 없다.
12지혜로운 사람의 말은 은혜를 끼치지만 어리석은 사람의 말은 자신을 망친다.
13미련한 자는 처음에 어리석은 말로 시작했다가 나중에는 미치광이처럼 말한다.
14그래서 미련한 자는 말이 많은 법이다. 앞으로 무슨 일이 일어날지 아는 사람은 아무도 없다. 그런데 그가 죽은 다음의 일을 누가 그에게 말해 줄 수 있겠는가?
15바보는 작은 일에도 쉽게 싫증을 느끼며 자기 집을 찾아가는 길도 모른다.
16왕이 어리고 지도자들이 아침부터 술타령을 하는 나라는 망할 것이다.
17그러나 왕이 고결한 인품을 가졌고 지도자들은 취하기 위해서가 아니라 일하는 데 필요한 힘을 얻기 위해서 때와 장소를 가려 먹고 마시는 나라는 번영을 누릴 것이다.
18게으르면 서까래가 썩어서 내려앉고 손을 놀리지 않고 가만히 있으면 집에 물이 새는 법이다.
19잔치는 즐기기 위한 것이며 포도주는 흥을 돋우기 위한 것이지만 돈은 모든 것을 해결해 준다.
20마음으로도 왕을 저주하지 말며 은밀한 침실에서도 부자를 저주하지 말아라. 10:20 원문에는 ‘공중의 새가 그 소리를 전하고 날짐승이 그 일을 전 파할 것이니라’낮 말은 새가 듣고 밤 말은 쥐가 듣는다.
