Cele Zece Porunci
(Ex. 20:1-21)
1Moise a chemat tot Israelul și i‑a zis:
„Ascultă, Israel, hotărârile și judecățile pe care vi le spun astăzi, în auzul vostru. Învățați‑le și vegheați să le împliniți! 2Domnul, Dumnezeul nostru, a încheiat cu noi un legământ la Horeb. 3Nu cu părinții noștri a încheiat El legământul acesta, ci cu noi, cei ce suntem toți în viață astăzi. 4Domnul v‑a vorbit față în față pe munte, din mijlocul focului. 5Atunci eu am stat între El și voi, ca să vă vestesc Cuvântul Domnului, deoarece v‑a fost teamă de foc și nu v‑ați urcat pe munte. Și El a zis astfel:
6«Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, Care te‑am scos din țara Egiptului, din casa robilor.
7Să nu ai alți dumnezei în afară de Mine!
8Să nu‑ți faci vreun chip cioplit, nici vreo înfățișare a ceea ce este sus în ceruri, sau jos pe pământ, sau în apele de sub pământ. 9Să nu te pleci înaintea lor și să nu le slujești, fiindcă Eu, Domnul, Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, Care pedepsesc copiii pentru nelegiuirea părinților lor, până la a treia sau a patra generație9 Cel care păcătuia atrăgea pedeapsa atât asupra sa, cât și asupra familiei sale, alcătuită de obicei din trei sau patru generații (vezi Num. 16:31-34; Ios. 7:24). a celor ce Mă urăsc 10și arăt îndurare10 Ebr.: hesed, termen care apare frecvent (de peste 250 ori) în VT, având o varietate de sensuri (îndurare, bunătate, bunăvoință, milă, credincioșie, dragoste statornică). Se referă atât la relațiile dintre oameni, cât și, într‑un mod cu totul special, la relația dintre YHWH și Israel. Cel mai frecvent, se referă la loialitatea părților implicate în legământ (în special loialitatea lui YHWH, care este certă). Termenul, așa cum o dovedește varietatea de sensuri, cuprinde toate implicațiile loialității lui YHWH față de promisiunile legământului; [peste tot în carte]. față de mii de generații ale celor ce Mă iubesc și păzesc poruncile Mele.
11Să nu folosești nesăbuit11 Expresia poate avea mai multe sensuri: (1) abuzul față de acest Nume, concepția antică fiind aceea că o cunoaștere a numelui unei zeități oferă puteri magice cunoscătorului, care putea astfel să manipuleze zeitatea; (2) jurământul fals pe acest Nume – vezi Lev. 19:12; (3) numirea unui idol cu acest Nume – construcția gramaticală ebraică oferă spațiu pentru această interpretare; (4) orice altă folosire a Numelui fără un scop precis și corect (în mod nesăbuit). Numele Domnului, Dumnezeul tău, căci Domnul nu va lăsa nepedepsit pe cel care va folosi nesăbuit Numele Lui.
12Ține ziua de Sabat, ca s‑o sfințești12 Verbul poate avea sensul de a pune pe cineva/ceva într‑o stare specială (fizic sau spiritual), a consacra, a pune deoparte pentru Dumnezeu (uneori printr‑un ritual de ungere cu ulei sau sânge, spălare și/sau rugăciune ori declarație publică)., după cum ți‑a poruncit Domnul, Dumnezeul tău. 13Să lucrezi șase zile și să‑ți faci toată lucrarea ta, 14dar ziua a șaptea este Sabatul Domnului, Dumnezeul tău. Să nu faci nicio lucrare, nici tu, nici fiul tău sau fiica ta, nici robul tău sau roaba ta, nici boul, nici asinul și niciun alt animal de‑al tău, nici străinul care locuiește în cetatea ta, pentru ca robul tău și roaba ta să se odihnească la fel ca tine. 15Adu‑ți aminte că și tu ai fost rob în țara Egiptului, și Domnul, Dumnezeul tău, te‑a scos de acolo cu mână puternică și cu braț întins. De aceea ți‑a poruncit El să păzești ziua de Sabat.
16Cinstește‑i pe tatăl tău și pe mama ta, așa cum ți‑a poruncit Domnul, Dumnezeul tău, pentru ca să ți se lungească zilele și să‑ți meargă bine în țara pe care ți‑o dă Domnul, Dumnezeul tău!
17Să nu ucizi!
18Să nu comiți adulter!
19Să nu furi!
20Să nu depui mărturie falsă împotriva semenului tău!
21Să n‑o poftești pe soția semenului tău! Să nu râvnești la casa semenului tău, la pământul lui, nici la robul lui, nici la roaba lui, nici la boul lui, nici la măgarul lui și nici la vreun alt lucru care este al semenului tău!»
Răspunsul poporului
(Ex. 20:18-21)
22Acestea sunt poruncile pe care Domnul le‑a rostit cu glas tare înaintea întregii adunări, pe munte, din mijlocul focului, dintre nori și negură deasă, și nu a mai adăugat nimic. Le‑a scris pe două table de piatră și mi le‑a dat mie.
23Când ați auzit glasul din mijlocul întunericului, în timp ce muntele ardea, toate căpeteniile semințiilor voastre și toți bătrânii23 Șefi de familii și de clanuri, recunoscuți ca autoritate la toate popoarele orientale. Ei aveau rol de (1) judecători în cadrul comunității locale (Deut. 19:12; 21:1-9, 18-21; 22:13-21; 25:5-10) sau de (2) lideri militari (Ios. 8:10). Ca instituție, Sfatul Bătrânilor lui Israel este atestat în special în perioada monarhiei, cu rol de consiliu (2 Sam. 3:17; 5:3; 17:4; 1 Regi 20:7); [peste tot în carte]. voștri s‑au apropiat de mine 24și ați zis: «Iată că Domnul, Dumnezeul nostru, ne‑a arătat slava și măreția Sa și noi am auzit glasul Lui din mijlocul focului. În ziua aceasta am văzut că Dumnezeu a vorbit omului și el a rămas în viață. 25Dar acum, de ce să murim? Căci focul Lui cel mare ne va mistui și ne va omorî dacă vom auzi în continuare glasul Domnului, Dumnezeul nostru. 26Cine este omul care să fi auzit, ca și noi, glasul Dumnezeului cel Viu, vorbind din mijlocul focului și să trăiască? 27Apropie‑te tu și ascultă tot ceea ce Domnul, Dumnezeul nostru, va vorbi. Apoi să ne spui tot ceea ce El îți va zice, iar noi vom asculta și vom împlini.»
28Domnul a auzit cuvintele pe care mi le‑ați spus.28 Lit.: a auzit glasul cuvintelor voastre. Atunci Domnul mi‑a zis: «Am auzit cuvintele pe care ți le‑a spus poporul acesta. Tot ce au vorbit este bine. 29O, dacă inimile lor ar fi gata să se teamă de Mine și să păzească toate poruncile Mele în toate zilele, ca să le fie bine pe vecie, lor și fiilor lor! 30Du‑te și spune‑le: ‘Întoarceți‑vă la corturile voastre’. 31Tu însă rămâi aici cu Mine ca să‑ți dau toate poruncile, hotărârile și judecățile pe care să‑i înveți să le împlinească în țara pe care le‑o dau în stăpânire.»
32Deci vegheați ca să faceți așa cum v‑a poruncit Domnul, Dumnezeul vostru. Să nu vă abateți nici la dreapta, nici la stânga. 33Să umblați în toate căile pe care vi le‑a poruncit Domnul, Dumnezeul vostru, ca să trăiți, să fiți fericiți și să aveți multe zile în țara pe care o veți stăpâni.
Ang Napulo ka Sugo
(Exo. 20:1-17)
1Ginpatipon ni Moises ang tanan nga Israelinhon kag ginsilingan, “Mga Israelinhon, pamatii ninyo ang mga sugo kag mga pagsulundan nga ginahatag ko sa inyo subong. Tun-i ninyo ini kag sundon gid. 2Ang Ginoo nga aton Dios naghimo sang kasugtanan sa aton sa Bukid sang Sinai.5:2 Bukid sang Sinai: sa Hebreo, Horeb. 3Wala niya ini ginhimo sa aton mga katigulangan kundi sa aton tanan nga buhi subong. 4Didto sa bukid naghambal ang Ginoo sa inyo halin sa kalayo nga daw sa nagaatubangay lang kamo. 5Nagatindog ako sa tunga ninyo kag sang Ginoo sadto nga tion sa paghambal sa inyo sang mensahi sang Ginoo, kay nahadlok kamo sa kalayo kag indi kamo magsaka sa bukid. Nagsiling ang Ginoo,
6“ ‘Ako ang Ginoo nga inyo Dios nga nagpaguwa sa inyo sa Egipto nga sa diin kamo gin-ulipon.
7“ ‘Indi kamo magsimba sa iban nga dios magluwas sa akon.
8“ ‘Indi kamo maghimo sang mga dios-dios sa dagway sang bisan ano nga ara sa langit ukon sa duta ukon sa tubig. 9Indi gid ninyo ini pag-alagaron kag simbahon, kay ako, ang Ginoo nga inyo Dios, indi gid gusto nga may ginasimba kamo nga iban. Ginasilutan ko ang mga nakasala sa akon pati ang ila mga kaliwat hasta sa ikatatlo kag ikaapat nga henerasyon nga nagasikway sa akon. 10Pero ginapakita ko ang akon kaayo sa madamo gid nga mga henerasyon nga nagahigugma sa akon kag nagatuman sang akon mga sugo.
11“ ‘Indi ninyo paggamita ang akon ngalan sa wala sing pulos kay ako, ang Ginoo nga inyo Dios, magasilot sa kay bisan sin-o nga maggamit sang akon ngalan sa wala sing pulos.
12“ ‘Tumana ninyo ang akon mga ginapahimo sa Adlaw nga Inugpahuway, kag himua ninyo ini nga pinasahi nga adlaw para sa akon, ang Ginoo nga inyo Dios, suno sa ginmando ko sa inyo. 13Mag-obra kamo sa sulod sang anom ka adlaw, 14pero ang ikapito nga adlaw amo ang Adlaw nga Inugpahuway nga inyo painon para sa akon, ang Ginoo nga inyo Dios. Indi kamo mag-obra sa sina nga adlaw pati ang inyo mga anak, mga ulipon, mga baka, mga asno, kag iban pa ninyo nga kasapatan, kag ang mga indi Israelinhon nga nagaestar sa inyo mga banwa. Sa sini nga paagi makapahuway man ang inyo mga ulipon pareho sa inyo. 15Dumduma ninyo nga mga ulipon man kamo sadto sa Egipto, kag ako, ang Ginoo nga inyo Dios, nagpaguwa sa inyo didto paagi sa akon puwerte nga gahom. Gani ako, ang Ginoo nga inyo Dios, nagmando sa inyo nga tumanon ninyo ang akon mga ginapahimo sa Adlaw nga Inugpahuway.
16“ ‘Tahura ang inyo amay kag iloy, suno sa ginmando ko sa inyo, agod magkabuhi kamo sing malawig kag mangin maayo ang inyo kahimtangan sa duta nga ginahatag ko sa inyo.
17“ ‘Indi kamo magpatay.
18“ ‘Indi kamo magpanginbabayi ukon magpanginlalaki.
19“ ‘Indi kamo magpangawat.
20“ ‘Indi kamo magsaksi sing butig kontra sa inyo isigkatawo.
21“ ‘Indi kamo magkaibog sa asawa sang inyo isigkatawo, ukon sa iya balay, duta, mga ulipon, mga baka ukon asno, ukon sa bisan ano nga ara sa iya.’
22“Amo ina ang mga sugo sang Ginoo sa inyo tanan nga nagtipon didto sa bukid. Sang naghambal siya sa makusog nga tingog halin sa tunga sang kalayo nga napalibutan sang madamol nga panganod, ginhatag niya ini nga mga sugo kag wala na siya sang iban pa nga ginhambal. Ginsulat niya ini sa duha ka malapad nga bato kag ginhatag sa akon.
23“Sang nabatian ninyo ang tingog halin sa kadudulman samtang nagadabadaba ang bukid, nagpalapit sa akon ang tanan nga pangulo sang inyo mga tribo kag ang inyo mga manugdumala, 24kag nagsiling sila, ‘Ginpakita sa aton sang Ginoo nga aton Dios ang iya gamhanan nga presensya kag kadungganan, kag nabatian naton ang iya tingog halin sa kalayo. Nakita naton subong nga adlaw nga puwede mabuhi ang tawo bisan naghambal ang Dios sa iya. 25Pero indi namon pag-ibutang sa peligro ang amon kabuhi. Kay kon mabatian namon liwat ang tingog sang Ginoo nga aton Dios, sigurado nga lamunon gid kami sang gamhanan nga kalayo. 26May ara bala sang tawo nga nabuhi pa pagkatapos nga nabatian niya ang tingog sang buhi nga Dios halin sa kalayo pareho sa aton nabatian? 27Ikaw na lang ang magpalapit sa Ginoo nga aton Dios, kag pamatii ang tanan nga isiling niya. Dayon isugid mo na lang sa amon ang tanan nga ginsiling niya, kay pamatian namon ini kag tumanon.’
28“Nabatian sang Ginoo ang inyo ginsiling sang nagpakighambal kamo sa akon, kag nagsiling siya sa akon, ‘Nabatian ko kon ano ang ginsiling sang sini nga mga tawo sa imo, kag maayo ang tanan nila nga ginsiling. 29Kabay pa nga magtahod sila permi sa akon kag magtuman sa akon mga sugo agod mangin maayo ang kahimtangan nila kag sang ila mga kaliwat hasta san-o. 30Lakat kag hambala sila nga magbalik sila sa ila mga tolda. 31Pero magpabilin ka diri sa akon agod ihatag ko sa imo ang tanan nga sugo kag pagsulundan nga itudlo mo sa ila nga ila sundon didto sa duta nga ginahatag ko sa ila nga ila panag-iyahan.’
32“Gani tumana gid ninyo sing maayo ang ginmando sang Ginoo nga inyo Dios sa inyo. Indi ninyo paglapasa ang bisan isa sa iya mga sugo. 33Magkabuhi kamo suno sa ginsugo sang Ginoo nga inyo Dios sa inyo agod magkabuhi kamo sing malawig kag magmauswagon didto sa duta nga inyo panag-iyahan.
