Iosua, succesorul lui Moise
1Moise s‑a dus și a spus următoarele cuvinte înaintea întregului Israel:
2„Astăzi, eu am o sută douăzeci de ani și nu voi mai putea să vă conduc, iar Domnul mi‑a zis: «Tu nu vei traversa Iordanul.» 3El Însuși va traversa înaintea ta, va nimici neamurile acestea dinaintea ta, iar tu le vei stăpâni. Iosua va traversa în fruntea ta, așa cum Domnul a vorbit. 4Domnul va face cu ele tot așa cum le‑a făcut lui Sihon și Og, regii amoriți, și țărilor lor, pe care le‑a nimicit. 5Domnul vi le va da vouă, iar voi să faceți potrivit cu toate poruncile pe care vi le‑am dat. 6Fiți tari și curajoși! Să nu vă temeți și să nu vă îngroziți din cauza lor, fiindcă Domnul, Dumnezeul tău, va merge împreună cu tine. El nu te va părăsi și nu te va lăsa.“
7Moise l‑a chemat pe Iosua și i‑a vorbit înaintea ochilor întregului Israel: „Fii tare și curajos, pentru că tu vei merge cu poporul acesta în țara pe care Domnul a jurat părinților lor că le‑o va da și îi vei conduce la moștenirea lor. 8Domnul Însuși va merge înaintea ta și va fi cu tine. El nu te va părăsi, nici nu te va uita. Să nu‑ți fie teamă și să nu te înspăimânți!“
Citirea publică și periodică a Legii
9Moise a scris Legea aceasta și a încredințat‑o preoților leviți, care duceau Chivotul Legământului Domnului, și tuturor bătrânilor lui Israel. 10Moise le‑a poruncit, zicând: „La fiecare șapte ani, în anul iertării datoriilor, la Sărbătoarea Corturilor, 11când tot Israelul va veni să se înfățișeze înaintea Domnului, Dumnezeul vostru, în locul pe care El îl va alege, să citiți această Lege înaintea întregului popor, în auzul lor. 12Să strângeți împreună poporul – bărbații, femeile, copiii și străinul din cetățile voastre – ca să asculte și să învețe să se teamă de Domnul, Dumnezeul vostru, și să păzească toate cuvintele acestei Legi, împlinindu‑le. 13În acest fel și copiii lor, care nu o cunosc, o vor auzi și vor învăța să se teamă de Domnul, Dumnezeul vostru, tot timpul cât veți trăi în țara pentru care treceți Iordanul ca s‑o stăpâniți.“
Rebeliunea lui Israel este prezisă
14Domnul i‑a zis lui Moise: „Iată că se apropie ziua morții tale. Cheamă‑l pe Iosua și înfățișați‑vă la Cortul Întâlnirii, ca să‑l împuternicesc.“ Moise și Iosua au venit și s‑au înfățișat la Cortul Întâlnirii.
15Atunci Domnul S‑a arătat în Cort într‑un stâlp de nor, iar stâlpul de nor s‑a oprit la intrarea Cortului. 16Domnul i‑a vorbit lui Moise: „Iată, tu vei adormi alături de părinții tăi, iar poporul acesta se va ridica și se va prostitua, ducându‑se după dumnezeii străini ai țării în care vor intra. Mă vor părăsi și vor rupe legământul pe care l‑am încheiat cu ei. 17În ziua aceea, Mă voi aprinde de mânie împotriva lor și îi voi părăsi, Îmi voi ascunde fața de ei și vor fi nimiciți. Multe rele și necazuri vor veni peste ei și atunci vor începe să se întrebe: «Oare nu ne‑au ajuns aceste nenorociri din cauză că Dumnezeul nostru nu este în mijlocul nostru?» 18Iar Eu Îmi voi ascunde fața de ei în ziua aceea, din cauza tuturor răutăților pe care le‑au săvârșit întorcându‑se spre alți dumnezei.
19Acum scrieți pentru voi cântarea aceasta și învață‑i pe fiii lui Israel s‑o cânte, pentru ca astfel, cântarea aceasta să fie pentru Mine un martor împotriva fiilor lui Israel. 20Când îl voi duce în țara unde curge lapte și miere, țară pe care am promis‑o părinților lui, și când va mânca, se va sătura și se va îngrășa, el se va întoarce spre alți dumnezei și le va sluji, iar pe Mine Mă va disprețui și va rupe legământul Meu. 21Iar când va fi lovit cu o mulțime de rele și necazuri, cântarea aceasta va mărturisi împotriva lui, pentru că ea nu va fi uitată de gura urmașilor lui. Căci Eu cunosc înclinația pe care el o are în inimă astăzi, chiar înainte să‑l duc în țara pe care i‑am jurat‑o.“ 22În ziua aceea, Moise a scris cântarea aceasta și i‑a învățat pe fiii lui Israel s‑o cânte.
23El i‑a poruncit lui Iosua, fiul lui Nun, zicând: „Fii tare și curajos, pentru că tu îi vei aduce pe fiii lui Israel în țara pe care le‑am promis‑o, iar Eu voi fi cu tine.“
24După ce Moise a terminat de scris cuvintele acestei Legi într‑o carte, de la început până la sfârșit, 25a poruncit leviților care duceau Chivotul Legământului Domnului, zicând:
26„Luați această Carte a Legii și așezați‑o lângă Chivotul Legământului Domnului, Dumnezeul vostru. Acolo va fi martor împotriva ta. 27Căci eu cunosc răzvrătirea ta și ceafa ta cea tare. Iată, ați fost răzvrătiți față de Domnul până astăzi, cât timp am fost în viață în mijlocul vostru. Cu cât mai mult deci după moartea mea? 28Chemați‑i înaintea mea pe toți bătrânii semințiilor voastre și pe toți supraveghetorii voștri! Voi spune în auzul lor aceste cuvinte și voi lua ca martori împotriva lor cerurile și pământul. 29Fiindcă eu știu că, după moartea mea, sigur vă veți perverti și vă veți abate de la calea pe care v‑am poruncit‑o. În zilele de pe urmă va veni nenorocirea peste voi dacă veți face ceea ce este rău în ochii Domnului, mâniindu‑L prin lucrarea mâinilor voastre.“
Cântarea lui Moise
30Apoi Moise a recitat până la capăt cuvintele acestei cântări, în auzul întregii adunări a lui Israel:
31
後継者ヨシュアの任命と律法朗読の指示
1-2モーセはさらにことばを続けました。「私はすでに百二十歳です。これ以上あなたがたを指導することはできません。それに、ヨルダン川を渡ってはならないと主から言われています。 3これからは、主ご自身があなたがたを導き、川向こうの国々を滅ぼされます。そこを征服するための新しい司令官は、主が告げられたようにヨシュアです。 4エモリ人の王シホンやオグと戦った時のことは忘れていないでしょう。主はその国々にも同じようにされます。 5完全にあなたがたの自由になるようにしてくださるので、命令どおり、必ず滅ぼしなさい。 6心を強くもち、勇敢に戦いなさい。恐れてはいけません。おじけづいてはいけません。主が味方なのです。主は絶対に、あなたを裏切ったり見捨てたりなさいません。」
7ここで、モーセはヨシュアを呼び、イスラエル全国民の前で命じました。「心を強くもち、勇敢にふるまいなさい。あなたに、約束の地へ民を導き入れる務めを与えよう。そこを征服するのを見届けなさい。 8主が味方だから、恐れてはならない。主はいつも先頭に立ち、途中で見放すことも見捨てることもなさらないのだ。」
9それから、モーセは以上の律法を書き記し、十戒の入った箱（契約の箱）をかつぐレビ人の祭司と、長老とに渡しました。 10-11この律法を、七年目ごとの負債免除の年の仮庵の祭りに、全国民が聖所で主の前に集まった時、読み聞かせるのです。 12そのことについて、主はモーセにこう命じました。「男も、女も、子どもも、在留外国人も全員集めて、主の律法を読み聞かせなさい。どのように生きることをわたしが望んでいるかを彼らに学ばせるのだ。こうして、わたしを大切にし、忠実に律法を守ることをくり返し教えれば、 13今この教えを知らない子どもたちも、約束の地に住む間、主をどのように敬うかを学ぶだろう。」
14このあと主はモーセに、「いよいよあなたの最期が来た。これからのことを指示するから、ヨシュアを幕屋（神がイスラエルの民と会う場所）に来させなさい」と告げました。二人は命じられたとおり、主の前に立ちました。
15すると、幕屋の入口に大きな雲が現れ、その中から主の声がありました。 16「モーセよ、あなたは死んで先祖の仲間に加えられる。そのあとこの民は、約束の地で外国の神々を拝むようになる。わたしのことなどすっかり忘れ、平気で契約を破るだろう。 17そうなれば、黙っているわけにはいかない。彼らを見捨て、顔をそむけてしまおう。次々と恐ろしい目に会い、もうだめだという時、ようやく彼らは気がつき、『神様はもう私たちの味方ではない』と言うだろうが、すでに手遅れだ。 18あれほど禁じたのに外国の神々を拝む者には、わたしもきっぱりと背を向けるだけである。
19その警告のために、次の歌を書き記しなさい。 20彼らの先祖に約束した乳とみつの流れる地で順調にいき、ぜいたくに慣れてくると、彼らはわたしをうとみ、平然と契約を破り、外国の神々を拝むようになるからだ。 21そしてついに、大きな災いが襲うのだ。その時、代々歌い続けられたこの歌を聞き、どうしてそんなことが起こったのか思い知るだろう。この民がどんな民か、約束の地に入る前からわたしははっきり知っている。」
22その日モーセは、歌を書き記し、イスラエルの国民に教えました。
23それから主は、ヌンの子ヨシュアに、「強く、勇敢な者でありなさい。約束の地にイスラエルの民を導き入れなさい。わたしはいつもあなたと共にいる。」と命じました。
24モーセはすべての律法を書き終えると、 25十戒の入った箱をかつぐレビ人に、 26この律法を箱のそばに置き、民への厳粛な警告とするよう指示しました。
27「あなたがたが反抗的で強情であることはわかっている。こうして私がいっしょにいてさえ主に反抗するのだから、私が死んだらどうなることかわかったものではない。 28さあ、部族の長老、高官を全員集めなさい。天と地とを証人に立てて、言っておきたいことがある。 29私の死後、あなたがたはきっと堕落し、主の命令に背くだろう。主を怒らせるような悪いことをし、その報いで結局は破滅を招くのだ。」
30それでモーセは、イスラエルのすべての民に聞こえるように、次の歌を初めから終わりまで歌いました。
