Binecuvântări datorate ascultării
(Lev. 26:1-13; Deut. 7:12-16)
1Dacă vei asculta cu atenție de glasul Domnului, Dumnezeul tău, păzind și împlinind toate poruncile pe care eu ți le dau astăzi, Domnul, Dumnezeul tău, îți va da întâietate peste toate neamurile pământului. 2Toate aceste binecuvântări vor veni peste tine și vei avea parte de ele, dacă vei asculta de glasul Domnului, Dumnezeul tău.
3Vei fi binecuvântat în cetate și vei fi binecuvântat la câmp.
4Rodul pântecului tău și rodul pământurilor tale, creșterea cirezilor tale și creșterea turmelor tale vor fi binecuvântate.
5Coșul și covata ta vor fi binecuvântate.
6Vei fi binecuvântat la venire și vei fi binecuvântat la plecare.
7Domnul îți va da victorie asupra dușmanilor care se vor ridica împotriva ta. Pe un drum vor ieși împotriva ta, însă pe șapte drumuri vor fugi dinaintea ta.
8Domnul va face ca binecuvântarea să fie în hambarele tale și peste orice realizare a mâinilor tale în țara pe care Domnul, Dumnezeul tău, ți‑o dă.
9Domnul te va face un popor sfânt, așa cum ți‑a promis, dacă vei păzi poruncile Lui și vei umbla pe căile Lui. 10Toate popoarele pământului vor vedea că Numele Domnului este chemat peste tine10 Idiom ebraic care arată apartenența, posesiunea. Sau: vor vedea că voi sunteți ai Domnului și se vor teme de tine. 11Domnul te va copleși cu bunătăți – înmulțind rodul pântecului tău, rodul animalelor tale și al pământului tău – în țara pe care Domnul a jurat părinților tăi că ți‑o va da.
12Domnul îți va deschide vistieria Lui cea bună, cerul, ca să dea pământului tău ploaie la timp și ca să binecuvânteze tot lucrul mâinilor tale. Vei împrumuta multe neamuri, dar tu nu vei lua cu împrumut. 13Domnul te va face cap, și nu coadă. Vei fi doar în frunte, și nu la urmă, dacă vei asculta de poruncile Domnului, Dumnezeul tău, pe care eu ți le dau astăzi ca să le păzești și să le împlinești. 14Să nu te abați nici la dreapta, nici la stânga de la toate poruncile pe care eu vi le dau astăzi, mergând după alți dumnezei ca să le slujești.
Blesteme în urma neascultării
(Lev. 26:14-39)
15Dar dacă nu vei asculta de glasul Domnului, Dumnezeul tău, păzind și împlinind toate poruncile și hotărârile pe care ți le dau astăzi, toate aceste blesteme vor veni peste tine și te vor ajunge.
16Vei fi blestemat în cetate și vei fi blestemat la câmp.
17Coșul și covata ta vor fi blestemate.
18Rodul pântecului tău, al pământului tău, al cirezilor tale și al turmelor tale va fi blestemat.
19Vei fi blestemat la venire și vei fi blestemat la plecare.
20Domnul va trimite împotriva ta blestemul, neliniștea și mustrarea în mijlocul tuturor lucrurilor pe care le vei face, până când vei fi nimicit și vei pieri repede din cauza faptelor tale rele, pentru care L‑ai părăsit. 21Domnul va trimite peste tine ciuma, până te va mistui din țara în care ai intrat ca s‑o stăpânești. 22El te va lovi cu tifos și cu friguri, cu inflamație și cu febră, cu sabie, cu filoxeră și cu mălură. Ele te vor urmări până vei pieri. 23Cerul de deasupra capului tău va fi de cupru, iar pământul de sub tine va fi de fier. 24Domnul va trimite pe pământul tău ploaie de praf și de pulbere. Ea va coborî din cer peste tine până vei fi nimicit.
25Domnul va face să fii învins înaintea dușmanilor tăi. Pe un drum vei ieși împotriva lor și pe șapte drumuri vei fugi dinaintea lor. Vei fi o pricină de groază pentru toate regatele pământului. 26Cadavrele tale vor fi hrană pentru toate păsările cerului și pentru toate animalele pământului și nu va fi nimeni care să le sperie. 27Domnul te va lovi cu bubele Egiptului și cu umflături, cu eczeme și cu scabie, de care nu te vei putea vindeca. 28Domnul te va lovi cu nebunie, cu orbire și cu rătăcire a inimii. 29Ziua în amiaza mare vei bâjbâi cum umblă orbul prin întuneric. Nu vei prospera în nimic din ceea ce vei face. Cu siguranță, în fiecare zi vei fi asuprit și jefuit și nu va fi nimeni care să te salveze.
30Te vei logodi cu o femeie, dar altul o va lua și se va culca cu ea. Vei construi casă și nu vei locui în ea, vei planta vii și nu te vei bucura de rodul lor. 31Boul tău va fi înjunghiat înaintea ochilor tăi și nu vei mânca din el. Asinul tău va fi luat cu forța dinaintea ta și nu ți se va mai da înapoi. Turmele tale vor fi date dușmanilor tăi și nu va fi nimeni care să te salveze. 32Fiii și fiicele tale vor fi date unui alt popor. Ochii tăi vor privi și vor tânji după ei toată ziua, iar mâinile tale vor fi fără putere. 33Un popor pe care nu‑l cunoști va mânca rodul pământului tău și tot venitul muncii tale; și în toate zilele vei fi doar asuprit și zdrobit. 34Priveliștea aceasta, pe care o vei vedea zilnic, te va face să înnebunești. 35Domnul te va lovi cu bube rele la genunchi și la picioare, de care nu vei fi în stare să te vindeci, te va lovi din talpa piciorului până în creștetul capului.
36Domnul te va duce, pe tine și pe regele pe care îl vei pune să domnească peste tine, la un neam pe care nu l‑ai cunoscut nici tu, nici părinții tăi. Acolo vei sluji altor dumnezei, idolilor din lemn și din piatră. 37Vei fi o groază, o pildă și o batjocură printre toate popoarele la care te va duce Domnul.
38Vei semăna multă sămânță pe câmpurile tale, dar vei recolta puțin, pentru că o vor devora lăcustele. 39Vei sădi vii și le vei lucra, dar nu vei bea și nu vei strânge struguri din ele, pentru că le vor mânca viermii. 40Vei avea măslini pe întreg teritoriul tău, dar nu te vei unge cu untdelemn, pentru că măslinele se vor strica. 41Ți se vor naște fii și fiice, dar nu vor rămâne ai tăi, pentru că vor merge în captivitate. 42Omizile îți vor mânca toți pomii și rodul pământului.
43Străinul care locuiește în mijlocul tău se va ridica tot mai sus, deasupra ta, iar tu te vei coborî tot mai jos. 44El te va putea împrumuta, dar tu nu vei fi în stare să‑l împrumuți. El va fi cap, iar tu vei fi coadă.
45Toate aceste blesteme vor veni peste tine, te vor urmări și te vor ajunge din urmă, până te vor nimici, fiindcă nu ai ascultat de glasul Domnului, Dumnezeul tău, păzind poruncile și hotărârile pe care ți le‑a dat. 46Ele vor fi pentru totdeauna un semn și o uimire pentru tine și sămânța ta. 47Fiindcă nu I‑ai slujit Domnului, Dumnezeul tău, în vreme de prosperitate, cu bucurie și cu inimă bună, 48vei sluji, flămând, însetat și dezbrăcat, dușmanilor tăi, pe care Domnul îi va trimite împotriva ta. El îți va așeza pe gât un jug de fier până când te va nimici.
49Domnul va aduce de departe un neam împotriva ta, de la marginile pământului, care se va năpusti asupra ta asemenea vulturului, un neam a cărui limbă nu o vei înțelege, 50un neam cu o înfățișare necruțătoare, care nu va avea respect față de bătrân și nu va arăta bunăvoință față de tânăr. 51El îți va devora rodul animalelor tale și rodul pământului tău, până când vei fi nimicit. Nu îți va lăsa nici grâne, nici vin, nici ulei, nici viței în cirezile tale și nici miei în turmele tale, până te va face să pieri. 52El îți va asedia toate cetățile, până îți vor cădea zidurile cele înalte și fortificate, în care te‑ai încrezut de‑a lungul întregii tale țări. El te va asedia la toate porțile cetăților tale, în toată țara ta pe care ți‑a dat‑o Domnul, Dumnezeul tău.
53Din cauza asediului și a strâmtorării în care te va aduce dușmanul tău, te vei hrăni cu rodul pântecului tău, cu carnea fiilor și a fiicelor tale, pe care Domnul, Dumnezeul tău, ți i‑a dat. 54Bărbatul cel mai delicat și mai sensibil dintre ai tăi va privi cu răutate la fratele lui, la femeia care se odihnește la pieptul lui și la copiii pe care i‑a lăsat să trăiască 55și nu le va da nimic din carnea copiilor cu care se hrănește, pentru că nu‑i va mai rămâne nimic din cauza asediului și a strâmtorării în care te va aduce dușmanul tău, în toate cetățile tale. 56Femeia cea mai delicată și mai sensibilă – care, fiind atât de delicată și de sensibilă, nu știa cum să calce mai fin cu piciorul pe pământ – va privi cu răutate pe bărbatul de la pieptul ei, pe fiii și pe fiicele ei 57și nu le va da nimic din resturile ieșite, după naștere, dintre picioarele ei sau din copiii pe care îi va naște, pentru că îi va mânca pe toți în ascuns, din cauza asediului și a strâmtorării în care te va aduce dușmanul tău, în cetățile tale.
58Dacă nu vei păzi și nu vei împlini toate cuvintele acestei Legi, scrise în Cartea aceasta, temându‑te de acest Nume slăvit și de temut – adică de Domnul, Dumnezeul tău – 59atunci Domnul te va lovi, în chip nemaiauzit, pe tine și sămânța ta, cu plăgi adânci și îndelungate și cu boli grave și prelungite. 60Va aduce peste tine toate molimele Egiptului, de care ți‑a fost frică, iar acestea se vor lipi de tine. 61Mai mult, Domnul va aduce peste tine, până te va nimici, toate bolile și rănile care nu sunt scrise în această Carte a Legii. 62După ce ați fost o mulțime precum stelele cerurilor, veți rămâne un mic număr de oameni, fiindcă nu ai ascultat de glasul Domnului, Dumnezeul tău. 63Așa cum Domnul S‑a bucurat să‑ți facă bine și să te înmulțească, tot așa Domnul Se va bucura să te ruineze și să te nimicească. Și vei fi smuls din țara în care vei intra ca s‑o stăpânești.
64Domnul te va împrăștia printre toate popoarele de la o margine până la cealaltă a pământului. Acolo vei sluji altor dumnezei, idolilor din lemn și din piatră, pe care nu i‑ai cunoscut nici tu, nici părinții tăi. 65Printre aceste neamuri nu vei avea pace și nu vei avea un loc de odihnă pentru talpa piciorului tău. Acolo Domnul îți va da o inimă tremurândă, niște ochi lâncezi și un suflet deznădăjduit. 66Viața îți va sta atârnată înainte, îți va fi groază noaptea și ziua și nu vei fi sigur de viața ta. 67Dimineața vei spune: «O, dacă ar veni seara!», iar seara vei spune: «O, dacă ar veni dimineața!», din cauza groazei care îți va umple inima și a lucrurilor pe care ochii tăi le vor vedea. 68Domnul te va întoarce cu corăbiile în Egipt pe drumul despre care îți spusesem: «Să nu‑l mai vezi din nou!» Acolo vă veți vinde dușmanilor voștri ca robi și roabe, dar nu va fi nimeni să vă cumpere.“
Der Herr will euch segnen
1»Der Herr, euer Gott, wird euch zum bedeutendsten aller Völker machen, wenn ihr wirklich auf ihn hört und nach allen seinen Geboten lebt, die ich euch heute gebe. 2Wenn ihr ihm gehorcht, werdet ihr seinen ganzen Segen erfahren:
3Gesegnet werdet ihr sein, wenn ihr zu Hause seid und wenn ihr draußen auf dem Feld arbeitet. 4Ihr werdet viele Kinder haben, reiche Ernten einbringen und eure Rinder-, Schaf- und Ziegenherden wachsen sehen. 5Eure Körbe werden voller Früchte und eure Backtröge voll Mehl sein. 6Der Herr wird euch segnen, wenn ihr nach Hause kommt und wenn ihr wieder aufbrecht.
7Wenn eure Feinde euch angreifen, hilft euch der Herr, sie in die Flucht zu schlagen. In alle Himmelsrichtungen werdet ihr sie auseinanderjagen.
8Der Herr, euer Gott, wird euch mit reichen Vorräten beschenken und alles gelingen lassen, was ihr euch vornehmt. Er wird euch in dem Land segnen, das er euch schenkt. 9Wenn ihr seine Gebote beachtet und so lebt, wie es ihm gefällt, macht er euch zu einem heiligen Volk, das ihm allein gehört. So hat er es versprochen. 10Alle Völker der Welt werden sich vor euch fürchten, weil sie sehen, dass ihr das Volk des Herrn seid und seinen Namen tragt.
11Der Herr wird euch mit vielen Kindern beschenken, eure Herden vermehren und eure Felder fruchtbar machen. Überreich wird er euch in dem verheißenen Land segnen, das er euch geben will, so wie er es euren Vorfahren versprochen hat. 12Der Herr wird euch seine Schatzkammer, den Himmel, aufschließen und eurem Land zur richtigen Zeit Regen schicken. Alle eure Arbeit lässt er gelingen, so dass ihr Menschen aus vielen Völkern etwas leihen könnt und selbst nie etwas borgen müsst. 13Ihr werdet das bedeutendste aller Völker sein, und euer Aufstieg ist unaufhaltsam.
Dies alles wird sich erfüllen, wenn ihr den Geboten des Herrn, eures Gottes, gehorcht, die ich euch heute gebe. 14Weicht niemals von dem ab, was ich euch befohlen habe. Ihr dürft nie anderen Göttern nachlaufen und ihnen dienen.«
Gottes Fluch
15»Wenn ihr aber nicht auf den Herrn, euren Gott, hört und nicht all seine Gebote und Ordnungen befolgt, die ich euch heute gebe, dann wird sein Fluch euch treffen:
16Verflucht werdet ihr sein, wenn ihr zu Hause seid und wenn ihr draußen auf dem Feld arbeitet. 17In euren Körben werden keine Früchte und in den Backtrögen wird kein Mehl sein. 18Ihr werdet keine Kinder bekommen, eure Felder werden Missernten bringen und eure Rinder-, Schaf- und Ziegenherden werden dahinschwinden. 19Verflucht werdet ihr sein, wenn ihr nach Hause kommt und wenn ihr wieder aufbrecht. 20Der Herr wird euch ins Unglück stürzen und alles misslingen lassen, was ihr euch vornehmt. Er wird euch in die Verzweiflung treiben. Ihr werdet bald zugrunde gehen und umkommen, wenn ihr euch in eurer Bosheit von ihm abwendet.
21Der Herr wird euch die Pest schicken, bis keiner von euch mehr in dem Land lebt, das ihr jetzt einnehmen sollt. 22Er wird euch mit Schwindsucht, Fieber und Entzündungen plagen. Euer Getreide vernichtet er durch Dürre und Pilze. Das Unheil wird euch bis in den Tod verfolgen. 23Der Himmel über euch wird verschlossen sein, als wäre er aus Eisen, und der Ackerboden hart wie Stein.28,23 Wörtlich: Der Himmel über euch wird Bronze sein und die Erde unter euch Eisen. 24Statt Regen wird der Herr Staub und Sand auf euer Land fallen lassen, bis ihr umgekommen seid.
25Der Herr wird euch euren Feinden ausliefern. Sie werden euch in alle Himmelsrichtungen auseinanderjagen. Mit Grauen werden alle Völker der Welt euer Schicksal verfolgen. 26Eure Leichen wird man nicht begraben, sondern den Vögeln und wilden Tieren zum Fraß überlassen. 27Der Herr wird euch mit den gleichen Krankheiten plagen wie damals die Ägypter. Eure Haut wird von unheilbaren Geschwüren, Ausschlägen, Beulen und Wunden befallen sein. 28Der Herr wird euch in den Wahnsinn treiben, in geistige Umnachtung und Verwirrung. 29Am helllichten Tage werdet ihr wie Blinde umhertappen. Alles, was ihr in Angriff nehmt, wird scheitern.
Man wird euch ständig unterdrücken und berauben, und niemand wird euch helfen. 30Wenn einer von euch sich mit einer Frau verlobt, wird ein anderer mit ihr schlafen. Wenn ihr ein Haus baut, werdet ihr nicht darin wohnen; und wenn ihr einen Weinberg pflanzt, könnt ihr keine Trauben ernten. 31Man wird eure Rinder vor euren Augen schlachten und euch nichts davon abgeben. Man wird eure Esel wegnehmen und nie wieder zurückbringen. Feinde werden eure Schafe und Ziegen stehlen, und keiner wird euch beistehen. 32Eure Söhne und Töchter wird man als Sklaven ins Ausland verschleppen, und ihr könnt nur hilflos zusehen. Tag und Nacht wird euch die Sehnsucht nach ihnen quälen, aber ihr werdet nichts tun können, um sie wiederzubekommen.
33Ein wildfremdes Volk wird euch alle Ernteerträge nehmen, für die ihr mühsam arbeiten musstet. Euer Leben lang werdet ihr unterdrückt und ausgebeutet.
34Das Leid, das ihr erlebt, wird euch in den Wahnsinn treiben. 35Der Herr wird euch mit bösartigen, unheilbaren Geschwüren plagen. Sie werden an euren Knien und Schenkeln ausbrechen und euren ganzen Körper von Kopf bis Fuß befallen.
36Der Herr bringt euch und den König, den ihr eingesetzt habt, zu einem Volk, das weder ihr noch eure Vorfahren gekannt habt. Dort dient ihr anderen Göttern aus Holz und Stein. 37Wohin ihr auch vertrieben werdet, bei allen Völkern wird man über euer Unglück entsetzt sein und euch verspotten. Wer einen anderen verhöhnen will, wird ihm das gleiche Schicksal wünschen, das euch getroffen hat.
38Auf euren Feldern werdet ihr viel aussäen und wenig ernten, weil die Heuschrecken alles abfressen. 39Ihr werdet Weinberge anlegen und pflegen, aber keine Trauben lesen und keinen Wein trinken, weil Schädlinge die Pflanzen vernichten. 40Im ganzen Land werdet ihr Ölbäume haben und doch kein Öl gewinnen, mit dem ihr euch salben könnt, denn die Oliven fallen zu früh ab.
41Ihr werdet Söhne und Töchter zur Welt bringen, aber ihr könnt sie nicht behalten. Ihr müsst zusehen, wie man sie in fremde Länder verschleppt. 42Heuschrecken werden über alle eure Bäume und Felder herfallen. 43Die Ausländer unter euch werden immer reicher und angesehener, während ihr selbst immer tiefer im Elend versinkt. 44Nicht sie werden von euch etwas leihen, sondern ihr von ihnen. Sie werden über euch herrschen, und ihr müsst euch unterwerfen.
45Wenn ihr nicht auf den Herrn, euren Gott, hört und nicht seine Gebote und Ordnungen beachtet, die ich euch heute gebe, werden alle diese Flüche euch treffen. Sie werden euch verfolgen, bis ihr umgekommen seid. 46Das Unheil, das über euch und eure Nachkommen hereinbricht, wird den anderen Menschen für immer ein abschreckendes Beispiel sein.
47Wenn ihr dem Herrn nicht fröhlich dienen wollt, weil er euch so reich beschenkt hat, 48werdet ihr euren Feinden dienen müssen, die er euch schicken wird. Ihr werdet Hunger und Durst leiden, es wird euch an Kleidung und an allem anderen fehlen. Der Herr sorgt dafür, dass ihr grausam unterdrückt werdet, bis ihr umgekommen seid.
49Ein Volk vom Ende der Welt, dessen Sprache ihr nicht versteht, lässt er über euch herfallen. Wie ein Adler stürzt es sich auf euch 50und kennt kein Erbarmen. Selbst die alten Leute und Kinder werden von ihnen getötet. 51Sie nehmen sich euer Vieh und euer Brot, so dass euch nichts mehr zum Leben bleibt. Nichts lassen sie euch übrig, kein Getreide, keinen Most, kein Öl, kein Kalb und kein Lamm. Sie richten euch völlig zugrunde. 52Jede Stadt in dem Land, das der Herr, euer Gott, euch gibt, belagern sie. Die hohen und starken Mauern, auf die ihr euch verlasst, bestürmen sie so lange, bis sie einstürzen. Keine einzige Ortschaft lassen sie in Frieden.
53In den eingeschlossenen Städten ist die Not dann so groß, dass ihr vor Hunger eure eigenen Söhne und Töchter esst, die der Herr euch geschenkt hat. 54-55Der feinste und vornehmste Mann unter euch wird sein eigenes Kind verzehren, weil er sonst keine Nahrung findet. Und er wird nicht bereit sein, seinem Bruder, seiner Frau oder seinen übrigen Kindern etwas davon abzugeben – so groß ist seine Verzweiflung in der Zeit der Belagerung. 56-57Die feinste Frau unter euch, die sich ihr Leben lang in der Sänfte herumtragen ließ, wird heimlich ihre Nachgeburt und ihr Neugeborenes essen. Sie wird nicht bereit sein, mit ihrem Mann oder ihren anderen Kindern zu teilen, weil sie sonst verhungern müsste. So groß wird die Not sein, wenn die Feinde eure Städte belagern.
58-59Deshalb haltet euch an alle Ordnungen dieses Gesetzes und lebt nach dem, was in diesem Buch steht. Habt Ehrfurcht vor dem Herrn, eurem Gott! Denn er hat die Macht, unfassbare und schreckliche Dinge zu tun. Wenn ihr nicht auf den Herrn hört, straft er euch und eure Nachkommen unbeschreiblich hart. Er wird euch schlimme, unheilbare Krankheiten schicken. 60Bei euch werden sich die gleichen Seuchen ausbreiten wie bei den Ägyptern. Alle Leiden, vor denen ihr euch fürchtet, werden euch ständig plagen. 61Und die in diesem Buch genannten Krankheiten und Seuchen sind bei weitem nicht alles, was euch erwartet. Noch ganz andere Nöte wird der Herr euch schicken, damit ihr zugrunde geht.
62Wenn ihr nicht auf den Herrn, euren Gott, hört, werden nur wenige von euch überleben, selbst wenn ihr vorher so zahlreich wart wie die Sterne am Himmel. 63Früher hat der Herr euch mit Freude Gutes getan und ein großes Volk aus euch gemacht, dann aber wird er euch mit Freude vernichten und aus dem Land vertreiben, das ihr bald einnehmen werdet. 64Er wird euch fortjagen zu fremden Völkern, bis in die fernsten Länder der Erde. Dort werdet ihr fremden Göttern aus Holz und Stein dienen, die euch und euren Vorfahren unbekannt waren.
65In diesen Ländern werdet ihr nicht zur Ruhe kommen und kein neues Zuhause finden. Der Herr wird euch in Angst, Dunkelheit und Verzweiflung stürzen. 66Ständig wird euer Leben am seidenen Faden hängen. Nie fühlt ihr euch sicher, sondern Tag und Nacht habt ihr Todesangst. 67Morgens sagt ihr: ›Ach, wäre es doch schon Abend!‹ Und abends sagt ihr: ›Ach, wäre es doch schon Morgen!‹ So sehr graut es euch vor allem, was ihr erleben müsst.
68Auf Schiffen wird euch der Herr wieder nach Ägypten zurückbringen, obwohl er versprochen hat, dass ihr dieses Land nie wiedersehen solltet. Dort werdet ihr euch euren Feinden als Sklaven und Sklavinnen zum Verkauf anbieten, aber niemand will euch haben.«
Gott erneuert seinen Bund mit Israel
69Im Land Moab erneuerte der Herr seinen Bund mit den Israeliten, den er am Berg Horeb mit ihnen geschlossen hatte. Dies sind die Worte, die er dem Volk durch Mose weitergeben ließ.
