Binecuvântări datorate ascultării
(Lev. 26:1-13; Deut. 7:12-16)
1Dacă vei asculta cu atenție de glasul Domnului, Dumnezeul tău, păzind și împlinind toate poruncile pe care eu ți le dau astăzi, Domnul, Dumnezeul tău, îți va da întâietate peste toate neamurile pământului. 2Toate aceste binecuvântări vor veni peste tine și vei avea parte de ele, dacă vei asculta de glasul Domnului, Dumnezeul tău.
3Vei fi binecuvântat în cetate și vei fi binecuvântat la câmp.
4Rodul pântecului tău și rodul pământurilor tale, creșterea cirezilor tale și creșterea turmelor tale vor fi binecuvântate.
5Coșul și covata ta vor fi binecuvântate.
6Vei fi binecuvântat la venire și vei fi binecuvântat la plecare.
7Domnul îți va da victorie asupra dușmanilor care se vor ridica împotriva ta. Pe un drum vor ieși împotriva ta, însă pe șapte drumuri vor fugi dinaintea ta.
8Domnul va face ca binecuvântarea să fie în hambarele tale și peste orice realizare a mâinilor tale în țara pe care Domnul, Dumnezeul tău, ți‑o dă.
9Domnul te va face un popor sfânt, așa cum ți‑a promis, dacă vei păzi poruncile Lui și vei umbla pe căile Lui. 10Toate popoarele pământului vor vedea că Numele Domnului este chemat peste tine10 Idiom ebraic care arată apartenența, posesiunea. Sau: vor vedea că voi sunteți ai Domnului și se vor teme de tine. 11Domnul te va copleși cu bunătăți – înmulțind rodul pântecului tău, rodul animalelor tale și al pământului tău – în țara pe care Domnul a jurat părinților tăi că ți‑o va da.
12Domnul îți va deschide vistieria Lui cea bună, cerul, ca să dea pământului tău ploaie la timp și ca să binecuvânteze tot lucrul mâinilor tale. Vei împrumuta multe neamuri, dar tu nu vei lua cu împrumut. 13Domnul te va face cap, și nu coadă. Vei fi doar în frunte, și nu la urmă, dacă vei asculta de poruncile Domnului, Dumnezeul tău, pe care eu ți le dau astăzi ca să le păzești și să le împlinești. 14Să nu te abați nici la dreapta, nici la stânga de la toate poruncile pe care eu vi le dau astăzi, mergând după alți dumnezei ca să le slujești.
Blesteme în urma neascultării
(Lev. 26:14-39)
15Dar dacă nu vei asculta de glasul Domnului, Dumnezeul tău, păzind și împlinind toate poruncile și hotărârile pe care ți le dau astăzi, toate aceste blesteme vor veni peste tine și te vor ajunge.
16Vei fi blestemat în cetate și vei fi blestemat la câmp.
17Coșul și covata ta vor fi blestemate.
18Rodul pântecului tău, al pământului tău, al cirezilor tale și al turmelor tale va fi blestemat.
19Vei fi blestemat la venire și vei fi blestemat la plecare.
20Domnul va trimite împotriva ta blestemul, neliniștea și mustrarea în mijlocul tuturor lucrurilor pe care le vei face, până când vei fi nimicit și vei pieri repede din cauza faptelor tale rele, pentru care L‑ai părăsit. 21Domnul va trimite peste tine ciuma, până te va mistui din țara în care ai intrat ca s‑o stăpânești. 22El te va lovi cu tifos și cu friguri, cu inflamație și cu febră, cu sabie, cu filoxeră și cu mălură. Ele te vor urmări până vei pieri. 23Cerul de deasupra capului tău va fi de cupru, iar pământul de sub tine va fi de fier. 24Domnul va trimite pe pământul tău ploaie de praf și de pulbere. Ea va coborî din cer peste tine până vei fi nimicit.
25Domnul va face să fii învins înaintea dușmanilor tăi. Pe un drum vei ieși împotriva lor și pe șapte drumuri vei fugi dinaintea lor. Vei fi o pricină de groază pentru toate regatele pământului. 26Cadavrele tale vor fi hrană pentru toate păsările cerului și pentru toate animalele pământului și nu va fi nimeni care să le sperie. 27Domnul te va lovi cu bubele Egiptului și cu umflături, cu eczeme și cu scabie, de care nu te vei putea vindeca. 28Domnul te va lovi cu nebunie, cu orbire și cu rătăcire a inimii. 29Ziua în amiaza mare vei bâjbâi cum umblă orbul prin întuneric. Nu vei prospera în nimic din ceea ce vei face. Cu siguranță, în fiecare zi vei fi asuprit și jefuit și nu va fi nimeni care să te salveze.
30Te vei logodi cu o femeie, dar altul o va lua și se va culca cu ea. Vei construi casă și nu vei locui în ea, vei planta vii și nu te vei bucura de rodul lor. 31Boul tău va fi înjunghiat înaintea ochilor tăi și nu vei mânca din el. Asinul tău va fi luat cu forța dinaintea ta și nu ți se va mai da înapoi. Turmele tale vor fi date dușmanilor tăi și nu va fi nimeni care să te salveze. 32Fiii și fiicele tale vor fi date unui alt popor. Ochii tăi vor privi și vor tânji după ei toată ziua, iar mâinile tale vor fi fără putere. 33Un popor pe care nu‑l cunoști va mânca rodul pământului tău și tot venitul muncii tale; și în toate zilele vei fi doar asuprit și zdrobit. 34Priveliștea aceasta, pe care o vei vedea zilnic, te va face să înnebunești. 35Domnul te va lovi cu bube rele la genunchi și la picioare, de care nu vei fi în stare să te vindeci, te va lovi din talpa piciorului până în creștetul capului.
36Domnul te va duce, pe tine și pe regele pe care îl vei pune să domnească peste tine, la un neam pe care nu l‑ai cunoscut nici tu, nici părinții tăi. Acolo vei sluji altor dumnezei, idolilor din lemn și din piatră. 37Vei fi o groază, o pildă și o batjocură printre toate popoarele la care te va duce Domnul.
38Vei semăna multă sămânță pe câmpurile tale, dar vei recolta puțin, pentru că o vor devora lăcustele. 39Vei sădi vii și le vei lucra, dar nu vei bea și nu vei strânge struguri din ele, pentru că le vor mânca viermii. 40Vei avea măslini pe întreg teritoriul tău, dar nu te vei unge cu untdelemn, pentru că măslinele se vor strica. 41Ți se vor naște fii și fiice, dar nu vor rămâne ai tăi, pentru că vor merge în captivitate. 42Omizile îți vor mânca toți pomii și rodul pământului.
43Străinul care locuiește în mijlocul tău se va ridica tot mai sus, deasupra ta, iar tu te vei coborî tot mai jos. 44El te va putea împrumuta, dar tu nu vei fi în stare să‑l împrumuți. El va fi cap, iar tu vei fi coadă.
45Toate aceste blesteme vor veni peste tine, te vor urmări și te vor ajunge din urmă, până te vor nimici, fiindcă nu ai ascultat de glasul Domnului, Dumnezeul tău, păzind poruncile și hotărârile pe care ți le‑a dat. 46Ele vor fi pentru totdeauna un semn și o uimire pentru tine și sămânța ta. 47Fiindcă nu I‑ai slujit Domnului, Dumnezeul tău, în vreme de prosperitate, cu bucurie și cu inimă bună, 48vei sluji, flămând, însetat și dezbrăcat, dușmanilor tăi, pe care Domnul îi va trimite împotriva ta. El îți va așeza pe gât un jug de fier până când te va nimici.
49Domnul va aduce de departe un neam împotriva ta, de la marginile pământului, care se va năpusti asupra ta asemenea vulturului, un neam a cărui limbă nu o vei înțelege, 50un neam cu o înfățișare necruțătoare, care nu va avea respect față de bătrân și nu va arăta bunăvoință față de tânăr. 51El îți va devora rodul animalelor tale și rodul pământului tău, până când vei fi nimicit. Nu îți va lăsa nici grâne, nici vin, nici ulei, nici viței în cirezile tale și nici miei în turmele tale, până te va face să pieri. 52El îți va asedia toate cetățile, până îți vor cădea zidurile cele înalte și fortificate, în care te‑ai încrezut de‑a lungul întregii tale țări. El te va asedia la toate porțile cetăților tale, în toată țara ta pe care ți‑a dat‑o Domnul, Dumnezeul tău.
53Din cauza asediului și a strâmtorării în care te va aduce dușmanul tău, te vei hrăni cu rodul pântecului tău, cu carnea fiilor și a fiicelor tale, pe care Domnul, Dumnezeul tău, ți i‑a dat. 54Bărbatul cel mai delicat și mai sensibil dintre ai tăi va privi cu răutate la fratele lui, la femeia care se odihnește la pieptul lui și la copiii pe care i‑a lăsat să trăiască 55și nu le va da nimic din carnea copiilor cu care se hrănește, pentru că nu‑i va mai rămâne nimic din cauza asediului și a strâmtorării în care te va aduce dușmanul tău, în toate cetățile tale. 56Femeia cea mai delicată și mai sensibilă – care, fiind atât de delicată și de sensibilă, nu știa cum să calce mai fin cu piciorul pe pământ – va privi cu răutate pe bărbatul de la pieptul ei, pe fiii și pe fiicele ei 57și nu le va da nimic din resturile ieșite, după naștere, dintre picioarele ei sau din copiii pe care îi va naște, pentru că îi va mânca pe toți în ascuns, din cauza asediului și a strâmtorării în care te va aduce dușmanul tău, în cetățile tale.
58Dacă nu vei păzi și nu vei împlini toate cuvintele acestei Legi, scrise în Cartea aceasta, temându‑te de acest Nume slăvit și de temut – adică de Domnul, Dumnezeul tău – 59atunci Domnul te va lovi, în chip nemaiauzit, pe tine și sămânța ta, cu plăgi adânci și îndelungate și cu boli grave și prelungite. 60Va aduce peste tine toate molimele Egiptului, de care ți‑a fost frică, iar acestea se vor lipi de tine. 61Mai mult, Domnul va aduce peste tine, până te va nimici, toate bolile și rănile care nu sunt scrise în această Carte a Legii. 62După ce ați fost o mulțime precum stelele cerurilor, veți rămâne un mic număr de oameni, fiindcă nu ai ascultat de glasul Domnului, Dumnezeul tău. 63Așa cum Domnul S‑a bucurat să‑ți facă bine și să te înmulțească, tot așa Domnul Se va bucura să te ruineze și să te nimicească. Și vei fi smuls din țara în care vei intra ca s‑o stăpânești.
64Domnul te va împrăștia printre toate popoarele de la o margine până la cealaltă a pământului. Acolo vei sluji altor dumnezei, idolilor din lemn și din piatră, pe care nu i‑ai cunoscut nici tu, nici părinții tăi. 65Printre aceste neamuri nu vei avea pace și nu vei avea un loc de odihnă pentru talpa piciorului tău. Acolo Domnul îți va da o inimă tremurândă, niște ochi lâncezi și un suflet deznădăjduit. 66Viața îți va sta atârnată înainte, îți va fi groază noaptea și ziua și nu vei fi sigur de viața ta. 67Dimineața vei spune: «O, dacă ar veni seara!», iar seara vei spune: «O, dacă ar veni dimineața!», din cauza groazei care îți va umple inima și a lucrurilor pe care ochii tăi le vor vedea. 68Domnul te va întoarce cu corăbiile în Egipt pe drumul despre care îți spusesem: «Să nu‑l mai vezi din nou!» Acolo vă veți vinde dușmanilor voștri ca robi și roabe, dar nu va fi nimeni să vă cumpere.“
Ang Balos sa Pagkamatinumanon
(Lev. 26:3-13; Deu. 7:11-24)
1“Kon sundon gid ninyo ang Ginoo nga inyo Dios kag tumanon ang tanan niya nga sugo nga ginahatag ko sa inyo subong, himuon niya kamo nga labaw sa tanan nga nasyon diri sa kalibutan. 2Kon sundon ninyo ang Ginoo nga inyo Dios mangin inyo ining tanan nga pagpakamaayo:
3“Pakamaayuhon niya ang inyo mga banwa kag ang inyo mga uma. 4Pakamaayuhon niya kamo sang madamo nga mga kabataan, bugana nga patubas kag madamo nga mga kasapatan. 5Pakamaayuhon niya ang inyo mga patubas kag mga pagkaon. 6Pakamaayuhon niya ang tanan ninyo nga ginahimo. 7Ipapierdi sang Ginoo sa inyo ang mga kaaway nga magsalakay sa inyo. Tingob sila nga magsalakay sa inyo pero lapta sila nga magpalalagyo sa inyo. 8Pakamaayuhon sang Ginoo nga inyo Dios ang tanan ninyo nga ginahimo kag pun-on niya sang mga patubas ang inyo mga bodega. Pakamaayuhon niya kamo sa duta nga ginahatag niya sa inyo. 9Suno sa ginpromisa sang Ginoo nga inyo Dios sa inyo, himuon niya kamo nga iya pinili nga katawhan, kon tumanon ninyo ang iya mga sugo kag magkabuhi kamo suno sa iya mga pamaagi. 10Dayon ang tanan nga katawhan sa kalibutan makahibalo nga ginpili kamo sang Ginoo mismo, kag mahadlok sila sa inyo. 11Pakamaayuhon gid kamo sang Ginoo didto sa duta nga iya ginpromisa sa inyo mga katigulangan nga ihatag sa inyo. Padamuon niya ang inyo mga anak, ang inyo mga kasapatan kag ang inyo mga patubas. 12Padal-an kamo sang Ginoo sang ulan sa husto nga tion halin sa talaguan sang iya manggad sa langit, kag pakamaayuhon niya ang tanan ninyo nga ginahimo. Magapahulam kamo sa madamo nga mga nasyon, pero kamo iya indi magpanghulam. 13Himuon kamo sang Ginoo nga mga pangulo sa mga nasyon, kag indi sumulunod lang. Huo, ara kamo permi sa ibabaw kag indi sa idalom kon tumanon kag sundon lang ninyo sing maayo ang mga sugo sang Ginoo nga inyo Dios nga ginahatag ko sa inyo subong. 14Gani indi ninyo paglapasa ang bisan ano nga ginasugo ko sa inyo subong, kag indi kamo magsunod sa iban nga mga dios kag mag-alagad sa ila.
Ang Balos sa Pagkadimatinumanon
(Lev. 26:14-46)
15“Pero kon indi kamo magtuman sa Ginoo nga inyo Dios kag indi magsunod sing maayo sa tanan niya nga mga sugo kag mga pagsulundan nga ginahatag ko sa inyo subong, maagom ninyo ining tanan nga pagpakamalaot: 16Pakamalauton sang Ginoo ang inyo mga banwa kag mga uma. 17Pakamalauton niya ang inyo mga patubas kag mga pagkaon. 18Pakamalauton niya kamo paagi sa paghatag sa inyo sang diutay nga mga kabataan, patubas kag kasapatan. 19Pakamalauton niya ang tanan ninyo nga mga ginahimo. 20Pasalasalahon kamo kag pagamuhon ang tanan ninyo nga ginahimo hasta nga malaglag kamo kag magkalawala sa gilayon tungod sa malain ninyo nga ginahimo paagi sa pagsikway sa iya.28:20 iya: sa Hebreo, akon. 21Padal-an kamo sang Ginoo sang mga balatian hasta nga magkalalaglag kamo didto sa duta nga inyo sudlon kag panag-iyahan. 22Huo, paantuson kamo sang Ginoo sang makamamatay nga mga balatian, hilanat, palamanog, kag sang mainit nga hangin, malawig nga tingadlaw28:22 tingadlaw: sa Hebreo, espada. kag mga peste sa mga tanom hasta nga magkalawala kamo. 23Ang langit mangin daw sa saway nga indi na maghatag sang ulan kag ang duta magtig-a pareho sa salsalon. 24Imbes tubig ang ihatag sang Ginoo sa inyo bilang ulan, yab-ok ang iya ihatag. Paulanon niya sang yab-ok hasta nga magkalalaglag kamo.
25“Ipapierdi kamo sang Ginoo sa inyo mga kaaway. Tingob kamo nga magsalakay sa ila, pero lapta kamo nga magpalalagyo sa ila. Kangil-aran kamo sang tanan nga ginharian sa kalibutan. 26Ang inyo mga bangkay kan-on sang mga pispis kag sang mapintas nga mga sapat, kag wala sing may magtabog sa ila. 27Paantuson kamo sang Ginoo sang mga hubag nga iya ginpadala sa mga Egiptohanon, kag sang mga tumor, katol kag arikis28:27 tumor, katol kag arikis: Indi mapat-od sa Hebreo kon ano gid nga mga balatian ini. nga indi gid mag-ayo. 28Pabuangon kamo sang Ginoo, bulagon kag pasalasalahon. 29Magapangapkap kamo bisan adlaw pareho sa bulag. Indi kamo magmainuswagon sa bisan ano nga inyo himuon. Piguson kag kawatan kamo permi, kag wala sing may magbulig sa inyo.
30“Ang babayi nga inyo pangasaw-on agawon28:30 agawon: ukon, luguson. sang iban nga lalaki. Magapatindog kamo sang balay pero indi kamo makaestar sini. Magatanom kamo sang mga ubas pero indi kamo makapulos sang mga bunga sini. 31Ihawon ang inyo baka sa inyo atubangan, pero indi kamo makakaon sini. Agawon sa inyo ang inyo asno, kag indi na ini pag-ibalik sa inyo. Kuhaon sang inyo mga kaaway ang inyo mga karnero, kag wala sing may magbulig sa inyo sa pagbawi sini. 32Samtang nagatan-aw kamo, bihagon ang inyo mga anak sang taga-iban nga nasyon, kag adlaw-adlaw kamo nga maghulat sa ila pagbalik, pero wala kamo sing may mahimo. 33Ang mga tawo nga wala ninyo makilal-i amo ang magakaon sang tanan ninyo nga ginpangabudlayan, kag permi lang kamo piguson kag paantuson. 34Kag kon makita ninyo ini tanan, mabuang kamo. 35Patubuan kamo sang Ginoo sang mga hubag nga indi mag-ayo halin sa inyo dapadapa hasta sa ulo.
36“Kamo kag ang inyo pinili nga hari ipabihag sang Ginoo sa nasyon nga wala ninyo makilal-i ukon sang inyo mga katigulangan. Didto magasimba kamo sa iban nga mga dios nga hinimo halin sa kahoy kag bato. 37Kangil-aran kamo, hikayan, kag tamayon sang mga pumuluyo sang mga nasyon nga sa diin kamo ginbihag.
38“Madamo ang inyo itanom pero gamay lang ang inyo anihon, kay kaunon ini sang mga apan. 39Magatanom kamo sang ubas kag atipanon ninyo, pero indi kamo makapamupo sang bunga sini ukon makainom sang iya duga, kay kaunon ini sang mga ulod. 40Magatanom kamo sang madamo nga olibo bisan diin sa inyo lugar, pero wala kamo sing lana nga makuha halin sa sini, kay magkalapulak ang mga bunga sini. 41Makapamata kamo, pero indi sila magpabilin sa inyo kay bihagon sila. 42Kaunon sang mga apan28:42 apan: ukon, sapat-sapat. ang tanan ninyo nga mga kahoy kag mga tanom.
43“Ang mga indi Israelinhon nga nagaestar upod sa inyo magaamat-amat gamhanan samtang kamo iya magaamat-amat luya. 44Sila ang magapautang sa inyo kag indi kamo ang magapautang sa ila. Sila ang magapangulo sa inyo kag kamo inyo mga sumulunod lang. 45Matabo ining tanan nga pagpakamalaot sa inyo hasta nga magkalamatay kamo kon indi ninyo pagtumanon ang Ginoo nga inyo Dios kag ang iya mga sugo kag mga pagsulundan nga iya ginhatag sa inyo. 46Ini nga mga pagpakamalaot mangin padumdom kag paandam sa inyo kag sa inyo mga kaliwat hasta san-o. 47Tungod kay wala ninyo gin-alagad nga may kalipay kag kasadya ang Ginoo nga inyo Dios sang tion sang inyo kabuganaan, 48itugyan niya kamo sa mga kaaway nga ipadala niya sa inyo kag magaalagad kamo sa ila. Gutumon kamo, uhawon, kulangon sang bayo, kag mawad-an sang bisan ano nga butang. Paantuson niya kamo nga daw sa ginatakdan kamo sang salsalon nga gota hasta nga magkalamatay kamo.
49“Ipasalakay kamo sang Ginoo sa isa ka nasyon nga halin sa malayo gid nga lugar, nga ang ila lingguahe indi ninyo maintiendihan. Salakayon nila kamo pareho sa agila nga nagasulip. 50Mapintas sila kag wala sing kaluoy sa mga tigulang kag mga kabataan. 51Kaunon nila ang inyo mga kasapatan kag ang inyo mga patubas hasta nga magkalamatay kamo. Wala sila sing ibilin sa inyo nga uyas, duga sang ubas, lana, ukon mga kasapatan hasta nga magkalalaglag kamo. 52Salakayon nila ang tanan ninyo nga banwa nga ginahatag sa inyo sang Ginoo nga inyo Dios hasta nga magkalarumpag ang mga mataas kag mabakod nga mga pader sini nga inyo ginasaligan.
53“Sa tion nga kibunon kamo sang inyo mga kaaway, kaunon ninyo ang inyo mga anak nga ginhatag sa inyo sang Ginoo nga inyo Dios tungod sa puwerte nga kagutom. 54Bisan pa ang mahinhin kag maluming gid nga tawo wala na sing kaluoy sa iya utod, sa iya pinalangga nga asawa, kag sa iya nabilin nga mga anak. 55Indi niya sila paghatagan sang iya ginakaon nga unod sang iya anak kay nahadlok siya nga maubusan. Amo ina ang matabo sa inyo sa tion nga kibunon na sang inyo mga kaaway ang tanan ninyo nga banwa. 56Bisan pa ang mahinhin kag maluming nga babayi nga halos indi gani maglakat nga nagatiniil, mangin mapintas sa iya pinalangga nga bana kag sa iya mga anak. 57Taguon niya ang iya bata nga bag-o lang gid natawo kag ang inunlan sini agod kaunon niya sa sekreto, kay nahadlok siya nga basi wala na siya sing kaunon samtang ginakibon sang inyo mga kaaway ang inyo mga banwa.
58“Kon indi ninyo pagtumanon sing maayo ining tanan nga sugo nga nasulat sa sini nga libro, kag indi pagtahuron ang halangdon kag makatilingala nga ngalan sang Ginoo nga inyo Dios, 59padal-an niya kamo kag ang inyo mga kaliwat sang makahaladlok nga mga balatian nga puwerte kasakit kag wala sing kaayuhan. 60Ipaagom niya sa inyo ang makahaladlok nga mga balatian nga ginpadala niya sa Egipto, kag magapabilin ini sa inyo. 61Ipaagom man sang Ginoo ang tanan nga klase sang balatian nga wala nasulat sa sining Libro sang Kasuguan, hasta nga magkalamatay kamo. 62Bisan pareho kamo kadamo sang mga bituon sa langit, diutay lang ang mabilin sa inyo kay wala kamo nagtuman sa Ginoo nga inyo Dios. 63Subong nga ginkalipay sang Ginoo ang pagpauswag kag pagpadamo sa inyo, ikalipay man niya ang paglaglag kag pagpamatay sa inyo, hasta nga magkalawala kamo sa duta nga inyo sudlon kag panag-iyahan.
64“Palaptahon kamo sang Ginoo sa tanan nga nasyon, sa punta kag punta sang kalibutan. Kag didto magasimba kamo sa iban nga mga dios nga hinimo halin sa kahoy kag bato, nga wala gani ninyo makilal-i ukon sang inyo mga katigulangan. 65Wala kamo didto sing kalinong kag lugar nga mapahuwayan. Pakulbaan kamo sang Ginoo kag madulaan kamo sang paglaom, kag permi lang kamo masubuan. 66Ang inyo kabuhi mangin ara permi sa katalagman; adlaw-gab-i permi lang kamo ginakulbaan, kag wala sing kasiguruhan ang inyo kabuhi. 67Tungod sa inyo kahadlok sa mga butang nga inyo makita sa palibot, masiling kamo kon aga, ‘Kuntani gab-i na.’ Kag kon gab-i masiling kamo, ‘Kuntani aga na.’ 68Pabalikon kamo sang Ginoo sa Egipto sakay sa barko, bisan nagsiling ako sa inyo nga indi na kamo dapat magbalik didto. Didto ibaligya ninyo ang inyo kaugalingon sa inyo mga kaaway bilang mga ulipon, pero wala sing may magbakal sa inyo.”
