Un singur loc pentru închinare
1Acestea sunt hotărârile și judecățile pe care să vegheați să le împliniți în țara pe care Domnul, Dumnezeul părinților voștri, v‑a dat‑o în stăpânire, în toate zilele vieții voastre pe pământ. 2Să distrugeți complet toate locurile aflate pe munții înalți, pe dealuri și sub orice copac verde, unde neamurile pe care le veți stăpâni slujesc dumnezeilor lor. 3Să le distrugeți altarele, să le zdrobiți stâlpii sacri și să le ardeți în foc așerele3 Vezi nota de la 7:5., să le dărâmați chipurile cioplite ale dumnezeilor lor și să le nimiciți numele din locurile acelea.
4Voi să nu vă închinați astfel înaintea Domnului, Dumnezeul vostru, 5ci să‑L căutați în locul pe care Domnul, Dumnezeul vostru, îl va alege ca locuință din toate semințiile, ca să‑Și așeze Numele acolo. În acel loc să mergeți. 6Acolo să vă aduceți arderile‑de‑tot, jertfele voastre, zeciuielile voastre, contribuțiile mâinilor voastre pentru împlinirea jurămintelor, darurile voastre de bunăvoie și întâii născuți din cirezile voastre și din turmele voastre. 7Acolo, în prezența Domnului, să mâncați și să vă bucurați împreună cu familiile voastre de orice realizare a mâinilor voastre, cu care Domnul, Dumnezeul vostru, vă va fi binecuvântat.
8Să nu faceți așa cum facem noi astăzi aici, unde fiecare face ce este drept în ochii lui, 9deoarece n‑ați ajuns încă la locul de odihnă și la moștenirea pe care v‑o dă Domnul, Dumnezeul vostru. 10Dar, după ce veți traversa Iordanul și vă veți așeza în țara pe care Domnul, Dumnezeul vostru, v‑a dat‑o ca moștenire și după ce vă va da odihnă din partea tuturor dușmanilor voștri, care vă înconjoară, ca să locuiți în siguranță, 11atunci va exista un loc pe care Domnul, Dumnezeul vostru, îl va alege pentru a‑Și așeza Numele Lui. Acolo să aduceți tot ceea ce v‑am poruncit: arderile voastre de tot, jertfele voastre, zeciuielile voastre, contribuțiile mâinilor voastre și toate darurile voastre alese, pe care le veți aduce Domnului pentru împlinirea jurămintelor voastre. 12Să vă bucurați în prezența Domnului, Dumnezeul vostru, voi, fiii voștri și fiicele voastre, robii voștri și roabele voastre, precum și leviții din cetățile voastre, întrucât aceștia n‑au parte de moștenire împreună cu voi. 13Ai grijă să nu jertfești arderile‑de‑tot în orice loc pe care îl vei vedea, 14ci să aduci arderile‑de‑tot în locul pe care Domnul îl va alege într‑una din semințiile tale și acolo să împlinești tot ceea ce‑ți poruncesc.
15Totuși, după toată dorința sufletului tău poți să înjunghii și să mănânci carne în cetățile tale potrivit cu binecuvântarea pe care Domnul, Dumnezeul tău, ți‑o va da. Atât cei necurați, cât și cei curați vor putea să mănânce așa cum se mănâncă din gazelă și din cerb. 16Dar să nu mâncați sângele. Să‑l verși pe pământ, ca pe apă. 17Nu vei putea să mănânci în cetățile tale zeciuielile din grâne, din must, din ulei, din întâii născuți ai cirezilor și ai turmelor tale, nici din ceea ce aduci pentru împlinirea unui jurământ, nici din darurile de bunăvoie sau din contribuțiile mâinilor tale. 18Pe acestea să le mănânci în prezența Domnului, Dumnezeul tău, în locul pe care El îl va alege. Să le mănânci atât tu, fiii tăi și fiicele tale, robii tăi și roabele tale, cât și leviții care locuiesc în cetățile tale. Să te bucuri în prezența Domnului, Dumnezeul tău, de orice realizare a mâinilor tale. 19Ai grijă să nu‑l părăsești niciodată pe levit, în toate zilele tale pe pământ.
20Când Domnul, Dumnezeul tău, îți va lărgi hotarul, așa cum ți‑a promis, și vei zice: «Vreau să mănânc carne!», fiindcă sufletul tău va dori să mănânce carne, să mănânci după toată dorința sufletului tău. 21Dacă locul pe care‑l va alege Domnul, Dumnezeul tău, pentru a‑Și așeza Numele acolo, va fi prea departe de tine, vei putea să înjunghii, așa cum ți‑am poruncit, din cirezile și din turmele tale, pe care El vi le‑a dat, și vei putea mânca din ele în cetățile21 Lit.: porțile. tale, după toată dorința sufletului tău. 22Numai să le mănânci așa cum se mănâncă gazela și cerbul. Cel necurat și cel curat vor putea mânca și ei. 23Ai grijă ca nu cumva să mănânci sângele, deoarece sângele este viața; să nu mănânci viața împreună cu carnea23 Sângele simboliza viața, care era sacră, și din acest motiv trebuia tratată cu respect (vezi Gen. 9:4-6; Lev. 17:11).. 24Să nu‑l mănânci. Să‑l verși pe pământ, ca pe apă. 25Să nu‑l mănânci, ca să fii fericit atât tu, cât și urmașii tăi, căci astfel vei înfăptui ce este drept în ochii Domnului.
26Însă lucrurile tale sfinte și ceea ce vei aduce pentru împlinirea unui jurământ va trebui să le iei și să le aduci în locul pe care Domnul îl va alege. 27Să‑ți aduci arderea‑de‑tot, carnea împreună cu sângele, pe altarul Domnului, Dumnezeul tău. Sângele pentru jertfă să fie vărsat pe altarul Domnului, Dumnezeul tău, iar carnea s‑o mănânci. 28Să păzești și să asculți toate aceste cuvinte pe care ți le poruncesc, ca să‑ți fie bine pentru totdeauna, atât ție, cât și copiilor tăi după tine, înfăptuind ceea ce este bine și drept în ochii Domnului, Dumnezeul tău.
29Când Domnul, Dumnezeul tău, va zdrobi dinaintea ta neamurile la care vei merge ca să le stăpânești, le vei alunga și vei locui în țara lor. 30După ce vor fi nimicite dinaintea ta, ai grijă ca nu cumva să fii împins spre ele și să cercetezi despre dumnezeii lor, zicând: «Cum slujeau aceste neamuri dumnezeilor lor? Și eu vreau să fac la fel!» 31Tu să nu faci așa față de Domnul, Dumnezeul tău, căci ele făceau pentru dumnezeii lor toate urâciunile pe care Domnul le urăște. Căci ele își ardeau în foc pentru dumnezeii lor chiar și fiii și fiicele.
32Voi însă să vegheați ca să împliniți orice cuvânt pe care vi‑l poruncesc. Să nu adăugați nimic la el și să nu înlăturați nimic din el.
Les clauses de l’alliance
Un seul sanctuaire
1Voici les ordonnances et les lois auxquelles vous obéirez et que vous appliquerez dans le pays que l’Eternel, le Dieu de vos ancêtres, vous donne en possession, aussi longtemps que vous y vivrez.
2Vous ferez totalement disparaître tous les lieux où les gens des peuples que vous allez chasser ont adoré leurs dieux, sur les sommets des hautes montagnes et des collines et sous tout arbre verdoyant. 3Vous démolirez leurs autels, vous briserez leurs stèles sacrées, vous brûlerez leurs pieux sacrés, vous mettrez en pièces les idoles de leurs dieux et vous effacerez leur souvenir de cette contrée12.3 Voir Dt 7.5.. 4Vous agirez tout autrement à l’égard de l’Eternel votre Dieu. 5L’Eternel votre Dieu choisira un lieu au milieu des territoires de toutes vos tribus pour y établir sa présence et pour en faire sa demeure ; c’est là seulement que vous irez l’invoquer. 6Là, vous apporterez vos holocaustes et vos sacrifices, vos dîmes et vos offrandes prélevées sur le fruit de votre travail, celles que vous ferez pour accomplir un vœu, vos dons spontanés et les premiers-nés de votre gros et de votre petit bétail. 7Là aussi, vous prendrez vos repas cultuels en présence de l’Eternel votre Dieu, et vous vous réjouirez, vous et vos familles, de tous les produits de votre travail par lesquels l’Eternel votre Dieu vous aura bénis.
8Vous n’agirez donc plus comme nous agissons ici aujourd’hui, où chacun fait ce qui lui semble bon. 9Car jusqu’à présent vous ne connaissez pas encore une existence paisible et vous n’avez pas encore reçu le patrimoine que l’Eternel votre Dieu va vous donner pour que vous meniez une existence paisible. 10Vous allez traverser le Jourdain et vous habiterez le pays que l’Eternel votre Dieu vous donne comme patrimoine ; il vous fera connaître une existence paisible en vous délivrant de tous les ennemis qui vous entourent, et vous habiterez en toute sécurité dans le pays. 11Alors l’Eternel votre Dieu choisira un lieu pour y faire habiter son nom ; c’est là que vous apporterez tout ce que je vous ordonne : vos holocaustes, vos sacrifices, vos dîmes et vos offrandes prélevées sur le produit de votre travail et toutes les choses excellentes que vous offrirez à l’Eternel pour accomplir vos vœux. 12Vous vous réjouirez en présence de l’Eternel votre Dieu, vous, vos fils et vos filles, vos serviteurs et vos servantes et les lévites habitant dans vos villes, car ils n’ont reçu ni part, ni patrimoine foncier comme vous.
13Gardez-vous d’offrir vos holocaustes dans n’importe quel lieu que vous trouverez. 14C’est uniquement dans le lieu que l’Eternel choisira dans l’une de vos tribus que vous offrirez vos holocaustes ; c’est là seulement que vous ferez tout ce que je vous prescris. 15Néanmoins vous pourrez à votre gré abattre des bêtes et en manger la viande dans toutes vos villes, selon les bénédictions que l’Eternel votre Dieu vous accordera. Celui qui sera rituellement pur comme celui qui ne le sera pas pourra en manger comme dans le cas de la gazelle ou du cerf. 16Seulement, vous ne mangerez pas le sang ; vous le répandrez sur la terre comme de l’eau12.16 Voir Gn 9.4 ; Lv 7.26-27 ; 17.10-14 ; Dt 15.23..
17Par contre, vous ne pourrez pas consommer dans vos villes la dîme de votre blé, de votre vin nouveau et de votre huile, ni les premiers-nés de votre gros et de votre petit bétail, ni rien de ce que vous avez fait vœu d’offrir, ni vos dons spontanés, ni vos offrandes prélevées sur le fruit de votre travail. 18C’est seulement en présence de l’Eternel votre Dieu, dans le lieu qu’il choisira, que vous les mangerez, vous, vos fils, vos filles, vos serviteurs, vos servantes et les lévites qui résident dans vos villes, et vous vous réjouirez devant l’Eternel votre Dieu, de tous les produits de votre travail. 19Gardez-vous bien d’oublier les lévites, aussi longtemps que vous habiterez dans votre pays.
20Lorsque l’Eternel votre Dieu aura agrandi votre territoire comme il vous l’a promis et que vous aurez envie de manger de la viande, vous pourrez manger tout ce qui vous plaira. 21Si le lieu que l’Eternel votre Dieu choisira pour y établir sa présence est trop loin de chez vous, vous abattrez des bêtes de votre gros ou de votre petit bétail que vous aura donné l’Eternel, en faisant comme je vous l’ai ordonné, et vous pourrez manger tout ce qui vous plaira là où vous habiterez. 22Mais vous en mangerez comme on mange de la gazelle et du cerf ; ceux qui seront rituellement purs et ceux qui seront impurs, pourront en manger ensemble. 23Seulement, évitez avec soin d’en manger le sang, car le sang c’est la vie12.23 Voir Lv 17.10-14., et vous ne mangerez pas la vie avec la viande. 24Vous n’en mangerez pas, vous le répandrez sur la terre comme de l’eau. 25Vous n’en consommerez pas afin d’être heureux, vous et vos descendants après vous, pour avoir fait ce que l’Eternel considère comme juste.
26Cependant, vous prendrez les animaux consacrés qui sont à vous et ce que vous avez fait vœu d’offrir, et vous les amènerez au lieu que l’Eternel choisira. 27Vous offrirez vos holocaustes avec la viande et le sang sur l’autel de l’Eternel votre Dieu ; le sang de vos autres sacrifices sera répandu sur l’autel de l’Eternel votre Dieu, et vous pourrez en manger la viande.
28Retenez tous ces commandements que je vous donne et obéissez-y. Alors vous serez heureux, vous et vos descendants après vous pour toujours, parce que vous aurez fait ce que l’Eternel votre Dieu juge bon et juste.
Contre l’idolâtrie
N’imitez pas les peuples cananéens !
29Lorsque l’Eternel votre Dieu aura fait disparaître les peuples chez qui vous vous rendez pour les déposséder, lorsque vous les aurez chassés et que vous serez installés dans leur pays, 30gardez-vous bien de vous laisser prendre au piège en les imitant après leur extermination, et n’allez pas vous rallier à leurs divinités en disant : « Comment ces peuples adoraient-ils leurs dieux ? Nous voulons nous aussi faire comme eux. » 31Non, vous n’agirez pas ainsi envers l’Eternel votre Dieu. Car ces gens faisaient pour leurs dieux toutes sortes de choses que l’Eternel a en abomination et qu’il déteste ; ils allaient même jusqu’à brûler leurs fils et leurs filles en sacrifice à leurs dieux12.31 Voir Lv 18.21 et note..
