Familia lui Ahab ucisă de Iehu
1În Samaria erau șaptezeci dintre urmașii lui Ahab. Iehu a scris scrisori și le‑a trimis în Samaria la conducătorii lui Izreel, la bătrâni și la îngrijitorii urmașilor lui Ahab, zicând:
2„De îndată ce va ajunge scrisoarea aceasta la voi – pentru că urmașii stăpânului vostru sunt la voi și aveți care și cai, o cetate fortificată și arme – 3alegeți‑l pe cel mai bun și mai vrednic dintre urmașii stăpânului vostru, puneți‑l pe tronul tatălui său și luptați pentru Casa stăpânului vostru.“
4Ei însă s‑au temut foarte tare și au zis: „Iată, cei doi regi n‑au putut să‑i stea împotrivă, cum vom putea să‑i stăm noi împotrivă?“ 5Administratorul palatului împreună cu mai marele cetății, cu bătrânii și cu îngrijitorii i‑au trimis un mesaj lui Iehu, zicând:
„Noi suntem robii tăi și vom face tot ce ne vei spune. Nu vom face pe nimeni rege. Fă ce consideri că este bine.5 Lit.: Fă ce este bine în ochii tăi.“
6Iehu le‑a scris o a doua scrisoare, zicând:
„Dacă sunteți de partea mea și dacă vreți să mă ascultați, luați capetele urmașilor stăpânului vostru și veniți la mine în Izreel mâine, pe vremea aceasta.“
Cei șaptezeci de urmași ai regelui erau în grija mai marilor cetății, care‑i crescuseră. 7Când a ajuns scrisoarea la ei, i‑au luat pe cei șaptezeci de urmași ai regelui, i‑au înjunghiat, le‑au pus capetele în coșuri și i le‑au trimis lui Iehu, la Izreel.
8Mesagerul a venit și l‑a înștiințat pe Iehu, zicând:
– Au adus capetele fiilor regelui.
Iehu le‑a zis:
– Faceți cu ele două grămezi la intrarea porții și lăsați‑le acolo până dimineață.
9Dimineața, el a ieșit, a stat înaintea întregului popor și a zis: „Voi sunteți drepți! Iată că eu am uneltit împotriva stăpânului meu și l‑am ucis, dar pe toți aceștia cine i‑a omorât? 10Să știți acum că nimic din Cuvântul Domnului, pe care Domnul l‑a rostit împotriva familiei lui Ahab, nu va rămâne neîmplinit. Domnul a făcut ce a spus prin robul Său Ilie.“
11Iehu a ucis tot ce a rămas din familia lui Ahab în Izreel, pe toți demnitarii lui, pe prietenii și pe preoții lui, astfel încât n‑a mai rămas niciun supraviețuitor. 12Apoi s‑a ridicat, a ieșit și a plecat spre Samaria. Pe drum, când a ajuns la Bet‑Ekedul Păstorilor, 13Iehu i‑a întâlnit pe frații lui Ahazia, regele lui Iuda.
El a întrebat:
– Cine sunteți voi?
Ei au răspuns:
– Noi suntem frații lui Ahazia și ne‑am coborât să‑i salutăm pe fiii regelui și pe fiii reginei.
14Atunci Iehu a zis:
– Prindeți‑i vii!
Ei i‑au prins vii și i‑au înjunghiat la puțul Bet‑Ekedului. Erau în număr de patruzeci și doi. N‑a cruțat pe niciunul dintre ei.
15După ce a plecat de acolo, s‑a întâlnit cu Iehonadab, fiul lui Recab, care venea să‑l întâlnească.
Iehu l‑a binecuvântat și i‑a zis:
– Este oare inima ta dreaptă, tot așa cum este inima mea față de inima ta?
Iehonadab a răspuns:
– Da, este!
Iehu a zis:
– Dacă este, atunci dă‑mi mâna!
Iehonadab i‑a dat mâna, și Iehu l‑a urcat la el în car.
16În timp ce‑l urca în carul său, Iehu a zis:
– Vino cu mine și vei vedea râvna mea pentru Domnul.
17Când a ajuns Iehu în Samaria, i‑a ucis pe toți aceia care îi rămăseseră lui Ahab în Samaria, nimicindu‑i după cuvântul pe care‑l profețise Domnul prin Ilie.
Slujitorii lui Baal uciși de Iehu
18Apoi Iehu a strâns tot poporul și le‑a zis: „Ahab i‑a slujit puțin lui Baal18 Zeul canaanit al fertilității [peste tot în carte].. Iehu însă îi va sluji mult! 19Chemați‑i la mine pe toți profeții lui Baal, pe toți cei ce‑l slujesc și pe toți preoții lui. Aveți grijă să nu lipsească niciunul, pentru că doresc să aduc o mare jertfă lui Baal. Oricine va lipsi nu va rămâne în viață.“ Însă Iehu lucra cu viclenie, ca să‑i nimicească pe toți slujitorii lui Baal. 20Iehu a zis: „Așadar, declarați20 Lit.: sfințiți. Verbul poate avea sensul de a pune pe cineva/ceva într‑o stare specială (fizic sau spiritual), a consacra, a pune deoparte pentru Dumnezeu (uneori printr‑un ritual de ungere cu ulei sau sânge, spălare și/sau rugăciune ori declarație publică). o adunare în cinstea lui Baal!“ Și ei au vestit‑o. 21Iehu a trimis veste prin tot Israelul și au venit toți slujitorii lui Baal, așa încât n‑a rămas niciunul care să nu fi venit. Au intrat în templul lui Baal, până când templul lui Baal s‑a umplut de la un capăt la celălalt.
22Apoi Iehu i‑a zis celui ce păzea veșmintele: „Adu veșminte pentru toți slujitorii lui Baal!“ Și el a adus veșminte tuturor. 23Iehu și Iehonadab, fiul lui Recab, au intrat în templul lui Baal. Ei au spus slujitorilor lui Baal: „Cercetați și vedeți ca nu cumva să fie printre voi vreun slujitor al Domnului, ci doar slujitorii lui Baal.“
24Așadar, ei au intrat în templu ca să aducă jertfe și arderi‑de‑tot. Însă Iehu pusese afară optzeci de oameni cărora le spusese: „Cine va lăsa să scape pe vreunul dintre aceia pe care îi dau în mâinile voastre, va plăti cu propria viață pentru viața omului aceluia.“
25De îndată ce a terminat de adus arderile‑de‑tot, Iehu a poruncit gărzilor25 Lit.: alergătorilor. și ofițerilor: „Intrați și ucideți‑i! Să nu scape niciunul!“ După ce i‑au trecut prin ascuțișul sabiei, gărzile și ofițerii i‑au aruncat afară din templu. Apoi s‑au dus până în sanctuarul templului lui Baal, 26au scos afară stâlpul sacru din templul lui Baal și l‑au ars. 27Au dărâmat atât stâlpul lui Baal, cât și templul lui Baal, folosindu‑l apoi ca latrină până în ziua aceasta.
28Astfel a nimicit Iehu închinarea la Baal din Israel. 29Dar Iehu nu a renunțat la păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, cel care l‑a făcut pe Israel să păcătuiască, și anume la închinarea înaintea vițeilor de aur din Betel și Dan. 30Domnul i‑a zis lui Iehu: „Pentru că ai făcut bine, îndeplinind ce este drept în ochii Mei, și i‑ai făcut familiei lui Ahab potrivit cu tot ce era în inima Mea, urmașii tăi vor domni peste Israel până la a patra generație.“ 31Totuși, Iehu nu a vegheat să păzească Legea Domnului, Dumnezeul lui Israel, din toată inima lui. El nu a renunțat la păcatele lui Ieroboam, care l‑a făcut pe Israel să păcătuiască.
32În acele zile, Domnul a început să reducă teritoriul lui Israel. Hazael l‑a învins pe Israel prin toate teritoriile din țară: 33de la Iordan, spre răsărit, în toată țara Ghiladului, și anume teritoriul lui Gad, al lui Ruben și al lui Manase; apoi de la Aroer, care este lângă uedul33 Vale sau albie de râu secată, din ținuturile aride, care acumulează apele de pe versanți în timpul sezonului ploios, creând un pârâu temporar. Arnon, până la Ghilad și Bașan.
34Celelalte fapte ale lui Iehu, tot ce a făcut el și toate isprăvile lui, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Israel“? 35Iehu a adormit alături de părinții săi și a fost înmormântat în Samaria, iar în locul său a domnit fiul său Iehoahaz. 36Iehu a domnit peste Israel, în Samaria, timp de douăzeci și opt de ani.
Gipamatay ang mga Kaliwat ni Ahab
1May 70 ka mga kaliwat10:1 kaliwat: o, mga anak. si Ahab sa Samaria. Busa nagpadala si Jehu ug sulat sa mga opisyal sa lungsod,10:1 lungsod: Mao kini sa ubang mga Griego nga teksto. Sa Hebreo, Jezreel. sa mga tigdumala, ug sa mga tig-atiman sa mga kaliwat ni Ahab. Mao kini ang sulod sa iyang sulat: 2“Kamo ang gitugyanan sa mga kaliwat ni Haring Ahab, ug sa mga karwahe, sa mga kabayo, sa pinarilan nga lungsod, ug sa mga armas. 3Busa pagkadawat ninyo niini nga sulat, pagpili kamo gikan sa kaliwat ni Haring Ahab ug usa nga takos gayod nga mahimong hari, ug pakiggira kamo kanamo sa pagpanalipod sa pamilya sa inyong agalon.”
4Apan nangahadlok sila pag-ayo ug miingon, “Kon ang duha ka hari wala makapildi kaniya kita pa kaha?” 5Busa ang tigdumala sa palasyo, ang gobernador sa siyudad, ang mga kadagkoan, ug ang mga tig-atiman sa mga kaliwat ni Haring Ahab nagsulat kang Jehu. Mao kini ang sulod sa iyang sulat: “Mga alagad mo kami, ug buhaton namo ang tanan nga imong isugo. Dili kami magpili ug laing hari; himoa ang gituohan mong maayo.”
6Mibalos si Jehu kanila niini nga sulat: “Kon dapig kamo kanako ug andam sa pagsunod kanako, pamunggoti ninyo ug ulo ang mga kaliwat ni Ahab ug dad-a ninyo ugma kanako ang ilang mga ulo dinhi sa Jezreel, sa ingon niini nga oras.”
Ang 70 ka kaliwat ni Haring Ahab giatiman sa mga dungganon nga mga tawo sa siyudad sa Samaria sukad sa bata pa sila. 7Pag-abot sa sulat ni Jehu, gikuha niining mga tawhana ang 70 ka mga kaliwat sa hari ug gipamatay. Gisulod nila ang mga ulo niini sa mga basket ug gipadala kang Jehu sa Jezreel. 8Pag-abot sa nagdala niini, miingon siya kang Jehu, “Gipadala nila ang mga ulo sa mga kaliwat sa hari.” Unya mimando si Jehu, “Tapoka kini sa duha ka tapok didto sa pultahan sa lungsod ug pabuntagi.”
9Pagkabuntag, migawas si Jehu ug mitindog atubangan sa mga tawo ug miingon, “Wala kamoy sala. Ako ang nagplano batok sa akong agalon ug nagpatay kaniya. Apan kinsa may nagpatay kanilang tanan? 10Karon nakaamgo kamo nga ang tanan nga giingon sa Ginoo batok sa panimalay ni Ahab natuman gayod. Gituman sa Ginoo ang iyang giingon pinaagi kang Elias nga iyang alagad.” 11Unya gipamatay ni Jehu ang tibuok pamilya ni Ahab sa Jezreel, apil ang iyang mga opisyal, mga higala, ug ang iyang mga pari. Wala gayoy nahibilin kanila nga buhi. 12Unya milakaw si Jehu sa Samaria. Ug samtang naglakaw siya sa dalan, sa lugar nga gitawag ug Tigomanan sa mga Magbalantay sa Karnero, 13nakita niya ang mga paryente ni Ahazia nga hari sa Juda. Nangutana siya, “Kinsa kamo?” Mitubag sila, “Mga paryente kami ni Ahazia ug milugsong kami aron mangumusta sa mga kaliwat ni Haring Ahab ug ni Rayna Jezebel.” 14Unya gimandoan ni Jehu ang iyang mga tawo, “Dakpa sila nga buhi.” Busa gidakop nila sila ug gidala sa usa ka atabay didto, ug gipamatay—42 silang tanan, ug wala gayoy nahibilin kanilang buhi.
15Pagbiya ni Jehu didto, nakita niya si Jehonadab nga anak ni Recab nga nagapadulong sa pagtagbo kaniya. Gikumusta siya ni Jehu ug gipangutana, “Dapig ka ba kanako, ingon nga ako dapig kanimo?” Mitubag si Jehonadab, “Oo.” Miingon dayon si Jehu, “Kon mao, itunol kanako ang imong kamot.” Gitunol ni Jehonadab ang iyang kamot ug gipasaka siya ni Jehu sa iyang karwahe. 16Miingon si Jehu, “Uban kanako aron makita mo kon unsa ako kamatinumanon sa Ginoo.” Busa misakay si Jehonadab uban kaniya. 17Pag-abot ni Jehu sa Samaria gipamatay niya ang tanang nahibilin sa pamilya ni Ahab, sumala sa giingon sa Ginoo pinaagi kang Elias.
Gipamatay ang mga Alagad ni Baal
18Unya gitigom ni Jehu ang tanang mga tawo ug giingnan, “Dili kaayo matinud-anon si Ahab sa iyang pagpangalagad kang Baal. Apan ako, ipakita ko nga matinud-anon gayod ako sa pag-alagad kaniya. 19Busa paanhia ninyo dinhi kanako ang tanang mga propeta ug pari ni Baal, ug ang tanang nagaalagad kaniya. Kinahanglan nga ania gayod silang tanan, kay maghalad ako ug dako nga halad alang kang Baal. Ang dili makaanhi ipapatay ko.” Apan nagpakaaron-ingnon lang si Jehu aron mapatay niya ang mga nagaalagad kang Baal.
20Miingon si Jehu, “Maghimo kita ug pinasahi nga panagtigom alang sa kadungganan ni Baal.” Busa gipahibalo kini sa mga tawo. 21Gipatawag ni Jehu ang tanang nagaalagad kang Baal sa tibuok Israel, ug nangadto gayod silang tanan. Misulod sila sa templo ni Baal, ug napuno ang templo. 22Gisultihan ni Jehu ang tig-atiman sa mga bisti nga pangsimba nga magpagawas ug mga bisti alang sa mga alagad ni Baal. Busa gihatagan sila ug bisti.
23Unya misulod si Jehu ug si Jehonadab nga anak ni Recab sa templo ni Baal. Miingon si Jehu sa mga nagaalagad kang Baal, “Siguroha ninyo nga walay nakasagol kaninyo nga mga tawo nga nagaalagad sa Ginoo. Kinahanglang kamo lang nga nagaalagad kang Baal ang ania dinhi.” 24Ug didto sulod sa templo, naghalad sila ug mga halad nga sinunog ug uban pang mga halad. Nagbutang nang daan si Jehu ug 80 ka mga tawo sa gawas sa templo ug iya silang giingnan, “Gitugyan ko sila kaninyo aron patyon. Kon may makaikyas bisan usa lang kanila, akong patyon si bisan kinsa kaninyo nga responsable niini.”
25Pagkahuman ni Jehu ug halad sa mga halad nga sinunog, gimandoan niya ang mga guwardya ug mga opisyal, “Sulod kamo ug pamatya ninyo sila! Ayaw ninyo pasagdi nga may makaikyas kanila!” Busa gipamatay nila ang mga alagad ni Baal pinaagi sa espada ug gipanglabay ang ilang mga patayng lawas sa gawas. Unya nanulod sila sa kinasuloran nga bahin sa templo ni Baal, 26ug gikuha nila didto ang bato nga handomanan ug gidala sa gawas, ug gisunog. 27Pagkahuman nilag guba sa bato nga handomanan ni Baal, giguba nila ang templo ni Baal, ug gigamit kini sa mga tawo ingon nga kalibangan hangtod karon. 28Niining paagiha giwagtang ni Jehu ang pagsimba kang Baal sa Israel. 29Apan gisunod gihapon niya ang mga sala nga gihimo ni Jeroboam nga anak ni Nebat, nga nahimong hinungdan sa pagpakasala sa mga taga-Israel. Kini mao ang pagsimba sa bulawan nga mga baka sa Betel ug sa Dan.
30Miingon ang Ginoo kang Jehu, “Maayo ang imong gihimo sa akong atubangan; imong gisunod ang gusto kong mahitabo sa pamilya ni Ahab. Tungod sa imong gihimo, paharion ko ang imong mga kaliwat hangtod sa ikaupat nga henerasyon.” 31Apan wala motuman si Jehu sa kasugoan sa Ginoo, ang Dios sa Israel, sa tibuok niyang kasingkasing. Gisunod hinuon niya ang mga sala nga gihimo ni Jeroboam, nga nahimong hinungdan sa pagpakasala sa mga taga-Israel.
32Niadtong mga panahona, gisugdan pagpagamay sa Ginoo ang teritoryo sa Israel. Nailog ni Haring Hazael ang mga lugar sa Israel 33sa sidlakang bahin sa Suba sa Jordan: ang tibuok nga Gilead, ang Basan, ug ang mga lugar sa amihan sa lungsod sa Aroer nga duol sa Lugut sa Arnon. Kining mga lugara mao ang gipuy-an kaniadto sa tribo ni Gad, ni Reuben, ug ni Manase.
34Ang uban pang sugilanon mahitungod sa paghari ni Jehu, ug ang tanan niyang gihimo ug ang iyang mga kadaogan, nahisulat sa libro sa mga sugilanon bahin sa mga hari sa Israel. 35Sa dihang namatay si Jehu, gilubong siya didto sa gilubngan sa iyang mga katigulangan sa Samaria. Ug si Jehoahaz nga iyang anak mao ang mipuli kaniya ingon nga hari. 36Naghari si Jehu sa Israel didto sa Samaria sulod sa 28 ka tuig.
