Nouă Traducere În Limba Română

1 Regi 1:1-53

Circumstanțele întronării lui Solomon

1Regele David îmbătrânise și acum era înaintat în vârstă. L‑au acoperit cu pături, dar nu se putea încălzi. 2Slujitorii săi i‑au zis: „Să se caute pentru stăpânul nostru, regele, o tânără fecioară, care să stea înaintea regelui și care să‑i fie servitoare. Ea să se culce la pieptul tău și stăpânul nostru, regele, se va încălzi.“ 3Ei au căutat în tot teritoriul lui Israel o tânără frumoasă și au găsit‑o pe Abișag șunamita, pe care au adus‑o la rege. 4Tânăra era foarte frumoasă. Ea i‑a devenit regelui servitoare și s‑a îngrijit de el, dar regele n‑a cunoscut‑o4 Eufemism ebraic cu sensul de a avea relații sexuale..

5Adonia, fiul Haghitei, s‑a îngâmfat, zicând: „Eu voi deveni rege!“ El și‑a pregătit un car, călăreți5 Sau: cai. și cincizeci de bărbați care alergau înaintea lui. 6Tatăl său nu‑l mustrase niciodată și nu‑i zisese: „De ce faci astfel?“ El s‑a născut după Absalom și era, de asemenea, foarte frumos la chip.

7El a vorbit cu Ioab, fiul Țeruiei, și cu preotul Abiatar, iar aceștia l‑au sprijinit pe Adonia. 8Dar preotul Țadok, Benaia, fiul lui Iehoiada, profetul Natan, Șimei, Rei8 Sau: Șimei, prietenii săi. și vitejii lui David nu au fost de partea lui Adonia. 9Adonia a înjunghiat oi, vite și viței îngrășați, lângă Piatra lui Zohelet, care se află în apropiere de En‑Roghel. El i‑a invitat pe toți frații săi, fiii regelui, și pe toți bărbații lui Iuda, slujitorii regelui. 10Dar pe profetul Natan, pe Benaia, pe viteji și pe Solomon, fratele său, nu i‑a invitat.

11Natan i‑a zis Batșebei, mama lui Solomon: „N‑ai auzit că Adonia, fiul Haghitei, s‑a făcut rege? Stăpânul nostru David nu știe acest lucru! 12Prin urmare, dă‑mi voie să te sfătuiesc cum să‑ți scapi viața, tu și fiul tău Solomon. 13Du‑te, intră la regele David și spune‑i: «O, rege, stăpânul meu, oare nu i‑ai jurat tu însuți slujitoarei tale că Solomon, fiul meu, va domni după tine și că el va urma la tron? Atunci de ce domnește Adonia?» 14În timp ce vei vorbi acolo cu regele, eu însumi voi veni după tine și voi întări cuvintele tale.“

15Batșeba s‑a dus în odaia regelui. Regele era foarte bătrân, iar Abișag șunamita se îngrijea de el. 16Batșeba s‑a plecat și s‑a închinat înaintea regelui.

Regele a zis:

– Ce dorești?

17Ea a răspuns:

– Stăpânul meu, tu însuți ai jurat slujitoarei tale pe Domnul, Dumnezeul tău, zicând: „Solomon, fiul tău, va domni după mine și el va ședea pe tronul meu.“ 18Totuși, acum Adonia domnește, iar stăpânul meu, regele, nu știe acest lucru. 19El a înjunghiat boi, viței îngrășați și o mulțime de oi și i‑a invitat pe toți fiii regelui, pe preotul Abiatar și pe Ioab, conducătorul oștirii. Dar pe Solomon, robul tău, nu l‑a invitat. 20O, rege, stăpânul meu, ochii întregului Israel sunt ațintiți spre tine ca să le spui cine va urma să domnească după stăpânul meu, regele. 21Altfel, se va întâmpla că, atunci când stăpânul meu, regele, va adormi alături de părinții săi, eu și fiul meu Solomon vom fi priviți ca niște vinovați.

22În timp ce vorbea cu regele, iată că a venit și profetul Natan.

23L‑au înștiințat pe rege, zicând:

– Iată că a sosit profetul Natan.

Acesta a venit în prezența regelui și s‑a plecat înaintea regelui cu fața la pământ.

24Natan a zis:

– O, rege, stăpânul meu, oare ai spus tu: „Adonia va domni după mine și el va ședea pe tronul meu“? 25Căci el a coborât astăzi, a înjunghiat boi, viței îngrășați și o mulțime de oi și i‑a invitat pe toți fiii regelui, pe conducătorii oștirii și pe preotul Abiatar. Iată, ei mănâncă și beau înaintea lui și strigă: „Trăiască regele Adonia!“ 26Cu toate acestea, pe mine, robul tău, pe preotul Țadok, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, și pe Solomon, robul tău, nu ne‑a invitat. 27Oare din porunca stăpânului meu, regele, s‑a înfăptuit acest lucru? Să nu‑i fi făcut cunoscut robului tău cine va sta pe tronul stăpânului meu, regele, după el?

28Regele David a zis:

– Chemați‑o la mine pe Batșeba!

Ea a intrat și s‑a înfățișat înaintea regelui.

29Regele a jurat, zicând:

– Viu este Domnul Care m‑a izbăvit din fiecare necaz 30că voi face astăzi așa cum ți‑am jurat pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, zicând: „Solomon, fiul tău, va domni după mine. El va ședea pe tron în locul meu.“

31Batșeba s‑a plecat cu fața la pământ și s‑a închinat înaintea regelui.

Apoi a zis:

– Să trăiască pe vecie stăpânul meu, regele David!

32Regele David a zis:

– Chemați‑i pe preotul Țadok, pe profetul Natan și pe Benaia, fiul lui Iehoiada!

Ei au venit înaintea regelui, 33iar regele le‑a zis:

– Luați‑i cu voi pe slujitorii stăpânului vostru, puneți‑l pe fiul meu Solomon să călărească pe catârul meu și coborâți‑l la Ghihon. 34Preotul Țadok și profetul Natan să‑l ungă acolo ca rege peste Israel. Să sunați din trâmbiță34 Ebr.: șofar, un instrument de suflat făcut din corn de berbec (ebr.: yyobel), care nu avea o funcție muzicală, ci era folosit pentru a transmite anumite semnale în închinare, în adunările publice sau în război [peste tot în capitol]. și să strigați: „Trăiască regele Solomon!“ 35Apoi să vă suiți după el. El să vină și să se așeze pe tronul meu, căci el va domni în locul meu, întrucât cu privire la el am poruncit să fie conducător peste Israel și peste Iuda.

36Benaia, fiul lui Iehoiada, i‑a răspuns regelui, zicând:

– Amin! Așa să hotărască Domnul, Dumnezeul stăpânului meu, regele. 37După cum Domnul a fost cu stăpânul meu, regele, tot așa să fie și cu Solomon și să‑i înalțe tronul mai presus decât tronul stăpânului meu, regele David.

38Preotul Țadok, profetul Natan, Benaia, fiul lui Iehoiada, cheretiții și peletiții38 Garda personală a regelui. au coborât, l‑au pus pe Solomon să călărească pe catârul regelui David și l‑au adus la Ghihon. 39Preotul Țadok a luat cornul39 Aici este vorba despre un corn de animal folosit ca recipient pentru ulei, spre deosebire de șofar, instrumentul din corn de berbec care apare mai târziu în verset (pentru șofar, vezi nota de la v. 34). cu untdelemn din Cort și l‑a uns pe Solomon. Apoi au sunat din trâmbiță și tot poporul a strigat: „Trăiască regele Solomon!“ 40Tot poporul s‑a suit după el, cântând din fluiere și bucurându‑se nespus de mult; se despica pământul de strigătul lor.

41Adonia și toți oaspeții care erau cu el au auzit strigătul tocmai când terminaseră de mâncat. Ioab, auzind sunetul trâmbiței, a întrebat: „De ce se aude această zarvă în cetate?“ 42În timp ce vorbea el, a venit Ionatan, fiul preotului Abiatar.

Adonia i‑a zis:

– Vino, căci tu ești un om vrednic și aduci vești bune.

43Ionatan a răspuns și i‑a zis lui Adonia:

– Nicidecum. Stăpânul nostru, regele David, l‑a făcut rege pe Solomon. 44Regele i‑a trimis cu el pe preotul Țadok, pe profetul Natan, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, pe cheretiți și pe peletiți, iar ei l‑au pus să călărească pe catârul regelui. 45Preotul Țadok și profetul Natan l‑au uns rege la Ghihon și au plecat de acolo bucuroși, iar cetatea freamătă. Aceasta era zarva pe care ați auzit‑o. 46De asemenea, Solomon s‑a așezat pe tronul regal. 47Iar slujitorii regelui au venit să‑l binecuvânteze pe stăpânul nostru, regele David, zicând: „Dumnezeul tău să facă numele lui Solomon mai vestit decât numele tău și să‑i înalțe tronul mai presus decât tronul tău.“ Apoi regele s‑a închinat în patul său. 48Regele a mai zis astfel: „Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, Care mi‑a dat astăzi un urmaș care să șadă pe tronul meu și pe care să‑l văd cu ochii mei!“

49Tremurând, toți oaspeții care erau cu Adonia s‑au ridicat și fiecare a plecat în drumul lui. 50Adonia s‑a temut de Solomon. El s‑a ridicat, s‑a dus la Cort și s‑a prins de coarnele altarului. 51Lui Solomon i s‑a spus: „Iată, Adonia se teme de regele Solomon și s‑a apucat de coarnele altarului, zicând: «Să‑mi jure regele Solomon astăzi că nu‑l va omorî pe robul său cu sabia!»“ 52Solomon a zis: „Dacă este un om vrednic, niciun fir de păr nu‑i va cădea la pământ, dar, dacă se va găsi răutate în el, va muri.“ 53Regele Solomon a trimis să‑l coboare de la altar. El a venit și s‑a plecat înaintea regelui Solomon, iar Solomon i‑a zis: „Du‑te acasă.“

Ang Pulong Sa Dios

1 Mga Hari 1:1-53

Ang Kataposang mga Adlaw ni Haring David

1Tigulang na kaayo si Haring David, ug bisan habolan pa siyag baga nga mga habol tugnawon gihapon siya. 2Busa miingon kaniya ang iyang mga alagad, “Mahal nga Hari, tugoti kami nga mangitag batan-ong dalaga nga moatiman kanimo. Padulga siya kanimo aron dili ka tugnawon.” 3Busa nangita silag matahom nga dalaga sa tibuok Israel, ug nakita nila si Abishag nga taga-Shunem, ug gidala nila kini ngadto sa hari. 4Matahom kaayo si Abishag, ug nahimo siyang tig-atiman sa hari. Apan wala gayod siya hilabti sa hari.

Buot si Adonia nga Mahimong Hari

5Unya, si Adonia nga anak ni David kang Hagit mipasigarbo nga siya ang mahimong hari. Busa nagaandam siyag mga karwahe, mga kabayo,1:5 mga kabayo: o, mga tigkabayo. ug 50 ka mga kalalakin-an nga mouna kaniya ingon nga mga guwardya. 6Wala gayod siya sukad badlonga sa iyang amahan nga si David, bisan sa pag-ingon na lang ug, “Nganong gibuhat mo man kini?” Guwapo kaayo si Adonia ug natawo siya sunod kang Absalom. 7Nakigsabot siya kang Joab nga anak ni Zeruya ug kang Abiatar nga pari mahitungod sa iyang plano nga mahimong hari, ug miuyon kining duha sa pagtabang kaniya. 8Apan wala mouyon kaniya si Zadok nga pari, si Benaya nga anak ni Jehoyada, si Propeta Natan, si Shimei, si Rei, ug ang mga badigard ni David.

9Usa ka adlaw, miadto si Adonia sa Bato sa Zohelet duol sa En Rogel, ug naghalad siya didto ug mga karnero, mga baka, ug pinatambok nga mga toriyong baka. Giimbitar niya ang tanan niyang mga igsoon nga lalaki nga mga anak ni David, ug ang halos tanang mga opisyal sa Juda. 10Apan wala niya imbitara sila si Propeta Natan, si Benaya, ang mga badigard sa hari, ug si Solomon nga iyang igsoon.

11Miadto si Natan kang Batsheba nga inahan ni Solomon ug nangutana, “Wala ka ba masayod nga gihimo ni Adonia nga anak ni Hagit, ang iyang kaugalingon nga hari, ug wala masayod niini si Haring David? 12Kon buot mo nga maluwas ang imong kinabuhi ug ang kinabuhi sa imong anak nga si Solomon, sunda ang akong tambag. 13Adtoa si Haring David ug ingna siya, ‘Mahal nga Hari, dili ba nga nagsaad ka kanako nga ang atong1:13 atong: sa Hebreo, akong. Mao usab sa bersikulo 17. anak nga si Solomon mao ang mopuli kanimo ingon nga hari? Nganong si Adonia man ang nahimong hari?’ 14Ug samtang nakigsulti ka sa hari, mosulod ako ug pamatud-an ko ang imong gisulti.”

15Busa miadto si Batsheba sa kuwarto sa hari. Tigulang na kaayo ang hari ug si Abishag nga taga-Shunem mao ang nagaatiman kaniya. 16Miyukbo si Batsheba agig pagtahod sa hari. Nangutana kaniya ang hari, “Unsay imong tuyo?”

17Mitubag si Batsheba, “Mahal nga Hari, misaad ka kanako sa ngalan sa Ginoo nga imong Dios nga ang atong anak nga si Solomon mao ang mopuli kanimo ingon nga hari. 18Apan karon si Adonia na ang nahimong hari, ug wala ka man lang gani masayod niini. 19Naghalad na siya ug daghang mga baka, pinatambok nga mga toriyong baka, ug mga karnero, ug giimbitar niya ang tanan mong mga anak nga lalaki, si Abiatar nga pari, ug si Joab nga komander sa imong mga sundalo, apan wala niya imbitara si Solomon nga imong alagad. 20Ug karon, Mahal nga Hari, nagahulat ang mga Israelinhon nga mosulti ka kon kinsa ang mopuli kanimo ingon nga hari. 21Kon dili ka mohatag sa imong hukom, ako ug ang akong anak nga si Solomon isipon na unya nga mga traidor kon patay ka na.”

22Samtang nakigsulti si Batsheba sa hari, miabot si Propeta Natan. 23May nagsulti sa hari nga miabot si Natan, busa gipasulod kini ngadto sa atubangan sa hari. Miyukbo si Natan agig pagtahod sa hari, 24ug miingon, “Mahal nga Hari, miingon ka ba nga si Adonia mao ang mopuli kanimo ingon nga hari? 25Karong adlawa naghalad siya ug daghang mga baka, pinatambok nga toriyong mga baka, ug mga karnero. Ug gipang-imbitar niya ang tanan mong mga anak nga lalaki, ang komander sa imong mga sundalo, ug si Abiatar nga pari. Karon nangaon ug nagainom sila uban kaniya, ug nagaingon, ‘Malungtarong kinabuhi alang sa Mahal nga Haring Adonia!’ 26Apan ako nga imong alagad wala niya imbitara, apil si Zadok nga pari, si Benaya nga anak ni Jehoyada, ug si Solomon nga imong alagad. 27Gitugotan mo ba kini Mahal nga Hari, ug wala mo lang kami pahibaloa kon kinsa ang mopuli kanimo ingon nga hari?”

Gihimo ni David si Solomon nga Hari

28Miingon si Haring David, “Paanhia dinhi si Batsheba.” Busa miadto si Batsheba sa hari. 29Unya nanumpa si Haring David, “Ipanumpa ko sa buhi nga Ginoo, nga nagluwas kanako sa tanang katalagman, 30nga tumanon ko karon ang akong gipanumpa kanimo sa ngalan sa Ginoo, ang Dios sa Israel, nga si Solomon nga atong1:30 atong: sa Hebreo, imong. anak mao ang mopuli kanako ingon nga hari.”

31Unya miyukbo si Batsheba agig pagtahod sa hari, ug miingon, “Mahal nga Haring David, hinaut nga magkinabuhi ka pa ug dugay!1:31 ug dugay: o, hangtod sa kahangtoran.32Miingon si Haring David, “Paanhia dinhi si Zadok nga pari, si Propeta Natan, ug si Benaya nga anak ni Jehoyada.” Busa miadto sila sa hari, 33ug miingon ang hari kanila, “Pasakya ninyo sa akong mula1:33 mula: sa English, mule. Tan-awa ang Lista sa mga Pulong sa luyo. Dinhi nga bersikulo babaye kini nga mula. Mao usab sa bersikulo 38 ug 44. si Solomon nga akong anak. Dad-a ninyo siya sa Gihon uban sa akong mga opisyal, 34ug didto dihogan ni Zadok ug ni Natan ug lana ang ulo ni Solomon sa pagpaila nga siya ang pinili nga hari sa Israel. Unya patingoga ninyo ang budyong ug singgit kamo, ‘Malungtarong kinabuhi alang sa Mahal nga Haring Solomon!’ 35Pagkahuman, ubani ninyo siya sa pagbalik dinhi. Molingkod siya sa akong trono ug mopuli kanako ingon nga hari. Siya ang akong gipili nga magdumala sa tibuok Israel ug Juda.”

36Mitubag si Benaya nga anak ni Jehoyada, “Tumanon namo kana! Hinaut nga itugot kana sa Ginoo nga imong Dios, Mahal nga Hari. 37Ug maingon nga ang Ginoo nagauban kanimo, Mahal nga Hari, hinaut nga magauban usab siya kang Solomon, ug himuon niya nga mas mauswagon ang iyang gingharian kaysa imong gingharian.”

38Busa milakaw sila si Zadok nga pari, si Propeta Natan, si Benaya nga anak ni Jehoyada, ug ang mga badigard ni David nga mga Keretnon ug mga Pelethanon. Gipasakay nila si Solomon sa mula ni Haring David ug gidala sa Gihon. 39Ug didto, gikuha ni Zadok gikan sa tolda ang sungay nga sudlanan ug lana, ug gidihogan niya si Solomon. Gipatingog nila ang budyong ug naninggit silang tanan, “Malungtarong kinabuhi alang sa Mahal nga Haring Solomon!” 40Misunod ang mga tawo kang Haring Solomon ngadto sa Jerusalem nga nagahugyaw sa kalipay ug nagapatukar ug mga plawta. Daw sa natay-og ang yuta sa ilang kasaba.

41Nadungog kini ni Adonia ug sa iyang mga bisita nga niadtong tungora nahuman na sa ilang pagkombira. Pagkadungog ni Joab sa budyong, nangutana siya, “Unsa bay nahitabo nga labihan man kasaba sa siyudad?” 42Samtang nagsulti pa siya, miabot si Jonatan nga anak ni Abiatar nga pari. Miingon si Adonia, “Sulod, kay maayo kang tawo, ug sigurado nga may dala kang maayong balita.” 43Mitubag si Jonatan, “Dili maayong balita, kay gihimo ni Haring David si Solomon nga hari. 44Gipaadto niya kini sa Gihon inubanan nila ni Zadok nga pari, Propeta Natan, Benaya nga anak ni Jehoyada, ug sa iyang mga badigard nga mga Keretnon ug mga Pelethanon. Gipasakay pa nila si Solomon sa mula sa hari. 45Pag-abot nila sa Gihon, gidihogan nila ni Zadok ug ni Natan si Solomon sa pagpaila nga siya na ang gipili nga hari. Bag-o lang sila nakabalik, maoy hinungdan nga nagahugyaw ang mga tawo sa siyudad. Mao kanang kasaba nga inyong nadungog. 46Ug karon si Solomon na ang nagalingkod sa trono ingon nga hari. 47Dugang pa gayod niini, miadto kang Haring David ang iyang mga opisyal sa pagpasidungog kaniya. Miingon sila, ‘Hinaut nga himuon sa imong Dios si Solomon nga mas bantogan kay kanimo, ug himuon niya nga mas mauswagon ang iyang gingharian kay sa imong gingharian.’ Miduko dayon si David diha sa iyang katre sa pagsimba sa Ginoo, 48ug miingon, ‘Dalaygon ang Ginoo, ang Dios sa Israel, nga mitugot nga makita ko karong adlawa ang mopuli kanako ingon nga hari.’ ”

49Pagkadungog niini sa mga bisita ni Adonia, nanindog sila nga labihan ang kahadlok, ug nagaiyahay ug panglakaw. 50Nahadlok usab si Adonia kang Solomon, busa miadto siya sa balaang tolda ug nanggunit sa mga sungay-sungay sa mga eskina sa halaran.1:50 Si bisan kinsa nga manggunit sa mga sungay-sungay sa mga eskina sa halaran dili patyon.

51Unya may nakasulti kang Solomon, “Nahadlok kanimo si Adonia, ug nanggunit siya karon sa mga sungay-sungay sa mga eskina sa halaran. Nagahangyo siya nga mosaad ka nga dili mo siya patyon.” 52Miingon si Solomon, “Kon magtinarong siya, dili gayod siya maunsa.1:52 dili gayod siya maunsa: sa literal, walay bisan usa sa iyang buhok nga mahulog sa yuta. Apan kon moluib siya mamatay siya.” 53Unya gipakuha ni Haring Solomon si Adonia didto sa halaran, ug pag-abot ni Adonia, miyukbo siya agig pagtahod kang Haring Solomon. Miingon si Solomon kaniya, “Pauli na.”