Pavel și falșii apostoli
1O, dacă ați îngădui puțină nesăbuință din partea mea! Îngăduiți‑mă deci1 Sau: din partea mea, dar deja mă și îndurați.! 2Căci sunt gelos pe voi cu gelozia lui Dumnezeu, fiindcă v‑am logodit cu un bărbat ca să vă înfățișez înaintea lui Cristos ca pe o fecioară curată. 3Mi‑e teamă însă că, așa cum șarpele a înșelat‑o pe Eva cu viclenia lui, gândurile voastre să nu fie pervertite de la sinceritatea și curăția față de Cristos. 4Căci dacă vine cineva și vă predică un alt Isus decât Cel pe Care vi L‑am predicat noi sau dacă primiți un alt duh decât Cel pe Care L‑ați primit ori o altă evanghelie decât cea pe care ați primit‑o, voi îngăduiți cu ușurință toate acestea!
5Însă eu consider că nu le sunt inferior în nicio privință acelor „apostoli foarte distinși“. 6Chiar dacă sunt neinstruit în vorbire, nu sunt însă și în cunoaștere; și v‑am arătat aceasta în orice fel și în toate lucrurile. 7Sau am făcut oare un păcat, când m‑am smerit pe mine însumi ca să fiți înălțați voi, pentru că v‑am vestit fără plată Evanghelia lui Dumnezeu? 8Am prădat8 Verb folosit de obicei în contextul militar. Tonul întrebuințat de Pavel este unul hiperbolic, intenția lui fiind aceea de a evidenția contrastul și a produce în corinteni reacția dorită. alte biserici, primind plată de la ele, ca să vă slujesc vouă, 9iar când eram cu voi și am fost în nevoie, n‑am împovărat pe nimeni, căci frații care au venit din Macedonia au împlinit nevoia mea. M‑am păzit în orice privință și mă voi păzi să fiu o povară pentru voi. 10Așa cum adevărul lui Cristos este în mine, nimeni nu va opri această laudă a mea în regiunile Ahaiei10 Vezi nota de la 1:1.. 11De ce? Pentru că nu vă iubesc? Dumnezeu știe că vă iubesc.
12Voi continua să fac ceea ce fac, ca să tai prilejul celor ce caută un prilej să fie recunoscuți ca egali ai noștri în lucrurile cu care se laudă, 13pentru că astfel de oameni sunt apostoli falși, lucrători care înșală, deghizându‑se în apostoli ai lui Cristos. 14Și nu este de mirare, pentru că însuși Satan se deghizează în înger de lumină. 15Deci, nu este mare lucru dacă și slujitorii săi se deghizează în slujitori ai dreptății. Sfârșitul lor va fi după faptele lor.
Suferințele lui Pavel pentru Cristos
16Vă spun din nou: nimeni să nu creadă că sunt nesăbuit, dar, dacă o faceți, atunci primiți‑mă ca pe un nesăbuit, ca să mă laud și eu puțin! 17Ceea ce spun cu această încredere lăudăroasă, nu spun potrivit Domnului, ci ca din nesăbuință. 18Întrucât mulți se laudă potrivit firii, mă voi lăuda și eu. 19Căci voi, fiind înțelepți, îi îngăduiți cu bucurie pe cei nesăbuiți! 20Da, voi îngăduiți dacă cineva vă înrobește, dacă cineva vă devorează, dacă cineva răpește ce‑i al vostru, dacă cineva se înalță pe sine împotriva voastră, dacă cineva vă lovește peste față. 21Spre rușinea mea o spun: noi am fost slabi în privința aceasta.
Dar cu orice altceva ar îndrăzni cineva să se laude – vorbesc în nesăbuință – îndrăznesc și eu! 22Sunt ei evrei? Și eu sunt! Sunt ei israeliți? Și eu sunt! Sunt ei sămânță a lui Avraam? Și eu sunt! 23Sunt ei slujitori ai lui Cristos? – vorbesc ca un ieșit din minți. Eu sunt și mai mult! În osteneli, mult mai mult; în închisori, mult mai mult, în biciuiri, mult mai aspru, adesea în pericol de moarte. 24De cinci ori am primit de la iudei patruzeci de lovituri fără una, 25de trei ori am fost bătut cu nuiele, o dată s‑a aruncat cu pietre în mine, de trei ori am naufragiat, am fost o zi și o noapte în adâncul25 Posibil aici cu sensul de: în largul. mării, 26adesea în călătorii, în pericole pe râuri, în pericole din cauza tâlharilor, în pericole din cauza celor din neamul meu, în pericole din cauza neamurilor, în pericole în cetate, în pericole în pustie, în pericole pe mare, în pericole printre frații falși, 27în muncă și osteneală, adesea în nopți nedormite, în foame și sete, adesea în posturi, în frig și fără haine 28și, pe lângă lucrurile de afară, era și preocuparea mea zilnică: grija pentru toate bisericile. 29Cine este neputincios și eu să nu fiu neputincios? Cine este împins în păcat și eu să nu ard?
30Dacă trebuie să mă laud, mă voi lăuda cu lucrurile privitoare la neputința mea. 31Dumnezeu și Tatăl Domnului Isus, Care este binecuvântat în veci, știe că nu mint. 32În Damasc, guvernatorul regelui Areta32 Areta al IV‑lea (care a domnit între anii 9 î.Cr.–40 d.Cr.), socrul lui Irod Antipa, rege peste nabateeni (pentru Irod Antipa, vezi nota de la F.A. 4:27). a păzit cetatea Damasc ca să mă prindă, 33dar am fost coborât într‑un coș, printr‑o fereastră din zid, și am scăpat din mâinile lui.
Llulla huillajcunatami Pablo rimashca
1¡Loco shina ñuca ashata rimarishcata uyai tucunguichijpishchari! ¡Ima shinapish uyahuaichigari! 2Cancunataca, Taita Dios munashca shinallatajmi, pi shujtajpaj mana tucushpa, Paipajlla cachun munani. Cancunataca, pi cʼarihuan manaraj chayarinacushca solterata shinami, Cristopaj maquipi churasha nini. 3Chashna cajpipish caitaca manchacunimi: Evata culebra llulla shimicunahuan umashca shinallataj, cancunatapish umangallatajmari. Chashna rurajpica, Cristota tucui shunguhuan cʼuyashpa caźucushcataca, cungaringuichijllatajmari. 4Cancunaman ñucanchij huillashca qʼuipa, maijanpish Jesusmanta shujtaj shina huillaj shamujtaca, sumajta uyanguichijllami. Diospaj Espirituta chasquishca jahuamari, shujtaj espirituta chasquinguichij. Alli huillaita uyashca jahuamari, shujtaj huillashcatapish sumajta uyanguichij. 5‘Huillagrichun mingashcami canchij’ nicuj, chai jatun huillajcunataca, ñucata yalli yachaj cashcataca, mana yuyanichu. 6Rimarinataca uyananquita mana rimashpapish, yachaitaca charinimi. Tucui layami chaitaca ricuchishcanchij.
7Ñucaca, cancuna huiñarichun nishpami, Taita Dios cushca alli huillaita huillashpaca, mana ñahuita charij shina, imata mana mañarcani. Chashna rurashpachu, ¿mana allita rurarcani, imatagari? 8¿Shujtaj crij tandanacushcacunata huajchayachishpachu, cancunataca imata mana mañashpa servircani, imatagari? 9Cancunapajpi cashpapish, ñucapaj ima illajpica, pita mana mañashpa pʼiñachircanichu. Macedoniamanta shamuj huauquicunami, ñucapaj ima illashcataca curca. Chashna cujpimi, cancunataca imata mana mañashpa pʼiñachircani, manataj pʼiñachishapishchu. 10Cashcatataj Cristo yachachishca shimicunata huaquichij cashpami, caitaca nini: Tucui Acaya llajtapica, imata mana mañarcanichu. Chaimanta ñuca cushicunataca, pi mana jarcangachu. 11¿Ima nishpashi chashna nicuni? ¿Cancunata mana cʼuyashcamanta, chashna nicushcatachu yuyanguichij? Mana, cancunata cʼuyashcataca, Taita Diosllataj yachanmi.
12Ñucanchijtapish, paicuna shinallataj tucuchunmi yuyancuna. Manataj chaita rurashpa cushichishunchu. Ñuca ima shina ruracushcataca, chashnallataj rurashpa catishallami.
13Chaicunaca, ‘Huillagrichun mingashcami canchij’ nishpa purij, llulla huillajcunami. Umashpa crichijcunami, huillagrichun Cristo mingashcacunaman rijchashpa purijcunami. 14Chashna tucushcaca, mana ima mancharinachu. Satanasllatajpish, achij nicuj ángel shina tucunllami. 15Chashna cajpica, Satanaspajta rurajcunapish cashcata rurajcuna shina tucujpica, ima mancharina mana canchu. Chaicunaca, paicuna imalla rurashcamantaca, tucuripimi llaquichishca cangacuna.
Pabloca achca llaquicunatami apashca
16Ñucataca, ama loco cashcata yuyapaichijchu. Chashna yuyacushpaca, shinashpaca loco shina rimarishpa, ashata jatun tucujta uyahuaichij. 17Chashna tucuita yachaj shina rimarishpaca, mana Apunchij Jesús munashca shina rimacunichu. Ashtahuanpish cʼari tucusha nishpatajmi, loco shina rimarini. 18Chashna taucacuna quiquin aicha yuyashca shina jatun tucucujpimi, ñucapish ashata cʼari tucushpa rimarisha nini. 19Cancunaca alli yuyaiyuj cashpami, chʼahuancunataca cushicushpa uyanguichijlla. 20Paicunamari cancunataca, paicunapajta rurachun huatashpa churacun. Causajtamari millpucun, tucuitamari quichun, cancunapaj jahuapimari jatun tucuncuna, ñahuipimari huajtancuna. Chashna rurajpipish, tucuita saquinguichijllami. 21¡Ñucanchijca chashna ruranataca, manchaj shina mana rurashpa saquijllacunami carcanchij! Ñucallatataj pinganayacujpipish, caitaca ninimi.
Shina cajpipish shujtajcuna imamantapish jatun tucujpimi, ñucapish loco shina rimarishpa jatun tucuni. 22¿Paicunaca hebreocunachu? Ñucapish chaillatajmi cani. ¿Paicunaca israelcunachu? Ñucapish chaillatajmi cani. ¿Paicunaca ñaupa yaya Abrahampaj huahua huahuacunachu? Ñucapish chaillatajmari cani. 23¿Paicunaca Cristopajta rurajcunachu? (Loco shina rimaricushpapish, ñucacarin paicunata yallimari cani). Paicunata yallimari rurashcani. Paicunata yalli sinchitamari cutin cutin azotihuashcacuna. Paicunata yallimari carcelcunapi tiyarcani. Tauca cutinmi huañunalla llaquipipish carcani. 24Pichca cutinmi judiocunaca, quimsa chunga iscuncama azotihuarcacuna. 25Quimsa cutinmi ñucataca, varahuan garrotircacuna, shuj cutinca rumicunahuanmi shitarcacuna. Ñuca ricun barcocunaca, quimsa cutinmi yacupi huashicurca. Shuj cutinca, shuj punlla shuj tutatami, mama cucha yacupi huambucurcani. 26Ñucaca ñancunapipish, tauca cutinmi huaicu yacu apanamanta quishpirircani. Tauca cutinmi shuhuacunapaj maquimanta, israelcunapaj maquimanta, mana israelcunapaj maquimantapish quishpirircani. Pueblocunapipish, shitashca pambacunapipish, huañuchina manchai, mama cucha yacupipish huañuna manchai, ‘Crijmi canchij’ nij tucujllacunapaj maquipi urmana manchaipishmi purircani. 27Micungapajpish quiquin maquihuan sinchita trabajashpa, tauca cutinmi mana dormishpa pacarircani. Yaricaihuan, yacunaihuanmi purircani, tauca cutinmi ayunarcani. Churana illajlla, chirihuanmi purircani. 28Tucui caicunata yallica, punllantami tucui llajtacunapi caj crij tandanacushcacunata yuyarishpa, ‘¿Ima shinachari puricuncuna?’ nishpa, shungu pʼiticurcani. 29Maijancuna ungujpipish, ñucata nanajpi shinami llaquirini. Maijanta pi pandachijpicarin, nina japirij shinami pʼiñarini.
30Imamanta cushicuna cajpica, ñucaca imata mana rurai tucuj cashcamantami, jatunta cushicusha. 31Ñuca mana llullacushcataca, Apunchij Jesucristopaj Yaya Diosmari yachan. (¡Paica, huiñaita alli nishcami!) 32Damascopica, chai llajtata mandachun jatun mandaj Aretas churashca mandajmi, ñucataca japingapaj chai pueblomanta llujshina pungucunapi chapachirca. 33Shina cajpipish pueblo muyundij pirca ventanatami, shuj canastapi ñucataca cacharircacuna. Chashna rurajpimi, ñucata japisha nicujpaj maquimantaca quishpirircani.
