1Toți cei ce sunt sub jug, ca sclavi, să‑și considere proprii stăpâni vrednici de toată cinstea, pentru ca Numele lui Dumnezeu și învățătura să nu fie vorbite de rău. 2Cei care au stăpâni credincioși să nu‑i desconsidere pe motiv că sunt frați, ci să le slujească și mai mult, pentru că cei ce beneficiază de lucrarea lor bună sunt credincioși și preaiubiți.
Iubirea de bani
Învață‑i și îndeamnă‑i cu privire la aceste lucruri! 3Dacă cineva învață pe alții o altă doctrină și nu se apropie de cuvintele sănătoase ale Domnului nostru Isus Cristos și de învățătura care duce la evlavie, 4este plin de mândrie și nu înțelege nimic, ci are boala controverselor și a certurilor de cuvinte, din care apar invidia, cearta, blasfemiile, bănuielile rele 5și ciorovăielile permanente dintre oamenii cu mintea pervertită și lipsiți de adevăr, care cred că evlavia este un mijloc de îmbogățire.
6Evlavia este, într-adevăr, un mare câștig, dacă este însoțită de mulțumire. 7Căci noi n‑am adus nimic în lume, astfel că nu putem lua nimic din ea. 8Dacă avem deci hrană8 Sau: alimente, mijloace de trai. și îmbrăcăminte8 Lit.: învelitori. Termenul poate avea și sensul de adăpost., acestea ne vor fi de ajuns. 9Cei care vor să se îmbogățească, dimpotrivă, cad în ispită, în capcană și în multe pofte nesăbuite și dăunătoare, care‑i afundă pe oameni în ruină și pierzare. 10Căci iubirea de bani este rădăcina tuturor relelor, iar unii, care au tânjit după ea, s‑au rătăcit, îndepărtându‑se de credință și s‑au străpuns singuri cu multe dureri.
Îndemnuri pentru Timotei
11Însă tu, om al lui Dumnezeu, fugi de aceste lucruri! Urmărește dreptatea, evlavia, credința, dragostea, răbdarea11 Termenul hypomone se referă la capacitatea de a suporta, de a îndura și de a răbda diferite suferințe și persecuții., blândețea! 12Luptă‑te lupta cea bună a credinței! Apucă viața veșnică la care ai fost chemat și pentru care ai depus o bună mărturie înaintea multor martori! 13Îți poruncesc, înaintea lui Dumnezeu, Care dă viață tuturor lucrurilor, și înaintea lui Cristos Isus, Care a depus acea bună mărturie înaintea lui Ponțiu Pilat13 Procurator al Iudeei între anii 26/27–36 d.Cr. Procuratorul era guvernatorul unei provincii imperiale mai mici sau a unei părți dintr‑o provincie imperială. Iudeea făcea parte din provincia imperială Siria, condusă de un legat, superior procuratorului. O provincie imperială era una considerată nepacificată și care necesita prezența trupelor. Procuratorul era numit direct de către împărat. Vezi nota de la F.A. 13:7 pentru o distincție între provinciile romane. Vezi și In. 18:33-37; 19:10-11 vizavi de buna mărturie a Domnului Isus., 14să păzești fără pată și fără reproș această poruncă până la venirea Domnului nostru Isus Cristos, 15pe care fericitul și singurul Suveran, Împăratul împăraților și Domnul domnilor o va descoperi la vremea ei, 16El, singurul Care are nemurirea, Care locuiește într‑o lumină de care nimeni nu se poate apropia și pe Care niciun om nu L‑a văzut și nici nu‑L poate vedea. A Lui să fie cinstea și puterea veșnică! Amin.
17Poruncește‑le bogaților din veacul de acum să nu se îngâmfe, să nu‑și pună speranța în bogățiile nesigure, ci în Dumnezeu, Care ne oferă din belșug toate lucrurile, ca să ne bucurăm. 18Poruncește‑le să facă binele, să fie bogați în fapte bune, să fie generoși, gata să împartă cu alții, 19adunându‑și astfel drept comoară o bună temelie pentru viitor, ca să apuce ceea ce este într-adevăr viață.
20Timotei, păzește ce ți s‑a încredințat! Evită flecărelile lumești și contradicțiile așa‑zisei „cunoașteri“20 Sau: flecărelile lumești și absurditățile așa‑numitei „cunoașteri“. Cu referire, probabil, la o formă timpurie de gnosticism, curent filozofico-religios care învăța în principal că omul poate fi mântuit numai prin „cunoaștere“, la care puteau ajunge doar cei inițiați. Se poate traduce și prin gnoză, cu referire la tendințele care au dus mai târziu la conturarea unui curent gnostic foarte puternic în Biserică., 21pe care unii au împărtășit‑o și astfel s‑au abătut de la credință.
Harul să fie cu voi! Amin.
Lavoro e denaro…
1I dipendenti cristiani devono lavorare con impegno per i loro padroni e rispettarli, perché non si creda che i cristiani sono lavoratori da poco, e per questo motivo si possa parlar male del nome e dellʼinsegnamento del Signore. 2Se il padrone è cristiano, i dipendenti non devono trattarlo con meno rispetto, anzi, devono lavorare ancor di più, appunto perché chi riceve il beneficio dei loro servizi è un fratello nella fede.
Insegna queste verità, Timòteo, ed incoraggia tutti ad osservarle. 3Si sa che certuni possono rinnegare queste cose, che sono le parole del Signore nostro, Gesù Cristo, e lʼinsegnamento della nostra fede, che è in armonia con lʼamore. 4Se qualcuno insegna diversamente è superbo e ignorante, dedito ai giochi di parole e alle questioni inutili, da cui nascono invidia, discordia, maldicenza, sospetti maligni e discussioni senza fine. 5Costoro hanno la mente bacata dal peccato ed hanno perduto il senso della verità; per loro il Vangelo è soltanto un mezzo per far soldi. State alla larga da gente del genere!
6Volete davvero essere ricchi? Lo siete già, se avete la fede e vi accontentate. 7Dopo tutto, quando veniamo al mondo non ci portiamo appresso niente; e neppure possiamo portare niente con noi, quando moriamo. 8Perciò, quando abbiamo da mangiare e da vestirci, accontentiamoci. 9Quelli invece che vogliono accumulare ricchezze, cadono nella tentazione di commettere qualsiasi cattiva azione pur di far soldi e si lasciano ingannare, sopraffatti da desideri stupidi, che li mandano in rovina e in perdizione. 10Perché lʼamore per i soldi è il primo gradino verso tutti i peccati. Certe persone si sono perfino allontanate da Dio per questo, creandosi unʼinfinità di dispiaceri.
11Ma tu, Timòteo, uomo di Dio, evita tutte queste cose. Impegnati invece in tutto ciò che è giusto e buono, coltivando la tua fede nel Signore, lʼamore per gli altri, la pazienza e la dolcezza. 12Combatti la buona battaglia della fede. Afferra la vita eterna, che Dio ti ha dato, quando hai fatto quella bella testimonianza di fede alla presenza di tanti testimoni.
13Ti scongiuro davanti a Dio, che dà la vita ad ogni cosa, e davanti a Gesù Cristo, che testimoniò la sua fede alla presenza di Ponzio Pilato: 14ubbidisci a tutto ciò che Dio ti ha detto di fare e conservati puro in modo che nessuno possa trovarti in errore da adesso fino al ritorno del nostro Signore Gesù Cristo. 15Perché, quando sarà il momento, Cristo sarà reso visibile dallʼunico Dio, benedetto e onnipotente, il Re dei re, il Signore dei signori, 16il solo che non può mai morire e abita in una luce inaccessibile, a cui nessun uomo si può avvicinare. Nessun comune mortale lo ha mai visto, né può vederlo. A lui onore e potenza per sempre. Amen.
I ricchi
17Raccomanda ai ricchi di non essere superbi e di non far affidamento sul loro denaro, che presto scomparirà. La loro speranza invece si deve fondare in Dio, che ci dà ogni cosa in abbondanza, perché ne possiamo godere. 18Raccomanda ai ricchi di servirsi del proprio denaro per fare del bene, arricchendosi di opere buone, e di essere pronti a dare a chi è nel bisogno e a dividere con altri qualsiasi cosa Dio ha dato loro. 19Così facendo, si metteranno da parte un vero tesoro in cielo; e questo è lʼunico sicuro investimento per lʼeternità. Vivranno inoltre una vita cristiana fruttifera qui in terra.
20Timòteo, non venir meno a queste cose, di cui Dio ti ha incaricato. Evita le chiacchiere inutili e contrarie alla fede con quelli che si vantano della loro «sapienza» e, così facendo, dimostrano di esserne privi. 21Alcuni di questi hanno perso la cosa più importante della vita: la fede, perché non conoscono Dio. La grazia di Dio sia con tutti voi. Paolo.
