Saul, respins ca rege
1Samuel a venit la Saul și i‑a zis: „Eu sunt cel pe care l‑a trimis Domnul să te ungă drept rege peste poporul Său Israel. Prin urmare, ascultă mesajul Domnului. 2Așa vorbește Domnul Oștirilor: «Îi voi pedepsi pe amalekiți pentru ceea ce i‑au făcut lui Israel, când i s‑au împotrivit pe drum, când se suia din Egipt. 3Du‑te deci și atacă‑i pe amalekiți. Dă spre nimicire3, 8-9, 15, 18, 20-21 Ebr.: haram/herem, termen care se referă la un lucru, un animal sau o persoană care erau închinate irevocabil Domnului, fie cu scopul nimicirii, precum în cazul acesta, fie ca dar, precum în alte cazuri. Ceea ce era herem îi aparținea de acum Domnului, fiind interzis uzului profan. tot ceea ce le aparține! Nu‑i cruța, ci dă la moarte bărbații și femeile, copiii și sugarii, vitele și oile, cămilele și măgarii.»“
4Saul a adunat poporul și l‑a numărat la Telaim. Erau două sute de mii de pedestrași dintre care zece mii de bărbați din Iuda. 5Când Saul a ajuns aproape de cetatea amalekiților, s‑a așezat la pândă, în vale. 6Saul le‑a zis cheniților: „Duceți‑vă, plecați! Ieșiți din mijlocul amalekiților ca să nu vă nimicesc împreună cu ei, deoarece ați arătat bunătate față de toți fiii lui Israel atunci când s‑au suit din Egipt.“ Astfel, cheniții au plecat din mijlocul amalekiților.
7Saul i‑a învins pe amalekiți de la Havila până la Șur, care se află la răsărit de Egipt. 8L‑a prins viu pe Agag, regele amalekiților, și a dat spre nimicire tot poporul, trecându‑l prin ascuțișul sabiei. 9Saul și poporul l‑au cruțat însă pe Agag și cele mai bune oi, vite, viței grași9 Sensul termenului ebraic este nesigur. și miei – tot ceea ce era mai bun. Ei n‑au dorit să le dea spre nimicire, ci au dat spre nimicire doar lucrurile care erau de disprețuit și fără valoare.
10Atunci Cuvântul Domnului i‑a vorbit lui Samuel, zicând: 11„Îmi pare rău că l‑am făcut pe Saul rege, pentru că s‑a abătut de la Mine și nu a împlinit poruncile Mele.“ Samuel s‑a mâhnit și a strigat către Domnul toată noaptea. 12S‑a sculat dis‑de‑dimineață pentru a‑l întâlni pe Saul, însă i s‑a spus: „Saul a plecat la Carmel și iată că și‑a ridicat un monument. Apoi s‑a întors și a coborât la Ghilgal.“
13Samuel s‑a dus la Saul, iar Saul i‑a zis:
– Fii binecuvântat de Domnul! Am împlinit porunca Domnului.
14Samuel i‑a răspuns:
– Atunci ce este acest behăit de oi, care ajunge la urechile mele și acest muget de vite, pe care‑l aud?
15Saul i‑a zis:
– Le‑au adus de la amalekiți, pentru că poporul a cruțat cele mai bune oi și vite ca să le jertfească Domnului, Dumnezeul tău. Pe celelalte însă le‑am dat spre nimicire.
16Samuel i‑a zis:
– Oprește‑te! Îți voi spune ce mi‑a vorbit Domnul în noaptea aceasta.
Saul i‑a zis:
– Spune‑mi!
17Samuel i‑a zis:
– Când erai mic în ochii tăi, nu ai devenit tu, oare, căpetenia semințiilor lui Israel? Domnul te‑a uns rege al lui Israel 18și te‑a trimis într‑o misiune și a zis: „Du‑te și dă‑i spre nimicire pe păcătoșii aceia de amalekiți! Luptă‑te cu ei până vor fi mistuiți!“ 19De ce n‑ai ascultat de glasul Domnului și te‑ai aruncat asupra prăzii, făcând astfel ce este rău în ochii Domnului?
20Saul i‑a răspuns lui Samuel:
– Am ascultat de glasul Domnului. Am plecat în misiunea pe care mi‑a încredințat‑o și l‑am adus aici pe Agag, regele amalekiților, iar pe amalekiți i‑am dat spre nimicire. 21Dar poporul a luat din pradă oi și vite, ce era mai bun din ceea ce trebuia dat spre nimicire, ca să le jertfească Domnului, Dumnezeul tău, la Ghilgal.
22Atunci Samuel a zis:
Oare Își găsește Domnul plăcerea în arderi‑de‑tot și în jertfe
mai mult decât în ascultare de glasul Său?
Iată, ascultarea este mai bună decât jertfele
și luarea-aminte este mai bună decât grăsimea berbecilor.
23Căci răzvrătirea este ca păcatul divinației23 Vezi nota de la Deut. 18:10.,
iar îngâmfarea – ca nelegiuirea și idolatria23 Lit.: și terafimii (idoli ai casei, așa cum erau penații în mitologia etruscă și romană). Sau ca nelegiuirea idolatriei..
Pentru că ai respins Cuvântul Domnului,
te‑a respins și El ca rege.
24Saul i‑a răspuns lui Samuel:
– Am păcătuit căci am încălcat porunca Domnului și n‑am ascultat de cuvintele tale. M‑am temut de popor și am ascultat de glasul lui. 25Acum, te rog, iartă‑mi păcatul și întoarce‑te împreună cu mine pentru a mă putea închina Domnului.
26Samuel i‑a zis:
– Nu mă voi întoarce împreună cu tine. Pentru că ai respins Cuvântul Domnului și Domnul te‑a respins ca rege al lui Israel.
27În timp ce Samuel se întorcea să plece, Saul l‑a apucat de marginea mantiei, iar aceasta s‑a rupt.
28Atunci Samuel i‑a zis:
– Domnul a rupt astăzi de la tine domnia peste Israel și a dat‑o unuia din semenii tăi, mai bun decât tine. 29Tăria lui Israel nu trădează și nu Se răzgândește, căci El nu este om ca Se răzgândească.
30Saul i‑a zis:
– Am păcătuit. Totuși, cinstește‑mă, te rog, înaintea bătrânilor poporului meu și înaintea lui Israel! Întoarce‑te cu mine ca să mă închin înaintea Domnului, Dumnezeul tău.
31Samuel s‑a întors după Saul, iar acesta s‑a închinat înaintea Domnului. 32Apoi Samuel a zis: „Aduceți‑l înaintea mea pe Agag, regele amalekiților.“ Agag a venit spre el încrezător32 Sau: tremurând; sau: legat., zicându‑și: „Cu siguranță că amărăciunea morții a trecut.“ 33Samuel i‑a zis lui Agag:
„După cum sabia ta a lăsat femei fără fii,
tot așa mama ta va fi lăsată fără fiu printre femei.“
Apoi l‑a tăiat pe Agag în bucăți înaintea Domnului, la Ghilgal.
34După aceea, Samuel a plecat la Rama, iar Saul s‑a suit acasă, în Ghiva lui Saul. 35Samuel nu l‑a mai văzut pe Saul până în ziua morții lui, însă Samuel bocea pentru Saul. Domnului I‑a părut rău că l‑a făcut pe Saul rege peste Israel.
Gisalikway sa Ginoo si Saul Isip Hari
1Miingon si Samuel kang Saul, “Ako mao ang gipadala kaniadto sa Ginoo sa pagdihog kanimo ug lana sa pagpaila nga ikaw ang pinili nga hari alang sa iyang katawhan nga mga Israelinhon. Busa pamatia kining mensahe sa Ginoo nga Makagagahom: 2‘Silotan ko ang mga Amalekanhon tungod sa ilang pagsulong sa mga Israelinhon sa dihang migawas sila sa Ehipto. 3Busa karon, sulonga ang mga Amalekanhon! Laglaga sa hingpit15:3 Laglaga sa hingpit: Ang Hebreo nga pulong nga gigamit dinhi nagkahulogan sa mga butang nga gihalad sa Ginoo pinaagi sa paghalad o paglaglag niini. ang tanan nga anaa kanila. Pamatya ang ilang mga lalaki, mga babaye, mga kabataan, apil ang mga masuso, ang mga baka, mga karnero, mga kanding, mga kamelyo, ug mga asno.’ ”
4Busa gipatigom ni Saul ang mga sundalo sa Telaim—200,000 ka mga sundalo ang nagtigom, uban sa 10,000 ka mga kalalakin-an gikan sa Juda. 5Unya miadto sila si Saul sa lungsod sa Amalek, ug nagaatang sila sa lugut aron sa pagbanhig. 6Nagpadalag mensahe si Saul sa mga Kenihanon, nga nagaingon: “Pahawa! Biyai ninyo ang mga Amalekanhon aron dili ko kamo laglagon uban kanila, kay maayo kamo sa mga Israelinhon sa dihang migawas sila gikan sa Ehipto.” Busa nagpahilayo ang mga Kenihanon sa mga Amalekanhon. 7Unya gisulong nila ni Saul ang mga Amalekanhon gikan sa Havila hangtod ngadto sa Shur, sa sidlakan sa Ehipto. 8-9Gipamatay nila ang tanang mga Amalekanhon, apan si Agag nga ilang hari ila lang gibihag. Wala usab nila patya ang labing maayo nga mga karnero ug mga baka, apil ang mga nati niini. Ang tanang maayo wala nila laglaga, apan ang mga daot ug dili mapuslan ilang gilaglag.
10Unya miingon ang Ginoo kang Samuel, 11“Nagbasol ako nga akong gihimo si Saul nga hari, tungod kay mitalikod siya kanako ug wala niya tumana ang akong mga sugo.” Pagkadungog ni Samuel niini, naglagot siya. Busa nagaampo siya sa Ginoo sa tibuok gabii.
12Sayo pa kaayo pagkasunod adlaw, mibangon si Samuel ug milakaw aron sa pagpakigkita kang Saul. Apan may nakasulti kaniya, “Miadto si Saul sa Carmel aron magpatindog didto ug monumento alang sa iyang kadungganan, ug pagkahuman moadto siya sa Gilgal.”
13Giadto ni Samuel si Saul. Ug sa dihang nagkita sila, miingon si Saul kaniya, “Hinaut pa nga panalanginan ka sa Ginoo! Gituman ko ang gisulti sa Ginoo.” 14Apan miingon si Samuel, “Kon tinuod nga gituman mo ang mga sugo sa Ginoo, nganong may mga karnero ug mga baka nga nagatingog nga nadungog ko?” 15Mitubag si Saul, “Mga pinakamaayo kana nga mga karnero ug mga baka nga gidala sa mga sundalo gikan sa mga Amalekanhon. Wala nila kana patya kay ihalad nila sa Ginoo nga imong Dios, apan ang uban gilaglag namo sa hingpit.” 16Miingon si Samuel, “Husto na! Sultihan ko ikaw kon unsa ang giingon sa Ginoo kanako kagabii.” Mitubag si Saul, “Sultihi ako.” 17Miingon si Samuel, “Bisag giisip mo kaniadto ang imong kaugalingon nga ubos, gipili ka gihapon sa Ginoo nga mahimong hari sa mga tribo sa Israel. 18Ug gipadala ka niya sa usa ka misyon. Miingon siya, ‘Laglaga sa hingpit ang mga Amalekanhon, ang daotang katawhan. Makiggira ka kanila hangtod nga mahurot mo silag pamatay.’ 19Apan nganong wala ka motuman sa Ginoo? Nganong nagailog hinuon kamo sa pagkuha sa ilang mga kabtangan? Nganong gihimo ninyo kining daotang butang atubangan sa Ginoo?”
20Mitubag si Saul, “Apan gituman ko ang Ginoo. Gihimo ko ang misyon nga gihatag niya kanako. Gibihag ko si Agag nga hari sa mga Amalekanhon, ug gilaglag ko sa hingpit ang iyang katawhan. 21Apan nanguha ang mga sundalo sa pinakamaayong mga karnero ug mga baka, gikan sa mga butang nga laglagonon sa hingpit. Gidala nila kini dinhi sa Gilgal aron ihalad sa Ginoo nga imong Dios.” 22Apan mitubag si Samuel, “Mas malipay ba ang Ginoo sa inyong mga halad kay sa inyong pagtuman kaniya? Ang pagtuman sa Ginoo mas maayo pa kay sa paghalad kaniya sa tambok sa mga karnero. 23Ang pagkamasinupakon ngadto sa Ginoo sama kadaotan sa pagpamarang. Ug ang pagkagahig ulo sama kadaotan sa pagsimba sa mga dios-dios. Tungod kay gisalikway mo ang sugo sa Ginoo, gisalikway ka usab niya isip hari.”
24Unya miingon si Saul kang Samuel, “Nakasala ako. Gisupak ko ang sugo sa Ginoo ug ang imong gipang-ingon kanako. Nahadlok ako sa mga tawo, busa gipauyon-uyonan ko lang sila. 25Apan karon, nagapakilooy ako kanimo nga pasayloon mo ako sa akong mga sala, ug mouban ka kanako sa pagsimba sa Ginoo.” 26Apan miingon si Samuel, “Dili ako mouban kanimo. Gisalikway mo ang sugo sa Ginoo, busa gisalikway ka usab niya isip hari sa Israel.”
27Sa dihang mitalikod si Samuel aron sa pagbiya, gihawiran ni Saul ang tumoy sa iyang bisti, ug nagisi kini. 28Unya miingon si Samuel kaniya, “Sama usab niini ang mahitabo kanimo: kuhaon sa Ginoo gikan kanimo karong adlawa ang gingharian sa Israel ug ihatag sa sama nimong Israelinhon nga mas maayo kay kanimo. 29Ang Dios nga gipasigarbo sa Israel dili mamakak ni mousab sa iyang hunahuna, kay dili siya sama sa tawo nga mabalhinon ug hunahuna.” 30Mitubag si Saul, “Nakasala ako! Apan palihog pasidunggi ako atubangan sa mga tigdumala sa akong katawhan ug atubangan sa tibuok Israel pinaagi sa pag-uban kanako sa pagsimba sa Ginoo nga imong Dios.” 31Busa miuban si Samuel kang Saul, ug misimba si Saul sa Ginoo.
32Unya, miingon si Samuel, “Dad-a dinhi kanako si Agag nga hari sa mga Amalekanhon.” Miduol si Agag kang Samuel nga wala gayod magpakitag kahadlok kay nagtuo siya nga dili na siya patyon.15:32 nga wala gayod magpakitag kahadlok… patyon: o, nga nagakurog sa kahadlok. Miingon siya sa iyang kaugalingon, “Pagkapait kon mamatay!” 33Apan miingon si Samuel, “Maingon nga daghang mga inahan ang nawad-an ug mga anak tungod sa imong pagpamatay, patyon ko usab ikaw aron nga ang imong inahan mawad-an usab ug anak.” Ug gipatay ni Samuel si Agag sa presensya sa Ginoo didto sa Gilgal. 34Unya mibalik si Samuel sa Rama, ug si Saul mipauli sa Gibea. 35Hangtod nga namatay si Samuel, wala na gayod kini magpakita kang Saul. Apan nasubo gayod siya alang kang Saul. Gikaguol ang Ginoo nga gihimo niyang hari si Saul sa Israel.
