God’s glory departs from the temple
1I looked, and I saw the likeness of a throne of lapis lazuli above the vault that was over the heads of the cherubim. 2The Lord said to the man clothed in linen, ‘Go in among the wheels beneath the cherubim. Fill your hands with burning coals from among the cherubim and scatter them over the city.’ And as I watched, he went in.
3Now the cherubim were standing on the south side of the temple when the man went in, and a cloud filled the inner court. 4Then the glory of the Lord rose from above the cherubim and moved to the threshold of the temple. The cloud filled the temple, and the court was full of the radiance of the glory of the Lord. 5The sound of the wings of the cherubim could be heard as far away as the outer court, like the voice of God Almighty10:5 Hebrew El-Shaddai when he speaks.
6When the Lord commanded the man in linen, ‘Take fire from among the wheels, from among the cherubim,’ the man went in and stood beside a wheel. 7Then one of the cherubim reached out his hand to the fire that was among them. He took up some of it and put it into the hands of the man in linen, who took it and went out. 8(Under the wings of the cherubim could be seen what looked like human hands.)
9I looked, and I saw beside the cherubim four wheels, one beside each of the cherubim; the wheels sparkled like topaz. 10As for their appearance, the four of them looked alike; each was like a wheel intersecting a wheel. 11As they moved, they would go in any one of the four directions the cherubim faced; the wheels did not turn about10:11 Or aside as the cherubim went. The cherubim went in whatever direction the head faced, without turning as they went. 12Their entire bodies, including their backs, their hands and their wings, were completely full of eyes, as were their four wheels. 13I heard the wheels being called ‘the whirling wheels’. 14Each of the cherubim had four faces: one face was that of a cherub, the second the face of a human being, the third the face of a lion, and the fourth the face of an eagle.
15Then the cherubim rose upward. These were the living creatures I had seen by the River Kebar. 16When the cherubim moved, the wheels beside them moved; and when the cherubim spread their wings to rise from the ground, the wheels did not leave their side. 17When the cherubim stood still, they also stood still; and when the cherubim rose, they rose with them, because the spirit of the living creatures was in them.
18Then the glory of the Lord departed from over the threshold of the temple and stopped above the cherubim. 19While I watched, the cherubim spread their wings and rose from the ground, and as they went, the wheels went with them. They stopped at the entrance of the east gate of the Lord’s house, and the glory of the God of Israel was above them.
20These were the living creatures I had seen beneath the God of Israel by the River Kebar, and I realised that they were cherubim. 21Each had four faces and four wings, and under their wings was what looked like human hands. 22Their faces had the same appearance as those I had seen by the River Kebar. Each one went straight ahead.
Slava lui Dumnezeu părăsește Templul
1M‑am uitat și iată că pe întinderea1 Vezi nota de la 1:22. care se afla deasupra capetelor heruvimilor se vedea ceva ca o piatră de safir1 Sau: lapislazuli. care semăna la înfățișare cu un tron. 2El i‑a vorbit bărbatului îmbrăcat în haine de in și a zis: „Intră între roțile de sub heruvimi! Umple‑ți apoi mâinile cu cărbunii aprinși care sunt între heruvimi și împrăștie‑i peste cetate!“ Și el a intrat înaintea ochilor mei.
3În acest timp, heruvimii stăteau în partea de sud3 Lit.: dreaptă; în vremea aceea, în Orient punctele cardinale erau determinate de poziția cu fața spre răsărit, nu spre nord. a Casei, iar norul umpluse curtea interioară. 4Atunci slava Domnului s‑a ridicat dintre heruvimi și s‑a oprit deasupra pragului Casei. Norul a umplut Casa și strălucirea slavei Domnului a umplut curtea. 5Zgomotul făcut de aripile heruvimilor se auzea până în curtea exterioară și era asemenea glasului Dumnezeului cel Atotputernic5 Ebr.: El‑Șadai când vorbește.
6Atunci i‑a poruncit bărbatului îmbrăcat în haine de in, zicând: „Ia cărbuni aprinși dintre roți, dintre heruvimi!“ Acesta s‑a dus și s‑a oprit lângă roți. 7Atunci unul dintre heruvimi a întins mâna spre focul care era între ei, a luat cărbuni și i‑a pus în palma celui cu haine de in. Acesta i‑a luat și a ieșit. 8Undeva, sub aripile heruvimilor, se vedea forma unei mâini de om.
9M‑am uitat și iată că în apropierea heruvimilor erau patru roți, o roată în apropierea unui heruvim și o roată în apropierea următorului heruvim. Înfățișarea roților era ca strălucirea unei pietre de crisolit. 10Cele patru roți aveau aceeași înfățișare, fiecare având aspectul unei roți care se afla în mijlocul altei roți. 11Când mergeau, ele se puteau deplasa în toate cele patru direcții fără să se rotească în mers, căci, încotro era îndreptat capul fiecărui heruvim, într-acolo mergeau și ele, fără să se rotească în mers. 12Tot trupul heruvimilor, inclusiv spatele, mâinile, aripile și roțile – cele patru roți ale lor – era plin de ochi de jur împrejur. 13Cât despre roțile lor, ele au fost numite, în auzul meu, roți mișcătoare. 14Fiecare heruvim avea patru fețe: prima față era de heruvim, a doua față era de om, a treia față era de leu, iar a patra față era de vultur.
15Apoi heruvimii s‑au ridicat. Erau aceleași ființe vii pe care le văzusem la râul Chebar. 16Când mergeau heruvimii, mergeau și roțile alături de ei, iar când își ridicau aripile ca să se înalțe de la pământ, roțile rămâneau tot în apropierea lor. 17Când se opreau, se opreau și ele; când mergeau, mergeau și ele, căci duhul ființelor vii era în ele.
18Slava Domnului a părăsit pragul Casei și s‑a oprit deasupra heruvimilor. 19Apoi, înaintea ochilor mei, heruvimii și‑au ridicat aripile și s‑au înălțat de la pământ. Când au ieșit ei, au plecat și roțile împreună cu ei. S‑au oprit la intrarea porții dinspre răsărit a Casei Domnului, slava Dumnezeului lui Israel fiind sus, deasupra lor.
20Erau aceleași ființe vii pe care le văzusem stând sub Dumnezeul lui Israel, la râul Chebar, și mi‑am dat seama că sunt heruvimi. 21Fiecare avea câte patru fețe, câte patru aripi și ceva de forma unor mâini omenești sub aripi. 22Înfățișarea fețelor lor era aceeași cu a fețelor pe care le văzusem la râul Chebar; aveau aceeași înfățișare și fiecare mergea în partea în care avea îndreptată fața.
