Psalm 69
For the director of music. A psalm of David to the tune of “Lilies.”
1God, save me.
My troubles are like a flood.
I’m up to my neck in them.
2I’m sinking in deep mud.
I have no firm place to stand.
I am out in deep water.
The waves roll over me.
3I’m worn out from calling for help.
My throat is very dry.
My eyes grow tired
looking for my God.
4Those who hate me without any reason
are more than the hairs on my head.
Many people who don’t have any reason to be my enemies
are trying to destroy me.
They force me to give back
what I didn’t steal.
5God, you know how foolish I’ve been.
My guilt is not hidden from you.
6Lord, you are the Lord who rules over all.
May those who put their hope in you not be dishonored because of me.
You are the God of Israel.
May those who worship you not be put to shame because of me.
7Because of you, people laugh at me.
My face is covered with shame.
8I’m an outsider to my own family.
I’m a stranger to my own mother’s children.
9My great love for your house destroys me.
Those who make fun of you make fun of me also.
10When I weep and go without eating,
they laugh at me.
11When I put on rough clothing to show how sad I am,
people make jokes about me.
12Those who gather in public places make fun of me.
Those who get drunk make up songs about me.
13But Lord, I pray to you.
May this be the time you help me.
God, answer me because you love me so much.
Save me, as you always do.
14Save me from the trouble I’m in.
It’s like slippery mud, so don’t let me sink in it.
Save me from those who hate me.
Save me from the deep water I’m in.
15Don’t let the floods cover me.
Don’t let the deep water swallow me up.
Don’t let the grave close its mouth over me.
16Lord, answer me because your love is so good.
Turn to me because you are so kind.
17Don’t turn your face away from me.
Answer me quickly. I’m in trouble.
18Come near and save me.
Set me free from my enemies.
19You know how they make fun of me.
They dishonor me and put me to shame.
You know all about my enemies.
20They have broken my heart by saying evil things about me.
It has left me helpless.
I looked for pity, but I didn’t find any.
I looked for someone to comfort me, but I didn’t find anyone.
21They put bitter spices in my food.
They gave me vinegar when I was thirsty.
22Let their feast be a trap and a snare.
Let my enemies get what’s coming to them.
23Let their eyes grow weak so they can’t see.
Let their backs be bent forever.
24Pour out your anger on them.
Let them feel what it is like.
25May their homes be deserted.
May no one live in their tents.
26They attack those you have wounded.
They talk about the pain of those you have hurt.
27Charge them with one crime after another.
Don’t save them.
28May their names be erased from the book of life.
Don’t include them in the list of those who do right.
29I’m in pain. I’m in deep trouble.
God, save me and keep me safe.
30I will praise God’s name by singing to him.
I will bring him glory by giving him thanks.
31That will please the Lord more than offering him an ox.
It will please him more than offering him a bull with its horns and hooves.
32Poor people will see it and be glad.
The hearts of those who worship God will be strengthened.
33The Lord hears those who are in need.
He doesn’t forget his people in prison.
34Let heaven and earth praise him.
Let the oceans and everything that moves in them praise him.
35God will save Zion.
He will build the cities of Judah again.
Then people will live in them and own the land.
36The children of those who serve God will receive it.
Those who love him will live there.
Psalmul 69
Pentru dirijor. De cântat ca și „Crinii“. Al lui David.
1Izbăvește‑mă, Dumnezeule,
căci mi‑au ajuns apele până la gât.
2Mă afund în mlaștina cea adâncă,
nu mai găsesc loc tare.
Intru în adâncurile apelor
și se revarsă peste mine șuvoiul.
3Am obosit strigând,
mi s‑a uscat gâtul.
Mi se topesc ochii
așteptându‑L pe Dumnezeul meu.
4Cei ce mă urăsc fără motiv
sunt mai numeroși decât perii capului meu.
Mulți sunt cei ce vor să mă piardă,
dușmani ai mei fără temei.
Trebuie să dau înapoi ce n‑am furat.4 Sau, sub forma unei zicale: Trebuie dat înapoi / ceea ce nu am furat?
5Dumnezeule, Tu‑mi cunoști nebunia,
și greșelile mele nu‑Ți sunt ascunse.
6Să nu se rușineze din cauza mea cei ce nădăjduiesc în Tine,
Doamne, Stăpânul Oștirilor.
Să nu roșească din cauza mea cei ce Te caută,
Dumnezeul lui Israel.
7Căci din cauza Ta port eu disprețul,
și rușinea mi‑a acoperit fața.
8Am ajuns un străin pentru frații mei
și un necunoscut pentru fiii mamei mele.
9Căci zelul pentru Casa Ta m‑a mistuit
și insultele celor ce Te insultă au căzut asupra mea.
10Plâng în timp ce postesc,
și ei mă disprețuiesc.
11Când fac din sacul de jale îmbrăcămintea mea,
devin pentru ei un proverb.
12Cei ce stau la poartă vorbesc despre mine;
am ajuns în cântecele celor ce beau băutură tare.
13Totuși, eu tot Ție mă voi ruga, Doamne,
pentru vremea bunăvoinței Tale.
Dumnezeule, în marea Ta îndurare,
răspunde‑mi cu izbăvirea Ta sigură!
14Scapă‑mă din noroi, să nu mă afund!
Să fiu scăpat de cei ce mă urăsc și din adâncurile apei!
15Să nu se reverse peste mine șuvoiul apelor,
să nu mă înghită adâncul,
să nu se închidă deasupra‑mi gura gropii!
16Doamne, răspunde‑mi, căci îndurarea Ta este atât de bună16 Sau: plăcută.!
După mila Ta cea mare, întoarce‑Ți fața spre mine!
17Nu‑Ți ascunde fața de robul Tău, căci sunt în necaz,
ci răspunde‑mi degrabă!
18Apropie‑Te de sufletul meu și răscumpără‑mi‑l!
Din cauza dușmanilor mei, scapă‑mă!
19Tu cunoști disprețul, rușinea și insulta de care am parte;
toți vrăjmașii mei sunt înaintea Ta.
20Disprețul mi‑a frânt inima,
mi‑a îmbolnăvit‑o.
Tânjesc după compasiune, dar nu este,
după mângâietori, dar nu găsesc niciunul.
21Ci ei îmi pun fiere în mâncare,
iar pentru setea mea îmi dau să beau oțet.
22Să li se prefacă masa dinaintea lor într‑o cursă,
iar bunăstarea – într‑un laț!
23Să li se întunece ochii ca să nu mai vadă!
Să li se clatine mereu coapsele!
24Varsă‑Ți furia peste ei
și să‑i ajungă mânia Ta aprinsă!
25Fie‑le locuința pustiită
și nimeni să nu mai locuiască în corturile lor!
26Și aceasta pentru că ei urmăresc pe cel lovit de Tine
și povestesc suferința celor răniți de Tine.
27Adaugă alte nelegiuiri la nelegiuirile lor
și fă să nu ajungă la dreptatea Ta!
28Șterge‑i din Cartea celor vii
și nu‑i scrie alături de cei drepți!
29Eu însă sunt necăjit și îndurerat.
Fie ca izbăvirea Ta, Dumnezeule,
să mă pună la adăpost într‑un loc înalt!
30Voi lăuda prin cântare Numele lui Dumnezeu
și‑L voi mări cu mulțumiri!
31Acest lucru va fi mai plăcut Domnului decât un bou,
decât un taur cu coarne și copite.
32Cei necăjiți văd și se bucură.
Trăiască inima voastră, a celor ce căutați pe Dumnezeu,
33căci Domnul îi ascultă pe cei nevoiași
și nu‑i disprețuiește pe cei luați captivi dintre ai Lui.
34Să‑L laude cerurile și pământul,
mările și tot ce mișună în ele,
35căci Dumnezeu va izbăvi Sionul
și va construi cetățile lui Iuda!
Ei vor locui acolo și le vor moșteni;
36sămânța robilor Săi le va moșteni
și cei ce iubesc Numele Lui vor locui acolo.
