1 Corintios 9 – NVI & MTDS

Nueva Versión Internacional

1 Corintios 9:1-27

Los derechos de un apóstol

1¿No soy libre? ¿No soy apóstol? ¿No he visto a Jesús nuestro Señor? ¿No son ustedes el fruto de mi trabajo en el Señor? 2Aunque otros no me reconozcan como apóstol, para ustedes sí lo soy. Porque ustedes mismos son el sello de mi apostolado en el Señor.

3Esta es mi defensa contra los que me critican: 4¿Acaso no tenemos derecho a comer y a beber? 5¿No tenemos derecho a viajar acompañados por una esposa creyente, como hacen los demás apóstoles y los hermanos del Señor y Cefas? 6¿O es que solo Bernabé y yo estamos obligados a ganarnos la vida con otros trabajos?

7¿Qué soldado presta servicio militar pagándose sus propios gastos? ¿Qué agricultor planta un viñedo y no come de sus uvas? ¿Qué pastor cuida un rebaño y no toma de la leche que ordeña? 8No piensen que digo esto solamente desde un punto de vista humano. ¿No lo dice también la Ley? 9Porque en la Ley de Moisés está escrito: «No pongas bozal al buey mientras esté sacando el grano».9:9 Dt 25:4. ¿Acaso se preocupa Dios por los bueyes 10o lo dice más bien por nosotros? Por supuesto que eso está escrito por nosotros, porque cuando el labrador ara y el segador saca el grano, deben hacerlo con la esperanza de participar de la cosecha. 11Si hemos sembrado semilla espiritual entre ustedes, ¿será mucho pedir que cosechemos de ustedes lo material? 12Si otros tienen derecho a este sustento de parte de ustedes, ¿no lo tendremos aún más nosotros?

Sin embargo, no ejercimos este derecho, sino que lo soportamos todo con tal de no crear obstáculo al evangelio de Cristo. 13¿No saben que los que sirven en el Templo reciben su alimento del Templo y que los que atienden el altar participan de lo que se ofrece en el altar? 14Así también el Señor ha ordenado que quienes predican el evangelio vivan de este ministerio.

15Pero no me he aprovechado de ninguno de estos derechos ni escribo de esta manera porque quiera reclamarlos. Prefiero morir a que alguien me prive de este motivo de orgullo. 16Sin embargo, cuando predico acerca de las buenas noticias, no tengo de qué enorgullecerme, ya que estoy bajo la obligación de hacerlo. ¡Ay de mí si no predico las buenas noticias! 17En efecto, si lo hiciera por mi propia voluntad, tendría recompensa; pero si lo hago por obligación, no hago más que cumplir la tarea que se me ha encomendado. 18¿Cuál es, entonces, mi recompensa? Pues que al predicar acerca de las buenas noticias pueda presentarlo gratuitamente, sin hacer valer mi derecho.

19Aunque soy libre respecto a todos, de todos me he hecho esclavo para ganar a tantos como sea posible. 20Entre los judíos me volví judío, a fin de ganarlos a ellos. Entre los que viven bajo la Ley me volví como los que están sometidos a ella (aunque yo mismo no vivo bajo la Ley), a fin de ganar a estos. 21Entre los que no tienen la Ley me volví como los que están sin Ley (aunque no estoy libre de la Ley de Dios, sino comprometido con la ley de Cristo), a fin de ganar a los que están sin Ley. 22Entre los débiles me hice débil, a fin de ganar a los débiles. Me hice todo para todos, a fin de salvar a algunos por todos los medios posibles. 23Todo esto lo hago por causa del evangelio para participar de sus frutos.

24¿No saben que en una carrera todos los corredores compiten, pero solo uno obtiene el premio? Corran, pues, de tal modo que lo obtengan. 25Todos los deportistas se entrenan con mucha disciplina. Ellos lo hacen para obtener una corona que se echa a perder; nosotros, en cambio, por una que dura para siempre. 26Así que yo no corro como quien no tiene meta; no lucho como quien da golpes al aire. 27Más bien, golpeo mi cuerpo y lo domino, no sea que después de haber predicado a otros, yo mismo quede descalificado.

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

1 Corintios 9:1-27

Pablomi paita juchachijcunamanta mitsarishca

1¿Manachu ñucaca, huillagrichun mingashca cani? ¿Manachu ñucapaj imata rurai tucuni? Ñucapish Apunchij Jesustaca, ricurcanitajmari. Illu Apunchij Jesusmanta ñuca huillashcamantami, cancunaca crijcuna canguichij. 2Maijancuna, ‘Paica mana huillagrichun mingashcachu’ nicujpipish cancunaca, ¡huillaj cashcata allimi rijsihuanguichij! Cancunaca Apunchij Jesusta crishpami, ñucataca huillagrichun mingashcataj cashcata ricuchinguichij.

3Cunanca ñucata juchachijcuna caita uyaichij: 4Huillacushcamantaca, ¿manachu ñucanchijpish micunata, ubyanata chasquina canchij, imatagari? 5Huillagrichun mingashca caishujcuna shinallataj, Apunchij Jesuspaj huauquicuna shinallataj, Cefas shinallatajpish, ¿manachu ñucanchijpish crij huarmita caźarashpa, pushashpa puri tucunchij, imatagari? 6¿Bernabehuan, ñucallahuanchu, causangapajca, ñucanchijllataj imatapish mashcarina canchij?

7Pipish soldado tucunamanca, mana quiquin cullquihuan rinchu. Uvasta tarpujpish, uvas pʼucujpica, ¿manachu japishpa micun? Michijpish, ¿manachu lecheta capishpa ubyan? 8¿Runapaj yuyaillamantachu chashna nicuni, imashi? ¿Manachu chaitaca, Mandashcallapitaj huillacun, imashi? 9Illu Moisés Mandashcallapitajmi, cashna quillcashca: “Trillaj huagrataca, ama shimita huatangui” nishcami. ¿Taita Diosca, huagracunata llaquishpallachu, chashnaca nishca canga? 10¿Manachu ñucanchijpajtaj chaita nishca canga? Ñucanchijpajtajmari chaitaca quillcachishca. Illu yapujpish, trillajpish granota japina yuyaillami chaitaca ruran. 11Ñucanchijca, muyuta tarpuj shinami Diosmanta cancunaman huillashcanchij. Chaita huillashcamantaca, ¿manachu ñucanchij aicha causaipajca imallatapish cancunata mañana ñahuita charinchij? 12Caishuj huillajcuna cancunata imatapish cuchun mañacujpica, ñucanchijcarin mañana ñahuita charinchijmari. Chashna cajpipish, imata mana mañarcanchijchu.

Ashtahuanpish Cristomanta huillacushca alli huillai ama jarcarichunmi, llaquita apacushpapish imata mana mañashcanchij. 13Diospaj huasipi Diospajta rurajcunaca, illu chai huasiman apashcatami micuncuna. Altarpi servijcunapish, chai altarman apashcacunatami micuncuna. ¿Chaitaca manachu yachanguichij? 14Chashnallatajmi Apunchij Jesusca, alli huillaita huillajcunaca, huillashcamanta micunata charichun nishpa mandarca.

15Chashna cajpipish ñucaca, ñuca japina cashcataca, imata mana mañarcanichu. Cunanpish, cancuna ñucaman imata cuchun nishpa, mana chashna quillcanichu. Huillashcamanta pipaj imata chasquishpaca, ñuca cushicunatamari quichuchisha. Chaipaj randica, huañushparajchari alli caiman. 16Shina cashpapish alli huillaita huillacushpaca, ¿imamantataj jatun tucushapish? Huillachuntaj mandajpimari huillacuni. Alli huillaita mana huillashpaca, ¡ai, imachari tucusha! 17Chashna cashcamantaca, ñuca quiquin munaimanta huillashpaca, ñuca japina cashcata chasquishami. Ashtahuanpish, ‘Huillanatajmi cangui’ nijllapi huillashpaca, mandajllapi ruracushcamari tucun. 18¿Shina cajpica, imata japingaraicutaj huillacuni? Cristomanta alli huillaita huillangapaj mingai tucushpaca, ñamari ñuca japinata japishcani. Chaimantamari pita imata mana mañashpa, chai alli huillaitaca huillana cani.

19Ñucaca, mana pipaj maquipi huatarishca canichu. Shina cashpapish, mashnacunapish crij tucuchun nishpami, tucuicunapaj servij tucurcani. 20Judiocunahuan cashpaca, paicuna quishpirichun nishpami, judío shina tucuni. Mandashcata caźujcunahuan cashpami, (chai Mandashcata ñuca mana caticushpapish), paicunapish quishpirichunca, chai Mandashcata caźujcuna shina tucuni. 21Shinallataj Mandashcata mana charijcunahuan cashpapish, paicunapish quishpirichunca, ñucapish Mandashcata mana charijcuna shinallatajmi tucuni. (Chashna tucushpapish, Taita Dios Mandashca illajllaca mana canichu, ashtahuanpish Cristo mandashcatamari ruracuni). 22Manaraj sinchi crijcunahuan cashpaca, paicunapish quishpirichunmi, paicuna shina tucuni. Pipish ima shinamantapish quishpirichun nishpami, tucuicuna ima shina cajpipish, paicuna shinallataj tucuni. 23Alli huillaita huillangapajpish, chai alli huillai cushca allita japingapajpishmi chashnaca tucuni.

24Pugllana pambapica, tucui mishanacugrijcunami callpancuna. Shina cashpapish mishashcamanta japinataca, maijanpish mishajlla japina cashcataca, ¿manachu yachanguichij? Chaimanta cancunapish japingapaj mishanacuj shinallataj causaichij. 25Mishanacungapaj allichirijcunaca, mishanata jarcaipajtaca, tucuitami saquin. Chingarijlla coronata japina cashpapish, chashna allichirishpami mishanacuncuna. Ñucanchijcarin mana chingarij coronata japingapajmi, mishanacuj shina causacunchij. 26Ñucapish maiman chayana cashcata mana yachaj shinaca, mana callpanichu. Ñuca macanacushpaca, huairallapica mana huajtanichu. 27Ashtahuanpish ñuca quiquin aichatami macaj shina caźuchini. Shujtajcunaman huillashca qʼuipaca, ñucaraj chingarishallatajmari.