1 Corintios 10 – NVI & MTDS

Nueva Versión Internacional

1 Corintios 10:1-33

Advertencias basadas en la historia de Israel

1No quiero que desconozcan, hermanos, que nuestros antepasados estuvieron todos bajo la nube y que todos atravesaron el mar. 2Todos ellos fueron bautizados en la nube y en el mar para unirse a Moisés. 3Todos también comieron el mismo alimento espiritual 4y tomaron la misma bebida espiritual, pues bebían de la roca espiritual que los acompañaba, y la roca era Cristo. 5Sin embargo, la mayoría de ellos no agradaron a Dios y sus cuerpos quedaron tendidos en el desierto.

6Todo eso sucedió para servirnos de ejemplo, a fin de que no nos apasionemos por lo malo, como lo hicieron ellos. 7No sean idólatras como lo fueron algunos de ellos, según está escrito: «Se sentó el pueblo a comer y a beber, y se levantó para entregarse al desenfreno».10:7 Éx 32:6. 8No cometamos inmoralidad sexual como algunos lo hicieron, por lo que en un solo día perecieron veintitrés mil. 9Tampoco pongamos a prueba a Cristo como lo hicieron algunos y murieron víctimas de las serpientes. 10Tampoco murmuren contra Dios como lo hicieron algunos y sucumbieron a manos del exterminador.

11Todo eso les sucedió para servir de ejemplo y quedó escrito para advertencia nuestra, pues a nosotros nos ha llegado el fin de los tiempos. 12Por lo tanto, si alguien piensa que está firme, tenga cuidado de no caer. 13Ustedes no han sufrido ninguna tentación que no sea común al género humano. Pero Dios es fiel y no permitirá que ustedes sean tentados más allá de lo que puedan aguantar. Más bien, cuando llegue la tentación, él les dará también una salida a fin de que puedan resistir.

Las fiestas idólatras y la Cena del Señor

14Por tanto, mis queridos hermanos, huyan de la idolatría. 15Me dirijo a personas sensatas; juzguen ustedes mismos lo que digo. 16Esa copa de bendición por la cual damos gracias,10:16 por la cual damos gracias. Lit. que bendecimos. ¿no significa que entramos en comunión con la sangre de Cristo? Ese pan que partimos, ¿no significa que entramos en comunión con el cuerpo de Cristo? 17Hay un solo pan del cual todos participamos; por eso, aunque somos muchos, formamos un solo cuerpo.

18Consideren al pueblo de Israel: ¿No entran en comunión con el altar los que comen de lo sacrificado? 19¿Qué quiero decir con esta comparación? ¿Que el sacrificio que los no judíos ofrecen a los ídolos sea algo o que el ídolo mismo sea algo? 20No, sino que cuando ellos ofrecen sacrificios, lo hacen para los demonios, no para Dios; y no quiero que ustedes entren en comunión con los demonios. 21No pueden beber de la copa del Señor y también de la copa de los demonios; no pueden participar de la mesa del Señor y también de la mesa de los demonios. 22¿O vamos a provocar celos al Señor? ¿Somos acaso más fuertes que él?

La libertad del creyente

23«Todo está permitido», pero no todo es provechoso. «Todo está permitido», pero no todo es constructivo. 24Que nadie busque sus propios intereses, sino los del prójimo.

25Coman de todo lo que se vende en la carnicería, sin preguntar nada por motivos de conciencia, 26porque «del Señor es la tierra y todo cuanto hay en ella».10:26 Sal 24:1.

27Si algún incrédulo los invita a comer y ustedes aceptan la invitación, coman de todo lo que sirvan sin preguntar nada por motivos de conciencia. 28Ahora bien, si alguien les dice: «Esto ha sido ofrecido en sacrificio a los ídolos», entonces no lo coman, por consideración al que se lo mencionó y por motivos de conciencia.10:28 conciencia. Var. conciencia, porque «del Señor es la tierra y todo cuanto hay en ella». 29Me refiero a la conciencia del otro, no a la de ustedes. ¿Por qué se ha de juzgar mi libertad de acuerdo con la conciencia ajena? 30Si con gratitud participo de la comida, ¿me van a condenar por comer algo por lo cual doy gracias a Dios?

31En conclusión, ya sea que coman o beban o hagan cualquier otra cosa, háganlo todo para la gloria de Dios. 32No hagan tropezar a nadie, ni a judíos, ni a los que no son judíos, ni a la iglesia de Dios. 33Hagan como yo, que procuro agradar a todos en todo. No busco mis propios intereses, sino los de los demás, para que sean salvos.

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

1 Corintios 10:1-33

Rurashcalla dioscunata ama adoraichijchu

1Huauqui, panicuna, ñucanchij ñaupa yayacuna ima shina tucushcata yuyarichigari. Paicunaca tucuicunami, pʼuyu ucupi rircacuna. Tucuicunallatajmi Puca cucha jatun yacutapish chʼimbarcacuna. 2Chashnami tucuicunallataj, pʼuyupipish, yacupipish Moises-huan tandalla bautiźarircacuna. 3Diospaj Espíritu cushca micunatapish, tucuicunallatajmi micujcuna carca. 4Diospaj Espíritu cushca ubyanatapish, tucuicunami chaillatataj ubyajcuna carca. Diospaj Espíritu cushca jatun Rumipish, paicunahuanmi purij carca. Chai Rumimanta llujshicuj yacutapish, tucuicunami ubyajcuna carca. Chai jatun Rumica, Cristollatajmi carca. 5Chashna cajpipish paicunapuramantaca, achcacunami Taita Diospi pʼiñai tucurcacuna. Chaimantami chaicunaca, chai shitashca pamballapitaj huañurcacuna.

6Ama ñucanchijpish paicuna shinallataj mana allita munachunmi, yuyachingapaj chashna tucurca. 7Ama cancunapish paicunapuramanta maijancuna shinallataj, rurashcalla dioscunata adoraichijchu. Dios Quillcachishcapica, paicunamantami: «Tucuicunami micungapaj, ubyangapaj tiyarircacuna. Chai qʼuipa jatarishpaca, pugllarcacunami» nicun. 8Shinallataj ama paicunapuramanta maijancuna shina huainayashunchijchu. Chaicunaca shuj punllallami, 23.000 huañurcacuna. 9Paicunapuramanta maijancunaca Mandaj Diostaca, paicuna munashca shinami, ‘Caita chaita rurai’ nircacuna. Ñucanchijpish ama chashnallataj rurashunchijchu. Chashna nijcunataca, culebracuna canishpami huañuchirca. 10Paicunapuramanta maijancuna shina ama Diosta cʼamishunchij. Paicunataca, huañuchij angelmi huañuchirca.

11Paicuna chashna tucushcaca, ñucanchijta yuyachingapajmi chashna tucurca. Cunan punllacuna ñucanchijta yachachingapajmari Diosca tucui chaicunata quillcachishca. 12Maijanpish alli puricushpaca, ama urmangapaj yuyaipi purichun. 13Shujtaj runacunata japij llaquicunallatajmi, cancunatapish japin. Shina cajpipish Taita Diosca, pai rurasha nishcata pajtachij cashpami, cancuna mana mishai tucuipaj llaquicuna japichunca mana saquinga. Cancunata urmachisha nij llaquicuna shamujpipish, Diosllatajmi cancuna ama urmachun, chaimanta llujshinata ricuchinga.

Rurashcalla dioscunaman cujcunaca supaicunamanmi cuncuna

14Chashna cajpica ñuca cʼuyashca crijcuna, rurashcalla dioscunata adoranataca, caruman manchanguichij. 15Cancuna ña alli yuyaiyujcuna cajpimi, caicunataca nini: Cancunallataj ñuca imata nisha nishcataca, yuyaita japichijlla. 16Ñucanchijman Dios cushca copamanta, Paita pagui nishpa ubyashpaca, Cristo jichashca yahuarmantami paihuan shujlla tucunchij. Shinallataj tandata chaupinacushpa micushpapish, Cristopaj cuerpohuanmari shujlla tucunchij. 17Chai shujlla tandata tucuicunallataj chaupishpa micushpami, ñucanchijca achcacuna cashpapish, shujlla cuerpo tucunchij.

18Israelcuna paicunapaj aicha causaipi imata rurashcataca yuyarichigari. Diosman cushpa huañuchishca animalpaj aichata micushpaca, ¿manachu altarmanta micun? 19¿Ima nishpataj cashna nini? ¿Rurashcalla dioscunaca diostaj cajpi, chaicunaman cushca aichapish ima alli cana cajpichu chashnaca nini, imashi? 20Mana, chaicunaca imapish mana canchu. Riquichij, Diosta mana caźujcuna chai dioscunaman animalcunata cushpa huañuchishpaca, mana Taita Diosman cunchu. Ashtahuanpish supaicunamanmari cun. Chaimantamari, ama chai aichacunata micushpa, supaicunahuan shujlla tucugrichijchu nicuni. 21Apunchij Jesuspaj copamantapish, supaicunapaj copamantapish mana ubyai tucunguichijchu. Shinallataj Apunchij Jesuspaj meźamantapish, supaicunapaj meźamantapish mana micui tucunguichijchu. 22¿Chashna rurashpachu Apunchij Jesustaca pʼiñachishun? ¿Chashna rurangapajca, Paita yalli sinchicunachari canchigari?

Apunchij Jesusmi ñucanchijtaca cacharichirca

23«Ñucaca imata rurasha nishpapish, rurai tucunillami» ninguichari. Shina cajpipish munarishcata ruranaca mana allichu. «Imata ruranapish mana jarcashcachu.» Shina nishpa, ima, japi tucushcata ruranaca, mana sinchi crijta ruranchu. 24Pi ama quiquinllata yuyarishpa, imatapish ruraichijchu, ashtahuanpish shujtajcunapaj alli canata ruraichij.

25Aicha cʼatupi aichata randicushpaca, ama imata yuyashpa tapuichijchu, randishpa micuichijlla. 26«Cai pachapish, tucui imalla tiyajcunapish Mandaj Diospajmi.»

27Maijan manaraj crij carangapaj cayajpica, ama imata yuyashpa, ama imata tapushpa, imata carajpipish japishpa micuichijlla. 28«Cai aichaca, rurashcalla dioscunaman cushcami» nishpa maijan huillajpitajca, ama micunguichijchu. Chashna huillajpaj yuyaita ama pandachichunmi, chashna nini. 29(Mana cambaj yuyaimantachu, caishujpaj yuyaita ama pandachichunmi, chashna nini). ¿Caishujpaj yuyaita ama pandachingaraicullachu ñuca yuyashcataca, mana rurai tucuni? 30Imata micushpapish Diosta pagui nishpami micuni. Shina cajpica, ¿Ima nishpataj Taita Diosta pagui nishpa micushcataca, ‘Mana alli’ nishpa ñucata juchachingacuna?

31Cancunaca caitami yuyaipi cacharina canguichij: Imata micusha nishpa, imata ubyasha nishpa, imata rurasha nishpapish: ‘Caihuanca ¿Taita Dios cushicungachu, imashi?’ nishpa, chaitaraj yuyarichij. 32Israelcunatapish, mana israelcunatapish, Diospajlla tandanacuj crijcunatapish, ama ñitcachichijchu. 33Ñucaca pihuan cashpapish, paicunapura shinami tucuni. Achcacunata quishpichingapajmi, paicunapaj alli canata rurani, mana ñuca quiquinpajlla alli canata ruranichu. Cancunapish chashna causaichigari.