1ጠቢብ ሴት ቤቷን ትሠራለች፤
ተላላ ሴት ግን በገዛ እጇ ታፈርሰዋለች።
2አካሄዱ ቅን የሆነ ሰው እግዚአብሔርን ይፈራል፤
መንገዱ ጠማማ የሆነ ግን ይንቀዋል።
3የተላላ ሰው ንግግር ለጀርባው በትር ታስከትልበታለች፤
የጥበበኛ ከንፈር ግን ትጠብቃቸዋለች።
4በሬዎች በሌሉበት ገንዳው ባዶ ይሆናል፤
በበሬ ጕልበት ግን ብዙ ምርት ይገኛል።
5ታማኝ ምስክር አይዋሽም፤
ሐሰተኛ ምስክር ግን ውሸትን ይዘከዝካል።
6ፌዘኛ ጥበብን ይሻል፤ ሆኖም አያገኛትም፤
ዕውቀት ግን ለአስተዋዮች በቀላሉ ትገኛለች።
7ከተላላ ሰው ራቅ፣
ከከንፈሮቹ ዕውቀት አታገኝምና።
8የአስተዋዮች ጥበብ መንገዳቸውን ልብ ማለት ነው፤
የተላሎች ሞኝነት ግን መታለል ነው።
9ተላሎች በሚያቀርቡት የበደል ካሳ ያፌዛሉ፤
በቅኖች መካከል ግን በጎ ፈቃድ ትገኛለች።
10እያንዳንዱ ልብ የራሱን መራራ ሐዘን ያውቃል፤
ደስታውንም ማንም ሊጋራው አይችልም።
11የክፉዎች ቤት ይፈርሳል፤
የቅኖች ድንኳን ግን ይስፋፋል።
12ለሰው ቀና መስሎ የሚታይ መንገድ አለ፤
በመጨረሻ ግን ወደ ሞት ያደርሳል።
13በሣቅ ጊዜ እንኳ ልብ ይተክዛል፤
ደስታም በሐዘን ሊፈጸም ይችላል።
14ልባቸውን ከጽድቅ የሚመልሱ የእጃቸውን ሙሉ ዋጋ ይቀበላሉ፤
ደግ ሰውም ወሮታውን ያገኛል።
15ተላላ ሰው ሁሉን ያምናል፤
አስተዋይ ግን ርምጃውን ያስተውላል።
16ጠቢብ ሰው ጥንቁቅ ነው፤ ከክፉም ይርቃል፤
ተላላ ግን ችኵልና ደንታ ቢስ ነው።
17ግልፍተኛ ሰው የቂል ተግባር ይፈጽማል፤
መሠሪም ሰው አይወደድም።
18ብስለት የሌላቸው ተላላነትን ይወርሳሉ፤
አስተዋዮች ግን ዕውቀትን እንደ ዘውድ ይጭናሉ።
19ክፉዎች በደጎች ፊት፣
ኀጥኣንም በጻድቃን ደጅ ያጐነብሳሉ።
20ድኾችን ወዳጆቻቸው እንኳ ይጠሏቸዋል፤
ባለጠጎች ግን ብዙ ወዳጆች አሏቸው።
21ጎረቤቱን የሚንቅ ኀጢአት ይሠራል፤
ለተቸገሩት የሚራራ ግን ቡሩክ ነው።
22ክፉ ነገር የሚያቅዱ ከትክክለኛው መንገድ ይወጡ የለምን?
በጎ ነገር የሚያቅዱ ግን ፍቅርንና ታማኝነትን ያተርፋሉ።14፥22 ወይም ታማኝነትን ያሳያሉ
23ለፍተው የሠሩት ሁሉ ትርፍ ያስገኛል፤
ከንቱ ወሬ ግን ወደ ድኽነት ያመራል።
24ጠቢባን ብልጽግና ዘውዳቸው ነው፤
የተላሎች ተላላነት ግን ፍሬው ከንቱነት ነው።
25እውነተኛ ምስክር ሕይወት ያድናል፤
ሐሰተኛ ምስክር ግን አባይ ነው።
26እግዚአብሔርን የሚፈራ ጽኑ ዐምባ አለው፤
ልጆቹም መጠጊያ ይኖራቸዋል።
27እግዚአብሔርን መፍራት የሕይወት ምንጭ ነው፤
ሰውን ከሞት ወጥመድ ያድነዋል።
28የሕዝብ ብዛት የንጉሥ ክብር ሲሆን፣
የዜጎች ማነስ ግን ለገዥ መጥፊያው ነው።
29ታጋሽ ሰው ትልቅ ማስተዋል አለው፤
ግልፍተኛ ሰው ግን ቂልነትን ይገልጣል።
30ሰላም ያለው ልብ ለሰውነት ሕይወት ይሰጣል፤
ቅናት ግን ዐጥንትን ያነቅዛል።
31ድኾችን የሚያስጨንቅ ፈጣሪያቸውን ይንቃል፤
ለተቸገሩ የሚራራ ሁሉ ግን አምላክን ያከብራል።
32ክፉዎች በክፋታቸው ይወድቃሉ፤
ጻድቃን ግን በሞት ጊዜ እንኳ መጠጊያ አላቸው።
33ጥበብ በአስተዋዮች ልብ ታድራለች፤
በተላሎች መካከል ራሷን ትገልጣለች።14፥33 ዕብራይስጡ፣ የሰብዓ ሊቃናትና የሱርሰት ትርጕሞች በተላሎች ልብ ግን አትታወቅም ይላሉ።
34ጽድቅ ሕዝብን ከፍ ከፍ ታደርጋለች፤
ኀጢአት ግን ለየትኛውም ሕዝብ ውርደት ነው።
35ጠቢብ አገልጋይ ንጉሥን ደስ ያሰኛል፤
አሳፋሪ አገልጋይ ግን ቍጣውን በራሱ ላይ ያመጣል።
1Orice femeie înțeleaptă își zidește casa,
dar cea nebună o dărâmă cu înseși mâinile ei.
2Cine umblă cu dreptate se teme de Domnul,
dar cel ce se îndepărtează de căile Lui Îl disprețuiește.
3Vorbirea nebunului aduce o nuia pentru spinarea lui,
dar cei înțelepți sunt păziți de înseși buzele lor.
4Unde nu sunt boi, ieslea este goală,
dar puterea boilor aduce belșug de roade.
5Un martor adevărat nu minte,
dar un martor fals răsuflă minciuni.
6Batjocoritorul caută înțelepciunea, dar n‑o găsește,
însă, pentru cel priceput, cunoștința este un lucru ușor.
7Depărtează‑te de omul nesăbuit
pentru că nu vei găsi cunoștință pe buzele lui!
8Înțelepciunea celui chibzuit îl face să‑și înțeleagă calea,
dar nebunia nesăbuiților este înșelătoare.
9Nebunii glumesc cu păcatul9 Sau: când este adusă o jertfă pentru păcat.,
dar între cei drepți este bunăvoință.
10Inima își cunoaște necazurile
și niciun străin nu poate lua parte la bucuria ei.
11Casa celor răi va fi nimicită,
dar cortul celor drepți va înflori.
12Există o cale ce pare dreaptă înaintea omului,
dar la sfârșitul ei sunt căile morții.
13Chiar și în mijlocul râsului inima poate fi îndurerată,
iar bucuria poate sfârși în întristare.
14Cel cu inima rătăcită se va sătura de căile lui,
dar omul bun va fi săturat cu ale lui.
15Cel naiv crede orice vorbă,
dar cel chibzuit își gândește bine pașii.
16Cel înțelept se teme și se depărtează de rău,
dar cel nesăbuit este îngâmfat și încrezător.
17Cel iute la mânie face prostii,
și omul cu intenții rele este urât de alții.
18Cei naivi moștenesc nebunie,
dar cei chibzuiți sunt încoronați cu multă cunoștință.
19Oamenii răi se vor pleca înaintea celor buni
și cei ticăloși se vor pleca la porțile celui drept.
20Săracul este urât chiar și de semenii lui,
dar bogatul are mulți prieteni.
21Cel ce‑și disprețuiește semenul păcătuiește,
dar ferice de cel ce arată bunăvoință față de cei săraci.
22Nu se rătăcesc cei ce plănuiesc răul?
Cei ce plănuiesc binele însă găsesc îndurare și credincioșie.
23În orice trudă există și un câștig,
dar a spune doar cuvinte de pe buze duce numai la sărăcie.
24Bogăția este o coroană pentru cei înțelepți,
dar nebunia nesăbuiților este nebunie.24 Sau: dar nesăbuința este cununa nebunilor.
25Un martor adevărat eliberează suflete25 Sau: vieți.,
dar cel ce răsuflă minciuni aduce înșelătoria.
26În teama de Domnul există o puternică încredere;
El va fi un adăpost pentru fiii Lui.
27Teama de Domnul este un izvor de viață,
îndepărtând omul de la cursele morții.
28Poporul numeros este slava regelui,
dar, fără supuși, prințul este ruinat.
29Cel încet la mânie are mare pricepere,
dar cel iute la mânie înalță nebunia.
30O inimă liniștită este viața trupului,
dar gelozia este putrezirea oaselor.
31Cine‑l asuprește pe sărac Îl disprețuiește pe Creatorul său,
dar cine arată bunăvoință față de nevoiaș Îl onorează pe Dumnezeu.
32Cel rău este doborât de răutatea lui,
dar cel drept găsește adăpost chiar și în propria moarte.
33Înțelepciunea se odihnește în inima celui priceput
și se lasă cunoscută în mijlocul nesăbuiților.
34Dreptatea înalță un neam,
dar păcatul este o rușine pentru orice popor.
35Bunăvoința regelui este pentru slujitorul înțelept,
dar mânia lui este pentru cel care‑l face de rușine.
