‘Ama shitanacuchun’ yachachishcami
(Mar 10:1-12; Luc 16:18)
1Chashna yachachishca qʼuipami Jesusca, Galileamantaca Jordán yacu chʼimbanij Judeapi caj llajtacunaman rirca. 2Pai chaiman chayajpi achcacuna catijpimi, Jesusca ungushcacunata alliyachirca.
3Huaquin Fariseocuna Jesuspajman shamushpaca, juchachingaraicumi:
—Mandashcapica, shuj huarmi imapi mana alli cajpica, paipaj cusaca, ¿shitachunlla ninchu?— nishpa tapurcacuna.
4Jesusca, cashnami cutichirca:
—Diosca, callaripi tucuita rurashpaca, “Cʼarita huarmitami rurarca” nishcataca, ¿manachu Dios Quillcachishcapica ricushcanguichij? 5Diosca caitapishmi nirca: “Chaimantami cʼarica yaya mamamanta chʼicanyashpa, paipaj huarmihuan tandanacushpa causanga. Caźarashpaca cʼaripish, huarmipish shuj aichallami tucun” nircami. 6Chashnaca cusandij huarmindijca shujllami, mana ishquichu. Taita Dios chashna tandachishcataca, runaca ama chʼicanyachichun nishcami— nircami.
7Chashna nijpimi fariseocunaca, cashna nircacuna:
—Shinashpaca, ¿ima nishpataj Moisesca maijanpish huarmita shitasha nishpaca, firmata cuchun nircari?— nishpami tapurcacuna.
8Paicuna chashna nijpimi, Jesusca cashna nirca:
—Cancunallataj rumi shungu cashcamantami Moisesca, huarmita shitangapajca, firmata cuchunlla nirca. Callaripica, mana chashnachu carca. 9Shina cajpipish ñucaca cashnami nini: Maijanpish paipaj huarmi, manapish huainayajpi shitashpa shujtajhuan caźarajca, huainayanmi. Shinallataj cusa shitashca huarmihuan maijan caźarajpish, huainayanmi— nircami.
10Jesús chashna nijpimi, Paipaj yachacujcunaca:
—Caźarashcacuna mana shitanacunalla cajpica, mana caźarashpa causanami ashtahuan alli canman— nircacuna.
11Chashna nijpi Jesusca, cashnami nirca:
—Caitaca, mana tucuicuna chasquipajchu. Ashtahuanpish chashna canata Dios piman cushca cajpica, chaicunallami chasqui tucun. 12Maijan cʼaricunaca, huacharipachamantami capashca shina huacharin. Maijancunaca capashca cashcamantami, mana caźarai tucun. Cutin maijancunaca, jahua pacha Dios mandashcata rurasha nishpami, mana caźarancuna. Chashna cai tucunata chasqui tucuipaj cajcunaca chasquichijlla— nircami.
Jesusca huahuacunatami bendiciashca
(Mar 10:13-16; Luc 18:15-17)
13Chai qʼuipami, huahuacunapaj jahuapi maquita churashpa Diosta mañachun, maijan huahuacunataca Jesuspajman pushamurcacuna. Chai pushamujcunataca, yachacujcunami sinchita rimashpa jarcarcacuna.
14Chaita ricushpami, Jesusca cashna nirca:
—Huahuacuna ñucapajman shamuchun saquichij, ama jarcaichijchu. Jahua pacha Dios mandacunca, chashnacunapajmi— nircami.
15Jesusca, huahuacunapaj jahuapi maquita churashca qʼuipaca, chaimanta rircallami.
Charij mosomi Jesus-huan parlashca
(Mar 10:17-31; Luc 18:18-30)
16Ñapish shuj moso Jesuspajman shamushpaca:
—Alli Yachachij, ¿huiñai causaita charingapajca, imalla allitataj rurana cani?— nishpa tapurca.
17Shina tapujpimi, Jesusca cashna nirca:
—¿Ima nishpataj ñucataca alli ningui? Shujllami allica tiyan, Paica Taita Diosmi. Can huiñai causaita charisha nishpaca, Dios mandashcacunata rurangui— nircami.
18Chashna nijpi chai mosoca:
—Shinashpaca, ¿maijan mandashcacunatataj rurana cani?— nijpimi, Jesusca cashna nirca:
—Ama huañuchingui, ama huainayangui, ama shuhuangui, ama pita llullashpa juchachingui. 19Cambaj yaya mamata cʼuyangui. Shujtajcunatapish can quiquinta cʼuyarij shinallataj cʼuyangui— nircami.
20Chashna nijpi chai mosoca, cashnami nirca:
—Cai can nishcacunataca, huambramantapachamari tucuita rurashcani. ¿Ima shujtajtachu ashtahuan ruranaraj cani?— nircami.
21Shina nijpimi, Jesusca cashna nirca:
—Shinashpaca, tucuita pajtachishataj nishpaca, tucui can charishcacunata cʼatushpa, huajchacunaman cugri. Chashna rurashpaca jahua pachapica, achcatami charingui. Chai qʼuipaca, ñucata catilla— nircami.
22Shina nijpica chai mosoca, pai charishcacuna achca cashcamantaca, anchata nanarishpa, llaquilla rircallami.
23Chai moso chashna rijpica Jesusca, Paipaj yachacujcunataca cashnami nirca:
—Jahua pacha Dios mandacunmanca, achcata charijcunaca mana jahualla yaicungachu, chaica chashnatajmi. 24Caitapish huillanimi: Achcata charijcuna Dios mandacunman yaicunaca, shuj camellota auja rinrinpi pasachisha nicushcatapish yalli sinchimari— nircami.
25Chashna nijpi Jesuspaj yachacujcunaca, achcata mancharishpami:
—Shinashpaca, ¿pitaj quishpiri tucungari?— ninacurca.
26Chashna ninacucujpi Jesusca, paicunapaj ñahuita ricurashpami:
—Runacunaca, pipish quiquinllatajca mana quishpiri tucunchu. Ashtahuanpish Taita Diosca, tucuitamari rurai tucun— nirca.
27Chashna nijpi Pedroca, cashnami nirca:
—Riqui, ñucanchijca canta catingaraicumari tucuita saquishcanchij. Chaimantaca, ¿imatataj charishun?— nircami.
28Shina nijpi Jesusca, cashnami nirca:
—Dios tucuita mushujyachi punllami, Runa Aichayuj ñucaca achij nicuj sumaj tiyarinapi tiyarisha. Chai punllami ñucata catij cancunaca, chunga ishqui tiyarinapi tiyarishpa, chunga ishqui aillu israelcunata mandanguichij, chashnatajmi canga. 29Maijanpish ñucata catingaraicu paipaj huasita, huauquicunata, panicunata yaya mamata, huarmita, huahuacunata, allpacunata saquishpaca, patsaj cutihuan yallitami japinga, huiñai causaitapish chasquingami. 30Shina cajpipish achcacunami puntapi cajcunaca huashayangacuna, ashtahuanpish qʼuipalla cajcunami, puntapi cangacuna.
Despre divorț
(Mc. 10:1-12; Lc. 16:18)
1După ce a terminat de spus aceste cuvinte, Isus a plecat din Galileea și a venit în hotarele Iudeei, dincolo de Iordan. 2L-au urmat mulțimi mari de oameni și acolo El i-a vindecat pe cei bolnavi.
3Niște farisei au venit la El ca să-L pună la încercare și au zis:
– Îi este îngăduit unui bărbat să divorțeze de soția lui din orice motiv?
4Isus, răspunzând, a zis:
– Oare n-ați citit că, de la început, Creatorul „i-a făcut bărbat și femeie“4 Vezi Gen. 1:27.? 5Și apoi a zis: „De aceea bărbatul își va lăsa tatăl și mama și se va alipi de soția lui, iar cei doi vor fi un singur trup.“5 Vezi Gen. 2:24. 6Așa că nu mai sunt doi, ci un singur trup. Deci, ceea ce Dumnezeu a unit6 Verbul grecesc înseamnă și a pune la același jug. Ceea ce Dumnezeu a înjugat împreună, omul nu are voie să separe. omul să nu despartă!
7Ei I-au zis:
– Atunci de ce a poruncit Moise ca soțul să-i dea soției o scrisoare de despărțire și să divorțeze de ea7 O aluzie la Deut. 24:1.?
8Isus a zis:
– Din cauza inimilor voastre împietrite v-a dat voie Moise să divorțați de soțiile voastre, însă la început nu a fost așa. 9Dar Eu vă spun că oricine divorțează de soția lui, în afară de caz de curvie9 Termenul grecesc se referă la toate perversiunile sexuale în mod generic și presupune o decădere morală gravă. Vezi și contextul din cap. 5., și se căsătorește cu alta, comite adulter.
10Ucenicii I-au zis:
– Dacă acesta este motivul10 Gr.: aitia, același termen grecesc folosit în v. 3. În vremea aceea existau două interpretări rabinice ale textului din Deut. 24:1. Una aparținea Școlii lui Șamai și punea accentul pe termenul rușinos din sintagma ceva rușinos, identificându-l cu adulterul: singurul motiv pentru divorț era adulterul. Cealaltă interpretare aparținea Școlii lui Hillel și punea accentul pe termenul ceva (sau motiv; ebr.: dabar) din aceeași sintagmă, susținând că soțul poate să divorțeze de soția sa din orice motiv. Din câte se pare, ucenicii, în urma răspunsului lui Cristos, consideră că motivul (aitia) despre care vorbeau rabinii este așezat acum de către Isus la un standard prea înalt pentru un bărbat. bărbatului față de soție, nu este de folos să te căsătorești!
11Dar El le-a zis:
– Nu toți primesc cuvântul acesta, ci numai aceia cărora le-a fost dat. 12Căci există eunuci care s-au născut așa din pântecul mamei lor, există eunuci care au fost făcuți eunuci de către oameni și există eunuci care s-au făcut ei înșiși eunuci12 Sau: au ales să nu se căsătorească. de dragul Împărăției Cerurilor. Cel ce poate să primească cuvântul acesta, să-l primească!
Isus și copilașii
(Mc. 10:13-16; Lc. 18:15-17)
13Atunci au fost aduși la El niște copilași, ca să-Și pună mâinile peste ei și să Se roage pentru ei, dar ucenicii i-au mustrat. 14Isus însă le-a zis: „Lăsați copilașii și nu-i opriți să vină la Mine, pentru că Împărăția Cerurilor este a celor ca ei!“ 15Apoi Și-a pus mâinile peste ei și a plecat de acolo.
Isus și tânărul bogat
(Mc. 10:17-31; Lc. 18:18-30)
16Și iată că un om, apropiindu-se de Isus, a zis:
– Învățătorule, ce lucru bun să fac, ca să am viață veșnică?
17Isus i-a zis:
– De ce Mă întrebi despre „ce lucru bun“? Unul e Cel Ce este bun. Dar dacă vrei să intri în viață, păzește poruncile!
18El i-a zis:
– Care?
Isus a zis:
– „Să nu ucizi“, „Să nu comiți adulter“, „Să nu furi“, „Să nu depui mărturie falsă“, 19„Cinstește-i pe tatăl tău și pe mama ta“18-19 Vezi Ex. 20:12-16; Deut. 5:16-20. și „Să-l iubești pe semenul tău ca pe tine însuți“19 Vezi Lev. 19:18..
20Tânărul I-a spus:
– Pe toate acestea le-am păzit. Ce-mi mai lipsește?
21Isus i-a spus:
– Dacă vrei să fii desăvârșit, du-te, vinde-ți averile și dă săracilor, și vei avea astfel o comoară în ceruri. Apoi vino, urmează-Mă!
22Când a auzit cuvintele acestea, tânărul a plecat întristat, pentru că avea multe averi.
23Isus le-a zis ucenicilor Săi:
– Adevărat vă spun, cu greu va intra cel bogat în Împărăția Cerurilor! 24Din nou vă spun, este mai ușor să treacă o cămilă prin urechea acului, decât să intre cel bogat în Împărăția lui Dumnezeu!
25Când au auzit lucrul acesta, ucenicii au rămas foarte uimiți și au zis:
– Atunci cine poate fi mântuit?
26Uitându-Se la ei, Isus le-a zis:
– Lucrul acesta este imposibil pentru oameni, dar pentru Dumnezeu toate lucrurile sunt posibile.
27Atunci Petru, răspunzând, I-a zis:
– Iată, noi am lăsat totul și Te-am urmat. Noi ce vom avea?
28Isus le-a zis:
– Adevărat vă spun că la reînnoirea tuturor lucrurilor, când Fiul Omului va sta pe tronul slavei Sale, voi, cei care M-ați urmat, veți sta, de asemenea, pe douăsprezece tronuri și le veți judeca pe cele douăsprezece seminții ale lui Israel.
29Și oricine își lasă case sau frați sau surori sau tată sau mamă sau soție sau copii sau ogoare de dragul Numelui Meu, va primi de o sută de ori mai mult și va moșteni viața veșnică. 30Dar mulți dintre cei dintâi vor fi cei din urmă, iar cei din urmă vor fi cei dintâi.
