Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Marcos 1

Bautiźaj Juanmi Jesusmanta huillangapaj ñaupashpa shamushca

1Diospaj Churi Jesucristomanta alli huillaica, cashnami callarin:

Dios ima nishcata huillaj Isaías quillcashcami, chashnataj pajtashca. Paimi cashna huillashca:

«Riqui, Ñucaca Can purina ñanta allichichunmi,
    Ñuca huillajtaca ñaupachishpa cachani.
Shitashca pambapi caparijca:
‘Mandaj Diospaj ñanta allichichij.
    Pai purichunca, ama quingushpalla chaqui ñancunatapish ruraichij’ ninmi» nishcami.

Chashna huillashca shinallatajmi, Juanca shitashca pambapica, Diospajman cutirijpi, juchacunata anchuchichun bautiźashpandij huillashpa purirca. Pai huillacujpica Judea llajtamanta, Jerusalenmanta tucui gentecunami paipajman shamurcacuna. Paicuna juchacunata huillajpimi, Juanca Jordán yacupi bautiźarca.

Paica, camello millma churanata churashca, cara chumbihuan chumbillishcami purij carca. Micunatapish langostacunata, abeja huachashca mishquillatami micuj carca. Juanca, cashnami huillaj carca: «Ñucapaj q'uipa Shamucujca, ñucata yalli tucuita rurai tucujmi, ñucaca Paipaj pargate huatashcata cumurishpa pascaipajllapish mana canichu. Ñucaca, cancunataca yacullahuanmari bautiźarcani, ashtahuanpish Paica jucha illaj Espirituhuanmi bautiźanga» nircami.

Jesustami Juan bautiźashca

Chai punllacunallatajmi, Galileapi caj Nazaret pueblomanta Jesús shamujpi, Juanca Jordán yacupi bautiźarca. 10 Yacumanta Jesús llujshicushpami, jahua pacha pascarijpi Diospaj Espíritu, paloma shina Paipaj jahuaman uriyacujta ricurca. 11 Jahua pachallamantatajmi: «Canmi Ñuca c'uyashca Churi cangui, Canllami Ñucataca cushichingui» nishpa rimashca uyarirca.

Jesustami diablo pandachisha nishca

12 Ña bautiźashca q'uipami, Diospaj Espirituca, shitashca pambaman Jesusta pusharca. 13 Chai shitashca pambapi chuscu chunga punllacunata cajpimi, Satanasca Jesusta pandachisha nirca. P'iña animalcunapaj chaupipi cajpipish, angelcunami Jesustaca servircacuna.

Jesusca Galileapimi huillai callarishca

14 Juan preźu tiyacujpimi, Jesusca Taita Dios mandacun alli huillaita huillangapaj Galileaman rirca. 15 Paica: «Ñamari punlla pajtamushca. Taita Dios mandanaca, caillapimari. ¡Diospajman cutirichij, alli huillaitapish crichij!» nircami.

Jesusca quimsatami Paipaj punta yachacujcuna cachun cayashca

16 Jesusca, Galilea cucha patata puricushpami Simonta, paipaj huauqui Andrestapish ricurca. Paicunaca chalhuajcuna cashpami, linchihuan cuchapi chalhuata japicurcacuna. 17 Paicunatami Jesusca: «Ñucata catichij Cancunataca chalhuata japij shinallataj, gentecunata pushamujcuna cachun yachachishami» nirca.

18 Shina nijpica linchicunata saquishcahuan, catishpa rircallacunami.

19 Jesusca chaimanta ashahuan rishpaca, Zebedeopaj churi Jacobota, paipaj huauqui Juantapishmi ricurca. Paicunaca barcopimi, linchicunata llachapacurca. 20 Paicunatapish ricushcahuanmi, Jesusca cayarca. Pai cayajpica, paicunapish yaya Zebedeota, trabajajcunandij barcopi saquishpami catishpa rircacuna.

Mapa espíritu japishca runatami Jesús alliyachishca

21 Chaimantaca, Capernaummanmi chayarcacuna. Chaipica Jesusca, sábado punlla pacarincami, tandanacuna huasiman yaicushpa, yachachij carca. 22 Mandashcata yachachijcuna shinallaca, mana yachachircachu. Ashtahuanpish Pai quiquintaj mandashpami yachachirca. Chaimantami uyajcunaca, achcata mancharircacuna. 23 Chai tandanacuna huasipica, mapa espíritu japishca runami, ñapish cashna caparirca:

24 –Riqui, Nazaretmanta Jesús, ¿ñucanchijtaca imatataj nij shamunguiari? ¿Chingachingapajchu shamungui, imatagari? Cantaca, Diospajlla Jucha Illaj cashcata rijsinimari– nircami.

25 Chashna nijpi Jesusca:

–¡Upallai, cai runamanta llujshi!– nishpami, jarcashpa rimarca.

26 Chashna nijpi mapa espirituca, chai runata chaspishpa pambaman shitashpami, ‘¡Ai!’ nirishpa, caparirishpa llujshirca. 27 Chaipica tucuicunami:

«¿Caica imatajchu, imamí? ¿Ima mushuj yachanatachu yachachin, imamí? Pai rimajpica, mapa espiritucunapish caźunllamari» nishpami, paicunapura rimanacurcacuna.

28 Chashna rurashcataca, tucui Galilea llajta muyundijcamami huashan huashan ñapish yachaj chayarcacuna.

Shuj ungushca huambratami Jesús alliyachishca

29 Tandanacuna huasimanta llujshishpaca, Jesusca Jacobondij, Juandijmi, Simonpaj, Andrespaj huasiman shamurca. 30 Chai huasipica, Simonpaj suegrami fiebrehuan ungushca siricurca. Chaitaca, Jesús chayancami huillarcacuna. 31 Jesusca ungushcapajman c'uchuyashpami, maquimanta japishpa jatarichirca. Fiebre anchurincami, paicunaman carai callarirca.

32 Ña inti huashicushpa guiñiyacujpica, tucui ungushcacunatapish, supai japishcacunatapishmi Jesuspajman pushamurcacuna. 33 Chai pueblopi tucui causajcunami huasi pungumanca, huaica tandanacumurcacuna. 34 Chaipimi Jesusca, ima ungüihuan cajcunatapish achcacunata alliyachirca. Supai japishcacunamantapish, supaicunata llujshichircami. Pai pi cashcata yachajpimi, supaicunataca mana rimajta saquirca.

Jesusca chulunllapimi Diosta mañashca

35 Jesusca amsapiraj jatarishpami, chaimanta llujshirca. Shitashca pambaman chashna utcata rishpami, chaipi Diosta mañarca. 36 Chaimantami Simonpish, paihuan cajcunapish Jesusta mashcagrircacuna. 37 Ña japishpaca:

–Tucuicunamari Cantaca mashcacun– nircacunami.

38 Shina nijpi Jesusca:

–Caishuj llajtacunamanpish jacuchij. Chaicunapipish huillanamari cani, Ñucaca chaipajmari shamurcani– nircami.

39 Shina nishpami, tucui Galilea llajtata purishpa, tandanacuna huasicunapi huillarca. Supaicunatapish llujshichishpami cacharca.

Leprahuan ungushcatami Jesús alliyachishca

40 Leprahuan ungushca shuj runa shamushpami, Jesuspaj ñaupajpi cungurishpaca:

–Ñucata alliyachisha ninguipishchari, alliyachihuai– nirca.

41 Shina nijpi Jesusca paita llaquishpami, maquita chutashpa tuparishpaca:

–Ari, lepra canmanta anchuchun ninimi– nirca.

42 Jesús chashna ninca, lepraca chingarircallami. 43 Paicunata ‘Minchacama’ nicushpami, ama piman huillachun, cashna mandarca:

44 –Riqui, pajta piman imata huillanguiman. Curamantajcarinpish ricuchigri. Can alliyashcata paicuna ricuchunca, Diosman cuchun Moisés mandashcata cugri– nircami.

45 Ashtahuanpish chai runaca, chaimanta llujshishcahuanmi, ima shina tucushcataca, tucuicunaman huillashpa yachaj chayachirca. Chaimantami Jesusca, mai pueblomanpish tucuicuna ricucujpica, ña mana yaicui tucurca. Canlla pacallacunapimi, saquirij carca. Shina cajpipish, Paipajmanca maimantapish achcacuna shamurcallacunami.

Nouă Traducere În Limba Română

Marcu 1

Lucrarea lui Ioan Botezătorul

1Începutul[a] Evangheliei[b] lui[c] Isus[d] Cristos[e], (Fiul lui Dumnezeu)[f]. Aşa cum este scris în Isaia, profetul[g]:

„Iată, îl trimit înaintea feţei Tale pe solul Meu,
    care-Ţi va pregăti calea!“

„Un glas strigă în pustie:
    «Pregătiţi calea Domnului,
        neteziţi-I cărările!»“

Ioan Botezătorul a venit în pustie şi a început să predice botezul pocăinţei spre iertarea păcatelor. Toţi cei din ţinutul Iudeii şi toţi locuitorii Ierusalimului au început să vină la el şi, mărturisindu-şi păcatele, erau botezaţi de el în râul Iordan. Ioan avea îmbrăcămintea din păr de cămilă, iar în jurul mijlocului avea un brâu de piele.[h] El se hrănea cu lăcuste şi cu miere sălbatică. Ioan vestea şi zicea: „După mine vine Cel Ce este mai puternic decât mine, Căruia eu nu sunt vrednic să mă aplec să-I dezleg cureaua sandalelor! Eu v-am botezat cu[i] apă, dar El vă va boteza cu Duhul Sfânt.“

Botezul şi ispitirea lui Isus

În acele zile a venit Isus din Nazaretul Galileii şi a fost botezat de către Ioan în Iordan. 10 Imediat după ce a ieşit din apă, El a văzut cerurile deschise şi pe Duhul coborând peste El ca un porumbel. 11 Şi din ceruri s-a auzit un glas care zicea: „Tu eşti Fiul Meu preaiubit; în Tine Îmi găsesc plăcerea!“[j]

12 Imediat[k] Duhul L-a dus în pustie. 13 El a stat în pustie timp de patruzeci de zile[l], fiind ispitit de Satan[m]. Acolo stătea împreună cu animalele sălbatice, iar îngerii Îi slujeau[n].

Primii ucenici

14 După ce Ioan a fost închis, Isus a venit în Galileea, predicând Evanghelia lui[o] Dumnezeu. 15 El zicea: „S-a împlinit vremea! Împărăţia lui Dumnezeu[p] este aproape! Pocăiţi-vă şi credeţi în Evanghelie!“

16 În timp ce trecea pe lângă Marea Galileii[q], Isus l-a văzut pe Simon şi pe Andrei, fratele lui Simon, care tocmai aruncau năvoadele în mare, căci erau pescari. 17 Isus le-a zis: „Veniţi după Mine şi vă voi face pescari de oameni!“ 18 Ei şi-au lăsat imediat năvoadele şi L-au urmat.

19 Mergând puţin mai încolo, l-a văzut pe Iacov, fiul lui Zebedei, şi pe Ioan, fratele lui. Ei erau într-o barcă şi îşi reparau năvoadele. 20 Imediat El i-a chemat, iar ei l-au lăsat pe tatăl lor, Zebedei, în barcă, împreună cu cei angajaţi şi L-au urmat.

Isus vindecă un demoniac în Capernaum

21 S-au dus în Capernaum şi, în Sabatul imediat următor, El a intrat în sinagogă[r] şi a început să dea învăţătură. 22 Oamenii erau uimiţi de învăţătura Lui, căci El îi învăţa ca Unul Care are autoritate, nu cum îi învăţau cărturarii[s]. 23 Chiar atunci în sinagoga lor era un om stăpânit de un duh necurat. 24 El a strigat:

– Ce avem noi de-a face cu Tine, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne distrugi? Ştiu Cine eşti: Sfântul lui Dumnezeu!

25 Isus l-a mustrat zicându-i:

– Taci şi ieşi afară din el!

26 Duhul necurat a ieşit din el, scuturându-l şi scoţând un strigăt puternic. 27 Toţi au rămas uimiţi, aşa că se întrebau între ei: „Ce înseamnă aceasta? Este o învăţătură nouă, care are autoritate. El porunceşte chiar şi duhurilor necurate, iar ele Îl ascultă!“ 28 Şi I s-a dus vestea imediat pretutindeni, în toată regiunea din jurul Galileii.

Isus vindecă bolnavii

29 Imediat după ce au ieşit din sinagogă, s-au dus împreună cu Iacov şi Ioan în casa lui Simon şi a lui Andrei. 30 Soacra lui Simon era întinsă pe pat, având febră, şi ei I-au vorbit imediat despre ea. 31 El a venit, a prins-o de mână şi a ridicat-o. Şi febra a lăsat-o, iar ea a început să le slujească. 32 Seara, după ce a apus soarele, au adus la El pe toţi bolnavii şi pe cei demoniaci. 33 Întreaga cetate era adunată la uşă. 34 El i-a vindecat pe mulţi care sufereau de diferite boli şi a scos afară mulţi demoni. Pe demoni nu-i lăsa să vorbească, pentru că ei Îl cunoşteau.

Isus se roagă într-un loc pustiu

35 Dis-de-dimineaţă, când încă era întuneric, Isus S-a sculat, a ieşit, şi S-a dus într-un loc pustiu. Şi se ruga acolo. 36 Dar Simon şi cei ce erau de obicei cu El au început să-L caute 37 şi, când L-au găsit, I-au zis:

– Toţi Te caută!

38 Isus le-a răspuns:

– Să mergem în altă parte, în satele învecinate, ca să predic şi acolo, căci pentru aceasta am ieşit!

39 Şi S-a dus în toată Galileea, predicând în sinagogile lor şi scoţând demoni.

Curăţarea unui bolnav de lepră

40 A venit la El un lepros[t] care a îngenuncheat şi L-a rugat spunând:

– Dacă vrei, poţi să mă curăţeşti[u]!

41 Cuprins de milă[v], Isus a întins mâna, l-a atins şi i-a zis:

Da, vreau. Fii curăţit!

42 Lepra l-a părăsit imediat şi a fost curăţit. 43 Isus i-a atras atenţia şi i-a spus să plece imediat, 44 zicându-i totodată:

– Vezi să nu spui nimănui nimic, ci du-te, arată-te preotului şi adu pentru curăţirea ta ceea ce a poruncit Moise[w], drept mărturie pentru ei.

45 Dar el a ieşit afară şi a început să vorbească şi să răspândească vestea atât de mult, încât Isus nu mai putea să intre pe faţă în cetate, ci stătea afară, în locuri pustii. Şi oamenii veneau la El de pretutindeni.

Notas al pie

  1. Marcu 1:1 Termenul face aluzie la Gen. 1:1, în ideea că, odată cu venirea lui Isus Cristos, are loc un nou început; primul verset pare a funcţiona ca un titlu, fie al pasajului respectiv, fie al întregii Evanghelii
  2. Marcu 1:1 Sau: Veştii Bune; peste tot în carte
  3. Marcu 1:1 Sau: despre; sau: pe care a adus-o / proclamat-o
  4. Marcu 1:1 Isus este transcrierea în greacă a ebraicului Iosua (Ieşua), care înseamnă Domnul mântuie (vezi Mt. 1:21)
  5. Marcu 1:1 Sau: Mesia; atât Cristos (greacă), cât şi Mesia (ebraică şi aramaică) înseamnă Cel care este uns; peste tot în carte
  6. Marcu 1:1 Unele mss nu conţin aceste cuvinte
  7. Marcu 1:2 Citatul care urmează este, în prima parte, o combinaţie între Ex. 23:20 şi Mal. 3:1, iar în a doua parte este din Is. 40:3; evanghelistul îl menţionează doar pe Isaia (vezi şi Mt. 9:27 şi nota); pentru a rezolva problema, unele dintre mss mai târzii conţin: în profeţi
  8. Marcu 1:6 Vezi 2 Regi 1:8; Zah. 13:4
  9. Marcu 1:8 Sau: în
  10. Marcu 1:11 O aluzie la Ps. 2:7 şi la Isaia 42:1
  11. Marcu 1:12 Adverb folosit frecvent în Evanghelie, ţinând de particularitatea ei
  12. Marcu 1:13 Vezi Ex. 24:18; 34:28; Deut. 8:2-3; vezi nota de la Mt. 2:15
  13. Marcu 1:13 Cuvânt împrumutat din ebraică, însemnând Vrăjmaş sau Acuzator
  14. Marcu 1:13 Vezi Ex. 23:20,23; 32:34; vezi nota de la Mt. 2:15
  15. Marcu 1:14 Sau: despre; sau: pe care a adus-o
  16. Marcu 1:15 Împărăţia lui Dumnezeu reprezintă domnia lui Dumnezeu, fiind în acelaşi timp o realitate prezentă şi o nădejde în viitor; peste tot în carte
  17. Marcu 1:16 Cunoscută şi sub numele de: Chineret, Ghenezaret, Tiberiadei; peste tot în carte
  18. Marcu 1:21 Lit.: întrunire sau loc de adunare; centru al comunităţii, loc public de rugăciune, de închinare şi de citire a Scripturilor, acolo unde existau cel puţin zece bărbaţi. Ca instituţie, Sinagoga a apărut în timpul exilului babilonian (după 586 î.Cr.); peste tot în carte
  19. Marcu 1:22 Lit.: scribii, în sensul de erudiţi, experţi în Lege; cei care studiau, interpretau şi învăţau legea scrisă şi orală. Majoritatea erau farisei; peste tot în carte
  20. Marcu 1:40 Termenul grecesc poate desemna diverse boli ale pielii, nu neapărat lepra; peste tot în acest capitol
  21. Marcu 1:40 Bolnavul era considerat necurat din punct de vedere ceremonial şi la fel erau consideraţi şi cei care intrau în contact cu el (vezi Lev. 13:1-46)
  22. Marcu 1:41 Unele mss conţin: de mânie; vezi şi 3:5; 10:14
  23. Marcu 1:44 Vezi Lev. 14:1-32