Mana cuyurij runatami Jesús alliyachishca
(Mat 9:1-8; Luc 5:17-26)
1Tauca punllacuna qʼuipami Jesusca, Capernaumman cutinllataj tigrarca. Pai chayajta ricuihuanmi, ‘Ñami huasipi’ nishpa, huashan huillanacurcacuna. 2Chaimantami ñapish, mashnatajshi gentecuna tandanacumurca. Huasi pungucama maipi mana shayaripajta tandanacushpami, Diospaj Shimita Jesús huillashcata uyarcacuna. 3Chaipi huillacujpimi, mana cuyurij ungushca runata, chuscu runacuna chacanapi apamurcacuna. 4Yallitaj gentecuna junda cajpimi, Jesuspajman mana cʼuchuyachi tucurcacuna. Chaimantami, huasi cʼatata ashata anchuchishpa, chai ungushca runataca Jesuspajman uriyachircacuna. 5Jesusca, paicuna crishcata ricushpami, mana cuyurij runataca:
—Huahua, ñami cambaj juchacunataca anchuchini— nirca.
6Chaipica, Mandashcata yachachijcunamanta maijancunapishmi tiyacurcacuna. Paicunami cashna yuyacurcacuna: 7«¿Ima nishpataj caica chashna ninchu, imamí? Dios tucushpamari, chashnaca nicun. Pipish juchacunataca, mana anchuchi tucunchu, Taita Diosllamari anchuchi tucun» ninacurcacunami.
8Jesusca, paicuna chashna yuyacujta Paipaj espiritupi yachashpami, cashna tapurca:
—¿Ima nishpataj cancunapaj shungupi chashna yuyacunguichij? 9¿Mana cuyurij ungushca runataca: “Cambaj juchacunata anchuchinimi” ninachu, mana cashpaca: “Jatari, huandunata japishpa rilla” ninachu, imata ninataj ashtahuan jahualla? 10Runa Aichayuj Ñucataca, cai pachapi juchacunata anchuchi tucuchun cachashcataca, cunanmi ricuchisha— nirca.
Chashna nihuanmi, mana cuyurij ungushca runataca:
11—Jatari, cambaj chacanata apashpa, cambaj huasiman rilla ninimi— nircami.
12Chashna nijpi paica, jatarishcahuan huanduta japishpa, tucuicunapaj ñaupajmanta llujshishpa rircallami. Chaimantami tucuicuna mancharishpa:
—Chashna alliyachijtaca, manataj ricushcanchijchu— nishpa, Taita Diosta sumajyachircacuna.
Jesusca Mateotami ‘Ñucata cati’ nishca
(Mat 9:9-13; Luc 5:27-32)
13Chai qʼuipami Jesusca, cutinllataj cucha uriman tigrarca. Cutintaj tucui gentecuna Paipajman shamujpimi, yachachij carca. 14Chaimanta rishpaca, Alfeopaj churi Levitami, impuestota japinapi tiyacujta ricurca. Paica:
—Ñucata cati— nishpa Jesús cayajpica, jatarishcahuan catishpa rircallami.
15Chaimantaca, cashnami tucurca: Jesusca, Levipaj huasipimi micungapaj meźapi tiyacurca. Impuestota japijcunapish, juchayujcunapish achcacunami Jesusdij, yachacujcunandij meźapi tandalla tiyacurcacuna. Paita catij shujtaj achcacunapishmi, paicunahuan carca. 16Mandashcata yachachijcunapish, fariseocunapish impuestota japijcunahuan, juchayujcunahuan Jesús micucujta ricushpami, yachacujcunataca:
—¡Riquichigari, caica impuestota japijcunahuan, juchayujcunahuanmari micushpa ubyashpa tiyacun!— nircacuna.
17Chaita uyashpami, Jesusca:
—Mana ungushca cajcunaca, mana pi jambijta mashcanchu, ungushcacunallami jambijtaca mashcan. Ñucaca, cashcata rurajcunataca mana cayaj shamurcanichu, ashtahuanpish juchayujcunatami cayaj shamurcani— nircami.
Ayunanamantami tapushcacuna
(Mat 9:14-17; Luc 5:33-39)
18Bautiźaj Juanpaj yachacujcunapish, fariseocunapaj yachacujcunapishmi ayunaj carca. Chaimantami Jesuspajman shamushpaca, cashna tapurcacuna:
—¿Ima nishpataj Juanpaj yachacujcunapish, fariseocunapaj yachacujcunapish ayunancuna, cutin cambaj yachacujcunaca mana ayunancuna?— nircacunami.
19Chashna nijpi Jesusca, cashnami nirca:
—¿Caźarai bodapi cajcunatachari, novio paicunallahuantaj cajpi ayunachun ninguichigari? Novio paicunahuan cajpica, mana ayunai tucunchu. 20Novio illajlla saquirina punllacuna chayamujpitajcarinpish, ayunangacunami. 21Pipish mauca churanataca, mana mushuj linsohuan llachapanllachu. Mushujhuan llachapajpica, uchillayashpa, mauca churanataca ashtahuan lliquinllami. 22Shinallataj cunanlla rurashca vinotaca, mauca capachocunapica, pi mana churanchu. Chashna churajpica, cunanlla rurashca vinoca capachocunata tugyachijpi, vinopish tallirinmi, capachocunapish tucurinmi. Chaimanta, cunanlla rurashca vinotaca, mushuj capachocunapimi churana— nircami.
Sabadopipish ima allitaca rurachunlla nishcami
(Mat 12:1-8; Luc 6:1-5)
23Shuj sabadopimi cashna tucurca: Jesús chagra chaupita ricujpimi, Paipaj yachacujcuna caticushpaca, trigo umata cʼutsai callarircacuna. 24Chaimantami fariseocunaca, Jesustaca:
—Riqui, ¿ima nishpataj sabadopi ama rurachun nishcata rurancuna?— nircacunami.
25Ashtahuanpish Paica cashnami nirca:
—Davidpish, paihuan cajcunapish, yaricaimanta imata rurashcataca, ¿manatajchu reźashcanguichij? 26Abiatar, curacunata mandacui punllacunapimi Davidca, Diospaj huasiman yaicushpa, Diosman cushca tandata micurca. Chaitaca, curacunalla micuna tanda cajpipish, paihuan cajcunamanpish carashpami micurca— nircami.
27Jesusca cashnapishmi nirca:
—Sábado punllataca, runapaj allipaj churashcami, runataca mana sábado punllapaj rurashcachu. 28Uyaichij, Runa Aichayuj Ñucaca, sabadopipish ima allita rurachunca, mandanimi— nircami.
Isus vindecă un paralitic
(Mt. 9:1-8; Lc. 5:17-26)
1Câteva zile mai târziu, Isus a venit din nou în Capernaum. Când s‑a auzit că este în casă, 2s‑au adunat atât de mulți oameni, încât nu mai rămăsese loc nici măcar în fața ușii. Isus le vorbea din Cuvânt. 3Atunci au venit niște oameni care au adus la El un paralitic, purtat de patru dintre ei. 4Fiindcă n‑au putut să‑l aducă la Isus din cauza mulțimii, ei au dat la o parte acoperișul casei4 Casele israelite din sec. I d.Cr. aveau un acoperiș plat, pe care se ajungea urcând niște trepte, de obicei exterioare. unde se afla Isus, au făcut o spărtură și au coborât pe acolo targa pe care era așezat paraliticul. 5Văzând Isus credința lor, i‑a zis paraliticului: „Copile, păcatele îți sunt iertate!“
6Unii dintre cărturarii care ședeau acolo se gândeau în inimile lor: 7„De ce vorbește Acesta astfel? Blasfemiază! Cine poate ierta păcatele, în afară de singurul Dumnezeu?!“
8Însă Isus, cunoscând imediat în duhul Său că ei gândeau astfel în ei înșiși, le‑a zis: „De ce gândiți astfel în inimile voastre? 9Ce este mai ușor, a spune paraliticului: «Păcatele îți sunt iertate!» sau a spune: «Ridică‑te, ia‑ți targa și umblă!»? 10Dar, ca să știți că Fiul Omului10 Titlu mesianic pe care Isus Și l‑a atribuit Sie Însuși (vezi Dan. 7:13-14); apare de peste 80 de ori în evanghelii [peste tot în carte]. are pe pământ autoritatea de a ierta păcatele, ție îți spun10 Cuvintele ție îți spun fac parte din v. 11, dar au fost incluse în v. 10 pentru a crea o unitate sintactică și semantică a întregului paragraf. – i‑a zis El paraliticului – 11ridică‑te, ia‑ți patul și du‑te acasă!“ 12El s‑a ridicat, și‑a luat imediat targa și a ieșit afară înaintea tuturor, așa că toți se minunau și Îl slăveau pe Dumnezeu, zicând: „N‑am mai văzut niciodată așa ceva!“
Chemarea lui Levi
(Mt. 9:9-13; Lc. 5:27-32)
13Isus a ieșit din nou lângă mare. Toată mulțimea a venit la El, iar El îi învăța. 14Plecând mai departe, El l‑a văzut pe Levi14-15 Un alt nume pentru Matei (vezi Mt. 9:9; 10:3)., fiul lui Alfeu, șezând la vamă14 Locul unde se percepea impozitul pe circulația mărfurilor (în latină, portorium), Capernaum aflându‑se pe ruta comercială dintre Damasc, Galileea și M. Mediterană. Vama era pusă pe produsele aduse în zonă spre comercializare și intra în vistieria imperială. De aceea colectorii de taxe mai sunt numiți și vameși. și i‑a zis: „Urmează‑Mă!“ El s‑a ridicat și L‑a urmat.
15În timp ce Isus lua masa în casa lui Levi, mulți vameși15 Localnici angajați de romani pentru a colecta taxele. Deoarece lucrau pentru romani și pentru că adesea pretindeau o taxă mai mare decât cea reală, vameșii erau urâți de oameni și considerați trădători. Ei erau paria societății, neavând dreptul să fie judecători, martori într‑un proces sau membri într‑o sinagogă [peste tot în carte]. și păcătoși15-16 Acei oameni care nu păzeau Legea lui Moise și interpretările pe care i le dădeau fariseii. ședeau la masă15 Israeliții și celelalte popoare din Orientul Mijlociu obișnuiau să mănânce în poziție semi-culcată, stând întinși pe podea și având în apropierea lor o masă scundă; corpul lor era poziționat perpendicular cu masa, cu capul mai aproape de masă decât picioarele [peste tot în carte]. împreună cu El și cu ucenicii Lui; căci erau mulți care Îl urmau.
16Văzând că Isus mănâncă împreună cu păcătoșii și cu vameșii, cărturarii fariseilor16 Nu toți cărturarii erau farisei. Unele mss conțin cărturarii și fariseii. Fariseii formau o grupare religioasă care cunoștea și respecta cu strictețe litera Legii, precum și alte tradiții (reguli bazate pe o interpretare a Legii scrise: legea orală) [peste tot în carte]. le‑au zis ucenicilor Lui:
– Mănâncă și bea împreună cu vameșii și cu păcătoșii?
17Însă Isus i‑a auzit și le‑a zis:
– Nu cei sănătoși au nevoie de doctor, ci bolnavii. Eu n‑am venit să‑i chem pe cei drepți, ci pe cei păcătoși.
Despre post
(Mt. 9:14-17; Lc. 5:33-39)
18Ucenicii lui Ioan și ai fariseilor obișnuiau să postească18 În Lege era prescris un singur post anual, de Ziua Ispășirii (vezi Lev. 16:29). După exilul babilonian erau ținute alte patru posturi anuale (vezi Zah. 7:5; 8:19). Fariseii posteau de două ori pe săptămână (vezi Lc. 18:12), lunea și joia..
Ei s‑au apropiat și I‑au zis:
– De ce ucenicii lui Ioan și ucenicii fariseilor postesc, iar ucenicii Tăi nu postesc?
19Isus le‑a răspuns:
– Pot să postească nuntașii în timp ce mirele este cu ei? Atât timp cât îl au pe mire cu ei, nu pot să postească. 20Însă vor veni zile când mirele va fi luat de la ei și atunci, în ziua aceea, vor posti.
21Nimeni nu coase un petic de pânză nouă pe o haină veche. Altfel, umplutura trage din aceasta, cea nouă din haina veche, și ruptura se face mai rea. 22Și nimeni nu toarnă vin nou în burdufuri vechi. Altfel, vinul va crăpa burdufurile, iar vinul și burdufurile vor fi distruse. Ci vinul nou se toarnă în burdufuri noi.
Isus, Domnul Sabatului
(Mt. 12:1-8; Lc. 6:1-5)
23Într‑o zi de Sabat, Isus trecea prin lanurile de grâu. În timp ce‑și croiau drum printre ele, ucenicii Lui au început să smulgă spice.
24Fariseii I‑au zis lui Isus:
– Vezi, de ce fac ei ce nu este voie în ziua de Sabat?
25El le‑a zis:
– N‑ați citit niciodată ce a făcut David25 Vezi 1 Sam. 21:1-6. atunci când a fost în nevoie și i s‑a făcut foame, atât lui, cât și celor ce erau cu el? 26Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu, pe vremea lui Abiatar,26 Vezi textul din 1 Sam. 21:1-7, unde este menționat Ahimelek, și nu Abiatar, fiul acestuia. Prepoziția grecească tradusă cu pe vremea lui poate indica o perioadă mai lungă de timp, iar în acest caz menționarea numelui lui Abiatar ar fi fost preferată, dat fiind că acesta este un personaj mai important decât Ahimelek în istoria dinastiei davidice. marele preot, și a mâncat pâinile prezentării, pe care nu este îngăduit să le mănânce decât preoții, și cum a dat și celor ce erau cu el?
27Apoi le‑a zis:
– Ziua de Sabat a fost făcută pentru om, nu omul pentru ziua de Sabat! 28Așa că Fiul Omului este Domn și al Sabatului.
