Lucas 16 – MTDS & NVI-PT

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Lucas 16:1-31

Millai mayordomohuan chʼimbapurashpa yuyachishca parlomi

1Jesusca, Paipaj yachacujcunamanca caitapishmi parlarca:

«Shuj charij amomi, shuj mayordomota charirca. Chai mayordomotaca, ‘Amo imalla charishcacunata yanga tucuchicun’ nijtami amoca yachaj chayarca. 2Chaimantami amoca, chai mayordomota cayashpa: “Cantaca, ‘Imatatajshi ruracun’ nijtami uyani. Cunantaj can imalla rurashcata ricuchi. Ña mana ñuca mayordomo cai tucunguichu” nircami. 3Chashna nijpi mayordomoca, paipaj quiquin yuyaillapimi cashna nirirca: ‘Cunanca, ¿imatataj rurashachu, imamí? Ñuca amoca, ña llujshichisha ninca. Allpapipish ña mana imata rurai tucunichu. Mañashpalla micushpa causanatapish pinganayanmari. 4Amo llujshichijpi ñucata llaquishpa huasiman cayachuncuna, shuyai, imallatapish rurasha’ nirircami. 5Chashna nirishpa amoman mañashcata manaraj tigrachij runacunata shuj shujlla cayashpa, punta shamujtaca: “Canca, ¿mashnatataj ñuca amomanca tigrachinaraj cangui?” nirca. 6Shina nijpi: “Patsaj barril aceitemantami cutichinaraj cani” nijpi: “Shinashpaca, caipi tiyari. Can cutichina cashcapica, pichca chungallata churai” nirca. 7Cutin chai qʼuipaca, shujtajtami: “Canca ñuca amomanca, ¿mashnatataj cutichinaraj cangui?” nirca. Chashna nijpi: “Ñucaca, patsaj medida trigotami cutichinaraj cani” nijpi: “Shinashpaca, jaica, can cutichina cashcapica, pusaj chungallata churai” nircami. 8Chai millai mayordomo alli yuyarishpa, chashna rurashcata amo yachashpaca, ‘Allitamari rurashca’ nircami. Riquichij, cai pachallata yuyarishpa causajcunarajmi, caishuj chaishujhuan imatapish allita rurangapajca, Diospaj huahuacunata yalli alli yuyaiyujcuna. 9Cai pachapi chingarijlla charishcacunata shujtajcunaman cushpa, achcacunahuan apanacuichij ninimi. Chaimanta chai charinacuna cai pachapi tucurijpica, huiñaita causana jahua pachapimi cancunataca chasquingacuna. 10Ashallahuanpish allita rurajca, achcahuanpish allita rurangami. Cutin ashallahuanpish mana allita rurajca, achcahuanpish mana allitaca rurangallatajmi. 11Chingarijlla charinacunahuan Dios munashca shina mana rurajpica, ¿Diospaj ruranatacarin imapajtaj cancunamanca cungari? 12Mingashcallata charicushpapish, chaihuan cancuna mana allita rurajpica, ¿cancunapajtaj canatacarin imapajtaj cungari? 13Pi servijpish, ishqui amotaca mana servi tucunchu. Shuj amo mandashcataca ruranmanmi, caishuj mandashcataca mana ruranmanchu. Mana cashpaca shuj amotaca cʼuyanmanmi, caishuj amotaca pʼiñanmanmi. Cancunapish chashnallataj charinacunata mirachishpandij, Diosta servishpandijca, mana causai tucunguichijchu» nircami.

14Chashna nijta uyashpaca, cullquinayachij fariseocunaca Jesustaca asircacunami. 15Chaimantami Jesusca, cashna nirca:

«Cancunami gentecunapaj ñaupajpica, ‘Allimi canchij’ nishpa, alli ricurij tucunguichij. Chashna cajpipish, Taita Diosca cancunapaj shungu imallata yuyacujtaca yachanmari. Cai pachapi “Caimari alli” nishcataca, Taita Diosca millanachinmi.

Dios mandacunta Jesús yachachishcami

16Mandashcapish, Dios ima nishcata huillajcuna huillashcapish Bautiźaj Juan causai punllacamallami carca. Chai qʼuipamantaca, Dios mandacuntami huillai callarishca. Tucuicunami Taita Dios mandacunmanca, ima shinapish yaicushun nicuncuna.

17Jahua pachapish, cai pachapish tucuringallamari. Ashtahuanpish Mandashcamantaca, shuj puntollapish mana yanga saquirishpa, pajtacungallami.

‘Ama shitanacuchun’ yachachishcami

(Mat 19:1-12; Mar 10:1-12)

18Maijanpish paipaj huarmita shitashpa shujtaj huarmihuan caźarashpaca, huainayanllami. Shinallataj pai shitashca huarmihuan caźarajpish huainayanllatajmi.

Charij runamantapish Lazaromantapish parlashcami

19Shuj charij runami tiyarca. Chai charij runaca punllantami sumaj, morado churanallata, ashtahuan alli lino churanallata churarij carca. Micunatapish alli micunallatami micuj carca. 20Shinallataj carachahuan apiyacuj ungushca Lázaro shuti runapishmi tiyarca. Chai huajcha runaca, chai charij runapaj huasi pungupimi shitashca sirij carca. 21Chai huajcha runaca, ‘Charij runa micucushpa pambapi urmachishcallatapish micushapishchari’ nishpami, chaipi tiyaj carca. Chashna tiyacujpica allcucuna shamushpami, carachata lambij carca. 22Chai mañaj runaca, chashna causacushpaca huañurcami. Huañujpica angelcuna shamushpa, ñaupa yaya Abrahampaj cʼuchumanmi pusharca. Shinallataj charij runapish huañujpica pambarcacunami. 23Chai charij runaca Hadesman rishpa, jatun nanaihuan llaquipi cashpa, huichilla ricushpami Abrahamtapish, Lázaro paipaj cʼuchupi tiyacujtapish ricurca. 24Chaimantaca, cashnami caparirca: “Yaya Abraham, ñucata llaquihuaiari. Yacupi dedota shutuchishpa ñuca cʼallullatapish chiriyachichun, Lazarota cachapai. Ñucaca caitaj ninapica, jatun llaqui nanaitamari apacuni” nircami. 25Chashna caparijpipish, Abrahamca cashnami nirca: “Huahua, yuyariari. Canca causaipica, achca charinacunayujmi carcangui. Cunanca, jatun llaquipimari cangui. Lazaroca, causaipica llaquillatami charirca. Cunan caipica cushicushpamari causacun. 26Chashna cajpipish ñucanchijpajmanta cancunapajman, cancunapajmanta ñucanchijpajman chʼimbangapajca, shuj jatun huaicumari tiyan. Chashna cajpimi, chaimanta caiman shamusha nishpapish, maita mana shamui tucuncuna. Caimanta chaiman risha nishpapish, maita mana chʼimbaipajchu” nircami. 27Chashna nijpimi, charij runaca: “Yayito, shinashpaca Lazarota ñuca yayapaj huasiman cachapai. 28Chaipica, pichca huauquicunatamari charini. Paicunapish caitaj llaquiman ama shamuchun, huillaj cachapaiari” nircami. 29Chashna nijpi Abrahamca: “Mandashcatapish, Dios ima nishcata huillajcuna Quillcashcatapish charincunamari. Paicunata uyangacunatajchari” nircami. 30Chashna nijpica, charij runaca: “Ari, yaya Abraham, chaicunata uyashpapish mana yuyaringacunachu. Huañushcacunamanta maijan causarishpa, paicunaman huillagrijpitajcarinpish cutiringacunamari” nircami. 31Shina nijpipish Abrahamca: “Moisés Mandashcatapish, Dios ima nishcata huillajcuna huillashcatapish mana uyashpaca, huañushcamanta pi causarishpa huillagrijpipish mana uyangacunachu” nircami» nishpami parlarca.

Nova Versão Internacional

Lucas 16:1-31

A Parábola do Administrador Astuto

1Jesus disse aos seus discípulos: “O administrador de um homem rico foi acusado de estar desperdiçando os seus bens. 2Então ele o chamou e lhe perguntou: ‘Que é isso que estou ouvindo a seu respeito? Preste contas da sua administração, porque você não pode continuar sendo o administrador’.

3“O administrador disse a si mesmo: ‘Meu senhor está me despedindo. Que farei? Para cavar não tenho força e tenho vergonha de mendigar… 4Já sei o que vou fazer para que, quando perder o meu emprego aqui, as pessoas me recebam em suas casas’.

5“Então chamou cada um dos devedores do seu senhor. Perguntou ao primeiro: ‘Quanto você deve ao meu senhor?’ 6‘Cem potes16.6 Grego: 100 batos. O bato era uma medida de capacidade. As estimativas variam entre 20 e 40 litros. de azeite’, respondeu ele.

“O administrador lhe disse: ‘Tome a sua conta, sente-se depressa e escreva cinquenta’.

7“A seguir ele perguntou ao segundo: ‘E você, quanto deve?’ ‘Cem tonéis16.7 Grego: 100 coros. O coro era uma medida de capacidade. As estimativas variam entre 200 e 400 litros. de trigo’, respondeu ele.

“Ele lhe disse: ‘Tome a sua conta e escreva oitenta’.

8“O senhor elogiou o administrador desonesto, porque agiu astutamente. Pois os filhos deste mundo são mais astutos no trato uns com os outros do que os filhos da luz. 9Por isso, eu digo: Usem a riqueza deste mundo ímpio para ganhar amigos, de forma que, quando ela acabar, estes os recebam nas moradas eternas.

10“Quem é fiel no pouco, também é fiel no muito, e quem é desonesto no pouco, também é desonesto no muito. 11Assim, se vocês não forem dignos de confiança em lidar com as riquezas deste mundo ímpio, quem confiará as verdadeiras riquezas a vocês? 12E se vocês não forem dignos de confiança em relação ao que é dos outros, quem lhes dará o que é de vocês?

13“Nenhum servo pode servir a dois senhores; pois odiará um e amará outro, ou se dedicará a um e desprezará outro. Vocês não podem servir a Deus e ao Dinheiro16.13 Grego: Mamom.”.

14Os fariseus, que amavam o dinheiro, ouviam tudo isso e zombavam de Jesus. 15Ele lhes disse: “Vocês são os que se justificam a si mesmos aos olhos dos homens, mas Deus conhece o coração de vocês. Aquilo que tem muito valor entre os homens é detestável aos olhos de Deus.

Outros Ensinamentos

16“A Lei e os Profetas profetizaram até João. Desse tempo em diante estão sendo pregadas as boas-novas do Reino de Deus, e todos tentam forçar sua entrada nele. 17É mais fácil os céus e a terra desaparecerem do que cair da Lei o menor traço.

18“Quem se divorciar de sua mulher e se casar com outra mulher estará cometendo adultério, e o homem que se casar com uma mulher divorciada estará cometendo adultério.

O Rico e Lázaro

19“Havia um homem rico que se vestia de púrpura e de linho fino e vivia no luxo todos os dias. 20Diante do seu portão fora deixado um mendigo chamado Lázaro, coberto de chagas; 21este ansiava comer o que caía da mesa do rico. Até os cães vinham lamber suas feridas.

22“Chegou o dia em que o mendigo morreu, e os anjos o levaram para junto de Abraão. O rico também morreu e foi sepultado. 23No Hades16.23 Essa palavra pode ser traduzida por inferno, sepulcro, morte ou profundezas., onde estava sendo atormentado, ele olhou para cima e viu Abraão de longe, com Lázaro ao seu lado. 24Então, chamou-o: ‘Pai Abraão, tem misericórdia de mim e manda que Lázaro molhe a ponta do dedo na água e refresque a minha língua, porque estou sofrendo muito neste fogo’.

25“Mas Abraão respondeu: ‘Filho, lembre-se de que durante a sua vida você recebeu coisas boas, enquanto que Lázaro recebeu coisas más. Agora, porém, ele está sendo consolado aqui e você está em sofrimento. 26E além disso, entre vocês e nós há um grande abismo, de forma que os que desejam passar do nosso lado para o seu, ou do seu lado para o nosso, não conseguem’.

27“Ele respondeu: ‘Então eu te suplico, pai: manda Lázaro ir à casa de meu pai, 28pois tenho cinco irmãos. Deixa que ele os avise, a fim de que eles não venham também para este lugar de tormento’.

29“Abraão respondeu: ‘Eles têm Moisés e os Profetas; que os ouçam’.

30“ ‘Não, pai Abraão’, disse ele, ‘mas se alguém dentre os mortos fosse até eles, eles se arrependeriam.’

31“Abraão respondeu: ‘Se não ouvem a Moisés e aos Profetas, tampouco se deixarão convencer, ainda que ressuscite alguém dentre os mortos’ ”.