Lucas 15 – MTDS & NVI-PT

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Lucas 15:1-32

Chingarishca ovejahuan chʼimbapurashpa yuyachishca parlomi

(Mat 18:10-14)

1Impuestota japijcunapish, juchayujcunapish achcacunami Jesús huillashcata uyangapaj Paipajman cʼuchuyarcacuna. 2Chaita ricushpami fariseocunapish, Mandashcata yachachijcunapish:

—Cai runaca, juchayujcunahuan micunllamari— nishpa huashalla parlanacurcacuna.

3Chashna ninacujpimi Jesusca, yuyachij cai parlota cashna nishpa parlarca:

4«Maijan cancuna patsaj ovejata charijpi, shuj oveja chingarinmanchari. Chashna tucujpica, ¿manachu iscun chunga iscuntaca, michicushcapi saquishpa, japingacama caishujta mashcagringuichijman? 5Japishpaca achcata cushicushpami, rigra jahuashpa shamunman. 6Ña huasiman chayamushpaca cʼuchullapi causajcunata, paipaj alli rijsishcacunatapish tandachishpami: “Ñamari chingarishca ñuca ovejataca japimuni, shamuichij cushicushunchij” ninman. 7Cancunaman huillanimi: Jahua pachapipish, caipi Diospajman shuj juchayuj cutirijpica, cashcata ruraj cashcamanta Diosman cutirinata mana minishtij iscun chunga iscuncunamantapish yalli cushicuimi tiyanga.

Chingarishca cullquihuan chʼimbapurashpa yuyachishca parlomi

8Maijan huarmipish chunga dracma cullquita charicujpi shuj chingarijpica, ¿manachu lamparata japichishpa, huasi ucuta pʼichashpa, japingacama sumajta, callarishpa, allimanta, mashcanman? 9Ña japishpaca, paipaj alli rijsishca huarmicunatapish, cʼuchullapi causaj huarmicunatapish tandachishpa: “Ñamari chai chingarishca cullquitaca japini. Shamuichij, cushicushunchij” nishpa cushicunmanmi. 10Cancunaman huillanimi: Chashnallatajmari Diospajman shuj juchayuj cutirijpica, Taita Diospaj angelcunapish achcata cushicun» nircami.

Chingarishca churihuan chʼimbapurashpa yuyachishca parlomi

11Jesusca, cashnapishmi parlarca: «Shuj runaca, ishqui churitami charirca. 12Chai ishqui churimanta qʼuipa churica yayataca: “Yayito, ñuca japina cashcataca cunan cuhuailla” nijpi, yayaca paicunaman chaupishpa curca. 13Chashna cujpi asha punllacuna qʼuipa, cati churica tucui pai japishcacunata cʼatushpa, cullquita tandachishpami caru llajtaman rirca. Chai caru llajtapimi, millaita causashpa tucui pai charishcacunataca tucuchirca. 14Chashna tucui tucuchishca qʼuipaca, chai llajtapica jatun yaricai callarijpimi, paipish yaricaihuan puricurca. 15Chashna puricushpami, chai llajta shuj runata catishpa causagrirca. Chai runaca, paipaj allpapi cuchicunata michinamanmi cacharca. 16Cuchi michinapica yaricaihuan huañucushpami, “Cuchicunaman granota carajpi micushari” yuyarca. Chashna yuyacujpipish, pi mana imata cararcachu. 17Chashna yaricaihuan huañucushpami, yuyarishpa cashna nirca: “¡Ñuca yayapaj huasipica, paipaj runacunaca micunata atichicungamari! Ñucaca caipi yaricaihuan huañucunica. 18Ñuca yayapajman tigrashpa rishalla. Chaiman chayashpaca: ‘Yayito, mana allita rurashpamari Diostapish, quiquintapish pʼiñachishcani. 19Ña mana quiquinpaj churi caipajchu cani. Chaimanta, quiquinpaj runa shinallata chasquihuai’ nigrisha” nishpami yuyarirca. 20Chashna yuyarishcahuan ñanta japishpa, paipaj yayapajman ña tigramucujpica, pai caruta shamucujpirajmi yayaca ricurca. Paita ricushpa achcata llaquirishpami, callpashpa cungapi ugllarishpa mucharca. 21Chashna tupajpi churica: “Mana allita rurashpamari, Diostapish, quiquintapish pʼiñachishcani, yayito. Ña mana quiquinpaj churi nishca caipajchu cani” nircami. 22Chashna nijpipish, yayaca, paipaj runacunataca cashnami nirca: “Tucuita yalli alli churanacunata utca apamushpa churachichij. Maquipipish surtijasta, chaquipica pargateta churachichij. 23Shuj alli jatun micuita rurashpa cushicungapaj, huira huagrata apamushpa huañuchichij. 24Cai ñuca churica huañushca shina chingarishcami carca, cunanca causarishca shinami tigramushca” nircami. Chashna nishpami, cushicui callarircacuna. 25Chashna rurangacamaca, caishuj punta churica chagrapimi carca. Chagramanta huasiman ña chayamucushpaca, tocajcuna tocacujta, cʼulun ninacushpa bailacujtapishmi uyarca. 26Chaita uyashpaca, paipaj yayapaj shuj runata cayashpami: “¿Imatataj ruracunri?” nishpa tapurca. 27Chashna tapujpica: “Quiquinpaj huauquimari shamushca. Mana ungushca, allilla chayamushcamantamari, quiquinpaj yayaca huira huagrata huañuchichishpa cushicucun” nircami. 28Shina nijpi chai huauquica pʼiñarishpami, mana yaicusha nirca. Chaimantami yaya llujshishpaca: “Yaicupairi” nirca. 29Chashna nijpipish, cashnami nirca: “Yaya, ñucaca cai tucui huatacunatamari quiquin ima nishcata rurashpa causacuni. Ñucamanca ñuca alli rijsishcacunahuan cushicungapaj, shuj chivollatapish mana curcanguichu. 30Cunan quiquinpaj cai churi huainacunahuan tucui quiquinpaj cullquita tucuchishpa shamujpirajmari, huira huagrata huañuchichishcangui” nircami. 31Chashna nijpi yayaca: “Huahua, canca tucui punllacuna ñucahuan cashcamantaca, tucui ñuca imalla charishcacunaca cambajmari. 32Cai cambaj huauquica, huañushca shina chingarishcami carca. Cunanca, causarij shinamari tigramushca. Pai tigramushcamantaca, jatun micuita rurashpa cushicunatajmari canchij” nircami» nircami.

Nova Versão Internacional

Lucas 15:1-32

A Parábola da Ovelha Perdida

(Mt 18.12-14)

1Todos os publicanos e pecadores estavam se reunindo para ouvi-lo. 2Mas os fariseus e os mestres da lei o criticavam: “Este homem recebe pecadores e come com eles”.

3Então Jesus lhes contou esta parábola: 4“Qual de vocês que, possuindo cem ovelhas, e perdendo uma, não deixa as noventa e nove no campo e vai atrás da ovelha perdida, até encontrá-la? 5E quando a encontra, coloca-a alegremente nos ombros 6e vai para casa. Ao chegar, reúne seus amigos e vizinhos e diz: ‘Alegrem-se comigo, pois encontrei minha ovelha perdida’. 7Eu digo que, da mesma forma, haverá mais alegria no céu por um pecador que se arrepende do que por noventa e nove justos que não precisam arrepender-se.

A Parábola da Moeda Perdida

8“Ou, qual é a mulher que, possuindo dez dracmas15.8 A dracma era uma moeda de prata equivalente à diária de um trabalhador braçal. e, perdendo uma delas, não acende uma candeia, varre a casa e procura atentamente, até encontrá-la? 9E quando a encontra, reúne suas amigas e vizinhas e diz: ‘Alegrem-se comigo, pois encontrei minha moeda perdida’. 10Eu digo que, da mesma forma, há alegria na presença dos anjos de Deus por um pecador que se arrepende”.

A Parábola do Filho Perdido

11Jesus continuou: “Um homem tinha dois filhos. 12O mais novo disse ao seu pai: ‘Pai, quero a minha parte da herança’. Assim, ele repartiu sua propriedade entre eles.

13“Não muito tempo depois, o filho mais novo reuniu tudo o que tinha e foi para uma região distante; e lá desperdiçou os seus bens vivendo irresponsavelmente. 14Depois de ter gasto tudo, houve uma grande fome em toda aquela região, e ele começou a passar necessidade. 15Por isso foi empregar-se com um dos cidadãos daquela região, que o mandou para o seu campo a fim de cuidar de porcos. 16Ele desejava encher o estômago com as vagens de alfarrobeira que os porcos comiam, mas ninguém lhe dava nada.

17“Caindo em si, ele disse: ‘Quantos empregados de meu pai têm comida de sobra, e eu aqui, morrendo de fome! 18Eu me porei a caminho e voltarei para meu pai e lhe direi: Pai, pequei contra o céu e contra ti. 19Não sou mais digno de ser chamado teu filho; trata-me como um dos teus empregados’. 20A seguir, levantou-se e foi para seu pai.

“Estando ainda longe, seu pai o viu e, cheio de compaixão, correu para seu filho, e o abraçou e beijou.

21“O filho lhe disse: ‘Pai, pequei contra o céu e contra ti. Não sou mais digno de ser chamado teu filho15.21 Alguns manuscritos acrescentam Trata-me como um dos teus empregados.’.

22“Mas o pai disse aos seus servos: ‘Depressa! Tragam a melhor roupa e vistam nele. Coloquem um anel em seu dedo e calçados em seus pés. 23Tragam o novilho gordo e matem-no. Vamos fazer uma festa e alegrar-nos. 24Pois este meu filho estava morto e voltou à vida; estava perdido e foi achado’. E começaram a festejar o seu regresso.

25“Enquanto isso, o filho mais velho estava no campo. Quando se aproximou da casa, ouviu a música e a dança. 26Então chamou um dos servos e perguntou-lhe o que estava acontecendo. 27Este lhe respondeu: ‘Seu irmão voltou, e seu pai matou o novilho gordo, porque o recebeu de volta são e salvo’.

28“O filho mais velho encheu-se de ira e não quis entrar. Então seu pai saiu e insistiu com ele. 29Mas ele respondeu ao seu pai: ‘Olha! todos esses anos tenho trabalhado como um escravo ao teu serviço e nunca desobedeci às tuas ordens. Mas tu nunca me deste nem um cabrito para eu festejar com os meus amigos. 30Mas quando volta para casa esse teu filho, que esbanjou os teus bens com as prostitutas, matas o novilho gordo para ele!’

31“Disse o pai: ‘Meu filho, você está sempre comigo, e tudo o que tenho é seu. 32Mas nós tínhamos que celebrar a volta deste seu irmão e alegrar-nos, porque ele estava morto e voltou à vida, estava perdido e foi achado’ ”.