Mana ricuj huacharishca runatami Jesús alliyachishca
1Chaimanta llujshishpa ricushpaca Jesusca, mana ricuj huacharishca shuj runatami ricurca. 2Chaita ricushpami, yachacujcunaca:
—Rabí, cai runa chashna huacharichunca, ¿paillatajchu, mana cashpaca, paipaj yaya mamachu juchallishca canga imashi?— nishpami tapurcacuna.
3Jesusca, cashnami cutichirca:
—Pai, mana cashpaca paipaj yaya mama juchallishcamantaca, mana chashna huacharircachu. Ashtahuanpish Diosllataj tucuita rurai tucuj cashcata cai runapi ricuchichunmi, chashnaca huacharirca. 4Punlla tiyajpirajmi, Ñucata Cachaj ‘Rurai’ nishcataca rurana cani. Tutayajpica pi mana imata rurai tucunchu. 5Cai pachapi cashcacamaca, cai pachapi achijyachij Luzmi cani— nircami.
6Chashna nishpaca Jesusca, allpata chʼucahuan nuyuchishpa chapushpami, mana ricujpaj ñahuipi llutarca. 7Chai qʼuipaca:
—Ri, Siloé yacu tandarishcapi maillarigri— nircami.
Chai yacupi maillarigrishpaca, ricuj ñahuiyuj tigramurcallami (Siloé shimica: “Cachashca” nisha ninmi). 8Chaimantami cʼuchullapi causajcunapish, mana ricuj cashcata rijsijcunapish: «Caica, ¿mañashpa tiyaj runa shiná?» ninacurca.
9Maijancunaca: «Paitajmari» nircacunami.
Cutin shujtajcunaca: «Paimi yuyachin» nircacunami.
Chaimantami paica: «Ñucatajmari cani» nirca.
10Shina nijpica:
—¿Ima shinataj cambaj ñahuicunaca pascarirca?— nishpa tapujpimi, 11cashna cutichirca:
—Jesús shuti runamari allpata chapushpa, ñuca ñahuicunapi llutarca. Chaimantaca: “Ri, Siloé yacupi maillarigri” nircami. Pai nishca shina chai yacupi maillarigrishpaca, ricurcanillamari— nircami.
12Shina nijpica:
—¿Maipitaj chai runaca?— nishpa tapujpi, paica:
—Imatajshiari, mana yachanichu— nircami.
Fariseocunami ñahuita pi alliyachishcata tapushca
13Mana ricuj cashca runataca, fariseocunapajmanmi pusharcacuna. 14Chʼucahuan allpata chapushpa ñahuicunapi llutashpa, Jesús alliyachi punllaca sabadomi carca. 15Chai alliyaj runataca fariseocunapishmi, paipaj ñahuicuna ima shina pascarishcata tapurcacuna. Chaipimi paica:
—Allpa chapushcata ñuca ñahuicunapi llutajpi maillarigrishpaca, ricurcanillami— nirca.
16Chashna nijpimi, maijan fariseocunaca: «Sabadota mana huaquichij chai runaca, mana Diosmanta shamunchu» nircacunami. Cutin shujtajcunaca: «¿Ima shinataj juchayuj runa cashpaca, chashna señalcunataca rurai tucungari?» nircacunami.
Chashnami paicunapurallataj shujta, shujta nishpa rimanacurcacuna.
17Chaimantami, mana ricuj cashca runataca:
—Canca, ñahuicunata pascajtaca, ¿ima ninguitaj?— nishpa, cutin tapujpica:
—Paica, Dios ima nishcata huillajmari— nirca.
18Shina nijpipish judiocunaca, mana ricuj runata alliyachishcataca, chai runapaj yaya mamata cayashpa tapungacama manataj crircacunachu. 19Yaya mamataca:
—¿Caichu mana ricuj huacharishca, cancunapaj churi? ¿Ima shinataj cunanca ricucun?— nishpami tapurcacuna.
20Chashna nijpi paipaj yaya mamaca, cashnami cutichirca:
—Mana ricuj huacharishca ñucanchij churi cashcataca yachanchijmi. 21Ashtahuanpish cunanca ima shina pai ricucushcata, pi paipaj ñahuicunata pascashcataca mana yachanchijchu. Paica juilluyujmi, paillatataj tapuichijlla, huillangallami— nircacunami.
22Judiocunata manchashcamantami, yaya mamaca chashna nirca. Judiocunaca pipish Jesusta ‘Mesiasmi’ nishpa purijtaca, tandanacuna huasimanta llujshichishpa cachanatami yuyarinacushca carca. 23Chaimantami yaya mamaca: «Juilluyujmi, paillatataj tapuichijlla» nircacuna. 24Shina nijpimi mana ricuj cashca runata cutin cayashpaca:
—¡Taita Diosta jatunyachi! Ñucanchijca chai runataca, juchayuj cashcatami yachanchij— nircacuna.
25Chashna nijpica:
—¿Paica juchayujchu manachu juchayuj imachari? Chaitaca mana yachanichu. Ñucaca mana ricuj cashca cashpapish, cunanca Paimanta ricucushcallatami yachani— nircami.
26Shina nijpipish cutinmi:
—¿Imatataj cantaca rurarca? ¿Ima shinataj cambaj ñahuicunataca pascarca?— nishpa tapurcacuna.
27Shina nijpica:
—Ñamari huillarcani, mana uyashun nircanguichijca. ¿Ima nishpataj cutintaj tapunguichij? ¿Cancunapishchu Paipaj yachacujcuna tucushun ninguichij?— nircami.
28Chashna nijpica pʼiñarishpami, maipish cachun rimashpa cashna nirca:
—¡Canchari Paipaj yachacuj cangui! ¡Ñucanchijca Moisespaj yachacujcunamari canchij! 29Moises-huan Taita Dios rimashcataca, allimari yachanchij. Ashtahuanpish chai runataca, maimanta shamushcata mana yachanchijchu— nircacunami.
30Shina nijpi chai runaca, cashnami nirca:
—Cunantajca mancharinimi. Paica, maimanta shamushcata cancuna mana yachajpipish, ñuca ñahuicunataca pascarcamari. 31Taita Diosca juchayujcunata mana uyaj cashcataca yachanchijmi. Ashtahuanpish Paita manchaj, Paipaj munaita rurajllatami uyan. 32Mana ricuj huacharishcata pi alliyachin nijtaca, cunancama manataj uyashcanchijchu. 33Paica mana Taita Diospajmanta shamushca cashpaca, imata mana rurai tucunmanchu— nircami.
34Chashna nijpica:
—Canca huacharipachamantami juchasapa cashcangui. ¿Chai jahuachu, ñucanchijtaca yachachisha ninguiari?— nishpami, llujshichishpa cacharcacuna.
Fariseocunaca yuyai huichcashcami cashca
35Jesusca, Pai alliyachishca runata llujshichishpa cachashcata uyashpami, mashcashpa paihuan tupashpaca:
—Canca, ¿Diospaj Churitaca cringuichu?— nirca.
36Chashna nijpica:
—Apu, ¿pitaj Paica, ñuca Paita cringapaj, huillahuai?— nircami.
37Shina nijpi Jesusca:
—Paitaca ricucunguillatajca, cunan canhuan rimacujllatajmari cani— nircami.
38Chashna nijpica:
—Crinimari, Apu, nishpami, Paitaca adorarca.
39Chaipimi Jesusca:
—Ñucaca, cai pachapi causajcuna ima shina cashcata ricuchingapajmi shamurcani. Mana ricujcunaca ricuchun, ricujcunaca ama ricuchunmi shamurcani— nircami.
40Shina nijta paihuan caj maijan fariseocuna uyashpaca:
—¿Ñucanchijpish mana ricujcunachari canchigari?— nircacunami.
41Chashna nijpi Jesusca, cashnami nirca:
—Cancuna mana ricujcuna cashpaca, jucha illajmari canguichijman. Ashtahuanpish cunanca: “Ricujcunamari canchij” nishpapish, juchapimari causanguichij.
Isus vindecă un om născut orb
1În timp ce trecea, Isus a văzut un orb din naștere.
2Ucenicii Lui L‑au întrebat:
– Rabbi2 Vezi nota de la 1:38., cine a păcătuit de s‑a născut orb: el sau părinții lui?2 Cf. învățăturii rabinice din acea vreme, răsplata și pedeapsa erau proporționale cu meritele și greșelile oamenilor sau ale părinților lor.
3Isus a răspuns:
– N‑a păcătuit nici el, nici părinții lui, ci s‑a născut orb ca să se arate în el lucrările lui Dumnezeu. 4Cât este zi trebuie să lucrăm lucrările Celui Ce M‑a trimis. Vine noaptea, când nimeni nu mai poate să lucreze. 5Cât sunt în lume, sunt Lumina lumii.
6Și zicând acestea, a scuipat pe pământ, a făcut niște noroi din scuipat și l‑a pus pe ochii orbului. 7Apoi i‑a zis: „Du‑te și spală‑te în bazinul Siloamului!“ Tradus, Siloam înseamnă „Trimis“. El s‑a dus, s‑a spălat și s‑a întors văzând. 8Vecinii și cei care‑l văzuseră mai înainte, pe când era cerșetor, se întrebau: „Nu este acesta cel ce ședea și cerșea?!“ 9Unii ziceau: „El este!“ Alții ziceau: „Nu, dar seamănă cu el!“ Iar el zicea: „Eu sunt!“
10Prin urmare, l‑au întrebat:
– Cum ți‑au fost deschiși ochii?
11El a răspuns:
– Omul Acela, Căruia I se zice Isus, a făcut noroi, mi‑a uns ochii și mi‑a zis: „Du‑te la Siloam și spală‑te!“ Așa că m‑am dus, m‑am spălat și apoi am putut vedea.
12Ei l‑au întrebat:
– Unde este Omul Acela?
El a răspuns:
– Nu știu!
13Atunci ei l‑au adus la farisei pe cel ce fusese orb. 14Ziua în care Isus făcuse noroi și‑i deschisese ochii era o zi de Sabat. 15Din nou, fariseii l‑au întrebat și ei cum de și‑a căpătat vederea.
El le‑a zis:
– Mi‑a pus noroi pe ochi, m‑am spălat și văd!
Omul vindecat de Isus este cercetat de către farisei
16Unii dintre farisei ziceau: „Acesta nu este de la Dumnezeu, pentru că nu păzește ziua de Sabat!“ Alții însă ziceau: „Cum poate un om păcătos să facă astfel de semne?!“ Și era dezbinare între ei.
17L‑au întrebat din nou pe orb:
– Tu ce zici despre El, pentru că ție ți‑a deschis ochii?
El le‑a răspuns:
– Este un profet.
18Iudeii însă n‑au crezut că fusese orb și că își căpătase vederea, până când nu i‑au chemat pe părinții lui.
19Ei i‑au întrebat:
– Acesta este fiul vostru, despre care spuneți că s‑a născut orb? Așadar, cum de vede acum?
20Atunci părinții lui au răspuns și au zis:
– Știm că acesta este fiul nostru și că s‑a născut orb, 21însă cum de vede acum sau cine i‑a deschis ochii, nu știm. Întrebați‑l pe el! Este în vârstă și va vorbi el însuși cu privire la sine.
22Părinții lui au spus aceste lucruri fiindcă le era frică de iudei. Căci iudeii hotărâseră deja ca, dacă va mărturisi cineva că Isus este Cristosul, să fie exclus din sinagogă22 Implicațiile unei asemenea decizii erau mult mai drastice. Pe lângă excluderea sa din sinagogă și implicit interdicția de a mai participa la închinare, cel găsit „vinovat“ nu mai avea voie să fie parte din viața comunității, fiind privit ca un proscris de către ceilalți semeni ai săi. Vezi și 12:42; 16:2.. 23De aceea au zis părinții lui: „Este în vârstă; întrebați‑l pe el!“
24L‑au chemat a doua oară pe omul care fusese orb și i‑au zis:
– Dă slavă lui Dumnezeu!24 Această expresie este calcul unei expresii ebraice care poate însemna: spune adevărul! Noi știm că Omul Acesta este păcătos.
25Atunci el a răspuns:
– Dacă este păcătos, nu știu. Eu una știu: eram orb, iar acum văd.
26Ei l‑au întrebat:
– Ce ți‑a făcut? Cum ți‑a deschis ochii?
27El le‑a răspuns:
– V‑am spus deja, dar n‑ați ascultat. De ce vreți să auziți din nou? Doar nu vreți și voi să deveniți ucenicii Lui?!
28Ei l‑au insultat și i‑au zis:
– Tu ești ucenicul Aceluia! Noi însă suntem ucenicii lui Moise! 29Noi știm că lui Moise i‑a vorbit Dumnezeu, dar Acesta nu știm de unde este!
30Omul a răspuns și le‑a zis:
– Dar tocmai aceasta mă uimește, că voi nu știți de unde este și totuși El mi‑a deschis ochii. 31Știm că Dumnezeu nu‑i ascultă pe păcătoși, dar dacă cineva este temător de Dumnezeu și face voia Lui, pe acela îl ascultă. 32De când e lumea nu s‑a auzit să deschidă cineva ochii unuia care s‑a născut orb. 33Dacă Acesta nu era de la Dumnezeu, n‑ar fi putut face nimic.
34Ei au răspuns și i‑au zis:
– Tu ai fost născut cu totul în păcat și tu ne înveți pe noi?!
Și l‑au dat afară.
Orbirea spirituală
35Isus a auzit că l‑au dat afară și când l‑a găsit l‑a întrebat:
– Crezi tu în Fiul Omului35 Unele mss conțin: Fiul lui Dumnezeu.?
36El a răspuns și a zis:
– Și cine este, Domnule, ca să cred în El?
37Isus i‑a zis:
– L‑ai și văzut; Cel Ce vorbește cu tine este Acela.
38El a răspuns:
– Cred, Doamne!
Și I s‑a închinat.
39Isus i‑a zis:
– Eu am venit în lumea aceasta pentru judecată, pentru ca aceia care nu văd, să vadă, iar aceia care văd, să devină orbi.
40Unii dintre fariseii care erau cu El, când au auzit acestea, I‑au zis:
– Doar nu suntem și noi orbi?!
41Isus le‑a răspuns:
– Dacă ați fi orbi, n‑ați avea păcat. Dar acum, pentru că ziceți: „Vedem!“, păcatul vostru rămâne.
