Jesusca alli Michijmi
1Corral punguta mana yaicushpa, maitapish huichiyashpa Ovejacunapajman yaicujca shuhuami, chapashpa huañuchijmi, chaica chashnatajmari. 2Ashtahuanpish ovejacunata michijtajca, pungutami yaicun. 3Paimanmi corralpi cuidajca, punguta pascashpa ricuchin. Ovejacunaca, michij rimajtaca uyanmi. Michijca paipaj ovejacunataca, shutipi cayashpami llujshichin. 4Tucui paipaj quiquin ovejacunata canllaman llujshichishpaca, paicunata ñaupashpami rin. Ovejacunaca, michijpaj rimaita rijsishcamantaca catinllacunami. 5Ashtahuanpish mana rijsishcataca mana catinchu. Mana rijsishcacunapaj rimaita uyashpaca, mancharishpa, maitapish rinllacunami— nircami.
6Jesús cai parlohuan yuyachijpica, paicunaca imata nisha nishcata mana entendircacunachu.
7Chaimantami, Jesusca cutin cashna nirca: «Ñucami ovejacuna yaicuna Pungu cani, chaica chashnatajmari. 8Tucui Ñucapaj ñaupa shamujcunaca shuhuacunami, chapashpa huañuchijcunami carca. Chaimantami ovejacunaca, mana uyarcacuna. 9Ñucaca Pungumi cani. Pipish Ñucamanta yaicujca, quishpiringami. Corralman yaicungami, llujshingami, micunatapish japingami. 10Shuhuaca shuhuangapaj, huañuchingapaj, tucuchingapajllami shamun. Ñucaca causaita charichun, yallijta charichunmi shamurcani.
11Ñucaca, alli Michijmi cani. Alli Michijca, ovejacunamantaca quiquin causaitami cun. 12Ashtahuanpish cullquiraiculla michijca, mana michijtajchu, ovejacunapish mana paipajchu. Chaimantami atuj shamujpica, shitashpa miticugrinlla. Atujca ovejacunataca japishpa apanllami, caita chaita callpachinllami. 13Chashna cullquiraiculla michijca miticunllami. Cullquimantalla michicushcamantaca, ovejacuna imapish tucuchun shitashpa rinllami.
14Ñucaca, alli Michijmi cani. Ñuca ovejacunataca rijsinimi, paicunapish Ñucataca rijsinmi. 15Ima shinami Yayaca ñucata rijsin, chashnallatajmi Ñucapish Yayataca rijsini. Ñucaca ovejacunamanta causaita cunimi.
16Mana cai corralpi caj shujtaj ovejacunatapish charinimi. Paicunatapish pushamunatajmi cani. Paicunapish Ñuca rimashcataca uyangacunami. Shuj canllallami tucunga, shuj Michijllami tiyanga. 17Cutinllataj chasquingapaj Ñuca causaita cushami. Chaimantami, Yayaca Ñucata cʼuyan. 18Pi mana Ñuca causaitaca quichui tucunchu, Ñucallataj huañusha nijpimi huañuchingacuna. Ñucallataj huañui tucunimi, Ñucallataj causari tucunimi. Ñuca Yayallatajmi chashna rurachun mandarca» nircami.
19Chashna huillashcata uyashpaca, judiocunaca cutinllatajmi paicunapura chʼican chʼicanta yuyashpa rimanacurcacuna. 20Paicunapuramanta achcacunami: «Paica supai japishca, muspamari. ¿Imapajtaj uyacushunpish?» nircacuna. 21Cutin shujtajcunaca: «Chashna shimicunataca supai japishca cashpaca, mana rimanmanchu. Supaica mana ricujcunapaj ñahuicunataca, ¿pascai tucunchari?» nircacunami.
Jesusca Diosllataj cashcatami huillashca
22Jerusalenpica chiri punllacunapimi, Diospaj huasita mingashcata yuyarina fiestata ruracurcacuna. 23Chai fiestapimi Jesusca Diospaj huasipica, Salomón shuti corredorpi puricurca. 24Chaipi puricujpimi, judiocunaca muyujta shayarishpa Jesustaca:
—¿Maicamataj ñucanchijtaca muspachishpalla charisha ninguiari? Canllataj Cristo cashpaca, ña alli huillaiari— nircacunami.
25Chaimantami Jesusca, cashna cutichirca:
—Ñamari huillarcani, cancunallataj mana crisha ninguichijca. Ñuca Yaya mandajpi Ñuca imalla rurashcacunata ricushpallataj, yuyaita japinamari canguichij. 26Ashtahuanpish ña nishca shina, cancunaca mana Ñuca ovejacuna cashcamantami mana cringuichij. 27Ñuca ovejacunaca Ñuca rimashcata rijsinmi, Ñucapish paicunata rijsinimi, Ñucataca catinllacunami. 28Ñucaca paicunamanca huiñai causaitami cuni, paicunaca manataj chingaringachu. Ñuca maquimantaca, pipish manataj quichungachu. 29Ñucaman cuj Ñuca Yayaca, tucuicunata yalli jatunmari. Ñuca Yayapaj maquimantaca, pipish manataj quichui tucunchu. 30Ñucapish, Yayapish shujllami canchij— nircami.
31Shina nijpi judiocunaca rumihuan shitashun nishpami, cutin rumicunata japircacuna. 32Chaimantami Jesusca:
—Ñuca Yaya rurachun cachashca allicunataca, achcatamari rurashpa ricuchircani. ¿Maijan chaicunamantataj rumihuan shitashun ninguichigari?— nishpa tapurca.
33Chashna nijpi judiocunaca:
—Allita rurashcamantaca, mana rumicunahuan shitashun ninchijchu. Ashtahuanpish runa cashca jahua, ‘Diosmi cani’ nishcamantami, rumicunahuanca shitashun ninchij— nircacunami.
34Shina nijpi Jesusca, cashnami nirca:
—¿Cancunata Mandashpa Quillcashcapica: “ ‘Dioscunami canguichij’ nircanimi” nicuntaj shiná? 35Manaca Diospaj Shimica llullangachu. Chaipica Taita Diosca, Paipaj Shimita chasquijcunatami, “Dioscunami canguichij” nishca. 36Chaita yachashca jahuaca, ¿ima nishpataj Ñucataca: “Runa cashca jahuamari ‘Diosmi cani’ ningui” nishpa pʼiñanguichij? Ñucatacarin Yaya Diosllataj Paipajlla chʼicanyachishpamari, cai pachaman cachahuarca. Chaimantami, ‘Diospaj Churimi cani’ nini. 37Ñuca Yaya rurachun nishcata mana ruracujpica, Ñucataca ama crichijchu. 38Ashtahuanpish Yaya rurachun nishcata ruracujpica, Ñucata mana crishpapish, chai rurashcacunallatapish crichigari. Chaita crishpami Ñucaca Yayahuan, Yayaca Ñucahuan shujlla cashcataca, alli yachanguichij— nircami.
39Chashna nishcamanta cutintaj japishun nijpica Jesusca, paicunapaj maquimantami llushpirishpa rirca.
40Chaimantaca, Jordán yacu chʼimbanijpi, ñaupaman Juan bautiźacushcaman tigrashpami, chaipi saquirirca. 41Achcacunami Paipajman shamurcacuna. Paicunaca: «Juanca, ima milagrocunata mana rurashca cashpapish, cai runamanta pai imallata huillashpaca, manatajmari llullashcachu» nircacunami.
42Chaimantami chaipica, achcacuna Jesusta crircacuna.
Isus, Păstorul cel bun
1Adevărat, adevărat vă spun că cel care nu intră pe poartă în staulul oilor, ci sare prin altă parte, este hoț și tâlhar. 2Însă cel care intră pe poartă este păstorul2 Conceptul de păstor trebuie înțeles aici în contextul său vechi-testamentar: Dumnezeu Însuși este Păstorul lui Israel (Ps. 80:1; Is. 40:10-11; Eze. 34:11-16). Dumnezeu a dat turma în grija conducătorilor, păstorii lui Israel, care însă nu au avut grijă de ea (Is. 56:9-12; Eze. 34). El Îl va trimite pe adevăratul Păstor, pe Mesia, ca să aibă grijă de oi (Eze. 34:23). oilor. 3Portarul îi deschide, iar oile îi aud glasul. El își cheamă oile pe nume și le duce afară. 4După ce le‑a adus afară pe toate care sunt ale lui, merge înaintea lor, iar oile îl urmează, pentru că îi cunosc glasul. 5Ele nu urmează nicidecum un străin, ci fug de el, pentru că nu cunosc glasul străinilor.
6Isus le‑a spus această alegorie6 Ioan folosește un alt termen (paroimia), decât cel folosit de ceilalți evangheliști (parabole), termen care se poate referi la: metaforă; proverb; pildă; zicală; maximă; limbaj cu tâlc, care trebuie descoperit. Vezi și 16:25., dar ei n‑au înțeles ce le spunea.
7Atunci Isus a vorbit din nou:
– Adevărat, adevărat vă spun că Eu sunt Poarta oilor. 8Toți cei ce au venit înaintea Mea sunt hoți și tâlhari; dar oile n‑au ascultat de ei. 9Eu sunt Poarta. Dacă intră cineva prin Mine va fi mântuit. Va intra, va ieși și va găsi pășune. 10Hoțul nu vine decât ca să fure, să înjunghie și să distrugă. Eu am venit ca ele să aibă viață și s‑o aibă din belșug.
11Eu sunt Păstorul cel bun. Păstorul cel bun Își dă viața pentru oi. 12Cel plătit, care nu este păstor și căruia nu‑i aparțin oile, când vede lupul venind, lasă oile și fuge, iar lupul le prinde și le împrăștie. 13El fuge pentru că este plătit și nu‑i pasă de oi. 14Eu sunt Păstorul cel bun și le cunosc pe cele care sunt ale Mele, iar cele care sunt ale Mele Mă cunosc pe Mine, 15tot așa cum Tatăl Mă cunoaște pe Mine, și Eu Îl cunosc pe Tatăl. Iar Eu Îmi dau viața pentru oi. 16Mai am și alte oi, care nu sunt din staulul acesta. Și pe acelea trebuie să le aduc. Ele vor asculta glasul Meu și vor fi o turmă și un Păstor. 17De aceea Mă iubește Tatăl, pentru că Eu Îmi dau viața ca s‑o iau din nou. 18Nimeni nu o ia de la Mine, ci Eu o dau de la Mine Însumi. Am autoritate s‑o dau și am autoritate s‑o iau din nou. Am primit această poruncă de la Tatăl Meu.
19Din cauza acestor cuvinte s‑a făcut din nou dezbinare între iudei. 20Mulți dintre ei spuneau: „Are demon și este nebun! De ce‑L ascultați?!“ 21Alții ziceau: „Cuvintele acestea nu sunt cuvinte de om demonizat. Poate un demon să deschidă ochii orbilor?!“
Necredința iudeilor
22În Ierusalim avea loc atunci Sărbătoarea Dedicării Templului22 Cu referire la Hanuca (ebr.: Hanukkah), sărbătoare care comemorează rededicarea Templului în decembrie 165 î.Cr., după ce acesta a fost profanat de către Antioh IV Epiphanes (care a domnit între anii 175–164 î.Cr.). Vezi 1 Mac. 4:41-61. Era numită și Sărbătoarea Luminilor, deoarece în fiecare seară de Hanuca se aprindea o lampă specială (Hanukiya) în fiecare casă.. Era iarnă. 23Isus Se plimba prin Templu, în porticul lui Solomon.
24Iudeii L‑au înconjurat și I‑au zis:
– Până când ne mai ții sufletul în încordare? Dacă Tu ești Cristosul, spune‑ne‑o deschis!
25Isus le‑a răspuns:
– V‑am spus, dar nu credeți. Lucrările pe care le fac Eu în Numele Tatălui Meu, ele mărturisesc despre Mine. 26Însă voi nu credeți, pentru că nu sunteți dintre oile Mele. 27Oile Mele ascultă glasul Meu. Eu le cunosc, iar ele Mă urmează. 28Eu le dau viață veșnică și în veci nu vor pieri. Și nimeni nu le va smulge din mâna Mea. 29Tatăl Meu, Care Mi le‑a dat, este mai mare decât toți. Și nimeni nu le poate smulge din mâna Tatălui. 30Eu și Tatăl una suntem.
31Iudeii au luat din nou pietre ca să‑L omoare.
32Isus le‑a răspuns:
– V‑am arătat multe lucrări bune de la Tatăl. Pentru care din aceste lucrări vreți să Mă omorâți cu pietre?
33Iudeii I‑au răspuns:
– Nu pentru o lucrare bună vrem să Te omorâm cu pietre, ci pentru o blasfemie, pentru că Tu, Care ești om, Te faci Dumnezeu!
34Isus le‑a răspuns:
– Nu este scris în Legea34 Cu referire la întreg VT, nu doar la primele cinci cărți ale lui Moise. voastră: „Eu am zis: «Sunteți ‘dumnezei’»“? 35Dacă pe aceia la care a venit Cuvântul lui Dumnezeu, El i‑a numit „dumnezei“35 Vezi Ps. 82:6., și Scriptura nu poate fi desființată, 36puteți spune voi despre Cel pe Care Tatăl L‑a sfințit și L‑a trimis în lume că blasfemiază, și aceasta pentru că am zis: „Sunt Fiul lui Dumnezeu!“?! 37Dacă nu fac lucrările Tatălui Meu, să nu Mă credeți! 38Dar dacă le fac, chiar dacă nu Mă credeți pe Mine, credeți lucrările acestea, ca să cunoașteți și să înțelegeți că Tatăl este în Mine și Eu în Tatăl.
39Atunci au încercat din nou să‑L aresteze, dar El a scăpat din mâinile lor.
40Apoi S‑a dus din nou dincolo de Iordan, în locul unde botezase Ioan mai înainte, și a rămas acolo. 41Mulți veneau la El și ziceau: „Ioan n‑a făcut niciun semn, dar tot ce a spus Ioan despre Acesta era adevărat.“ 42Și mulți au crezut în El acolo.
