Lazaromi huañushca
1Betania aillu llajtapica, Lázaro shuti runami ungushca carca. Chaipimi Mariapish, paipaj ñaña Martandij causarca. 2(Ungushca Lazaropaj pani Mariami, Apunchij Jesustaca mishquijllata ashnajhuan chaquipi tallishpa, ajchahuan chaquichirca). 3Paicunami: «Apunchij Jesús, Canhuan alli apanacuj, Can cʼuyashca Lazaroca ungushcamari» nishpa, huillachun cacharcacuna.
4Chaita huillajpica, Jesusca: «Cai ungüihuanca, mana huañungachu. Ashtahuanpish Taita Dios tucuita rurai tucuj cashcata ricuchinapajllami. Cai ungüimantami Diospaj Churi Ñucapish, tucuita rurai tucuj cashcata ricuchisha» nircami.
5Jesusca Martatapish, paipaj ñañatapish, Lazarotapish cʼuyarcami. 6Lázaro ungushca cajta yachashpapish, ishqui punllahuan chaipi saquirircarajmi. 7Chai qʼuipami Jesusca, yachacujcunataca:
—Cutin Judeaman jacuchij— nirca.
8Shina nijpi, Paipaj yachacujcunaca:
—Rabí, cainanijllamari judiocunaca Cantaca, rumihuan shitashun nircacuna. ¿Cutinchari chaimanca risha ninguiari?— nircacunami.
9Chashna nijpipish, Jesusca:
—¡Illu punllaca, chunga ishqui horastami charin! Punllapi purijca, achij punllapi cashcamanta mana ñitcarinchu. 10Ashtahuanpish tutapi purijca, quiquinllataj mana achijyachi tucushcamantaca, maipipish ñitcarinllami— nircami.
11Caitapishmi nirca:
—Ñucanchijhuan apanacuj Lazaroca dormicunmari, paita rijchachinamanmi rigrini— nirca.
12Chashna nijpi, Paipaj yachacujcunaca:
—Apunchij Jesús, Lazaroca dormicushpallaca alliyangallamari— nircacunami.
13Jesusca, Lazarotaca ña huañushca cajpimi, chashnaca nirca. Ashtahuanpish paicunaca ‘Dormishpa samaricujllapimi, chashna nicunga’ yuyarcacunami. 14Chaimantami Jesusca, cashna nishpa alli huillarca:
—Lazaroca huañushcami. 15Ñuca mana chaipi cashcamanta cushicunimi. Pai huañushcaca, cancuna crichun allimari, paita ricunaman jacuchij— nircami.
16Shina nijpica, ishqui huacharishca Tomasmi caishuj yachacujcunataca:
—Shinashpaca, ñucanchijpish Paihuan huañungapaj jacuchij— nircami.
Lazaropaj panitami Jesusca shunguta samachishca
17Jesusca, Lazarota pambashca chuscu punllapimi chayarca. 18Betaniaca, Jerusalenmantaca quimsa kilómetro shinallapimi carca. 19Chaimantami Martatapish, Mariatapish turi huañushcamanta llaquilla cajpi, achca judiocuna ricunaman shamushca carca. 20Martaca, ‘Jesús shamucun’ nijta uyashpaca, tupanamanmi llujshirca. Ashtahuanpish Mariaca, huasipi saquirircallami.
21Martami Jesustaca cashna nirca:
—Apunchij Jesús, Can caipi cashca cajpica, ñuca turica mana huañunmanchu carca. 22Cunanpish Taita Diosta Can imata mañajpica, Taita Dios cuna cashcata yachanimi— nircami.
23Shina nijpi Jesusca:
—Cambaj turica causaringamari— nircami.
24Chashna nijpi Martaca:
—Tucuri punllapi, huañushcacuna causarina punllapi causarina cashcataca yachanitajmari— nircami.
25Shina nijpi Jesusca, cashnami nirca:
—Ñucamari causachijpish, causaita cujpish cani. Maijanpish Ñucata crijca, huañushca cashpapish causangami. 26Causacujcunaca maijanpish Ñucata crijca, huiñaita manataj huañungachu. ¿Chaitaca cringuichu?— nircami.
27Jesús chashna nijpica:
—Ari Apunchij Jesús, Cantaca Diospaj Churi, Quishpichij Cristo cai pachaman shamushcatami crini— nircami.
28Chashna nishca qʼuipa Marta rishpaca, paipaj ñaña Mariataca:
—Yachachijmari caipi, canta cayacunmari— nishpa allijlla huillarca.
29Mariaca shina nijta uyashcahuanmi, jatarishpa Jesuspajman shamurca. 30Jesusca chai uchilla aillu llajtamanca manaraj chayashcachu carca. Marta Paihuan tupashcallapitajmi carca. 31Ricunaman shamuj judiocunaca, María jatarishcahuan huasimanta llujshishpa rijta ricushpami, ‘Turita pambashca ñaupajpimari huacagringa’ ninacushpa, catishpa rircacuna.
32María Jesuspajman chayashpaca, Paipaj ñaupajpi pambaman cumurishpami:
—Apunchij Jesús, Can caipi cashca cajpica, ñuca turica mana huañunmanchu carca— nirca.
33Chashna nishpa María huacacujpica, paita catishpa shamuj judiocunapish huacarcacunami. Chaita ricushpami Jesusca, Paipaj espiritupi nanarishpa anchata llaquirirca.
34Chashna llaquirishpaca:
—¿Maipitaj paitaca churarcanguichij?— nishpa tapujpimi:
—Apunchij Jesús, shamui ricungui— nircacuna.
35Ricugrishpaca, Jesusca huacarcami. 36Chaimantami judiocunaca:
—Riquichij, Lazarotaca yallitajmari cʼuyashca— nircacuna.
37Paicunapuramanta maijancunaca:
—Paica mana ricujtapish ñahuita pascarcamari, Lázaro ama huañuchunca, ¿manachu imallatapish rurai tucunman carca, imashi?— nircacunami.
Jesusca Lazarota causachishcami
38Jesusca cutintaj anchata llaquirishpami, Lazarota churashca jutcuman cʼuchuyarca. Chai jutcuca, quinriman allashca, jatun rumihuan huichcashcami carca. 39Chaimantami Jesusca:
—Rumita anchuchichij— nirca.
Shina nijpimi, huañushcapaj pani Martaca:
—Apunchij Jesús, pambashcaca ñamari chuscu punlla tucun, ashnacungamari— nirca.
40Chashna nijpi Jesusca:
—¿“Can crishpaca, Taita Dios rurai tucushcata ricunguimi” nircanitaj shiná?— nircami.
41Chashna nijpica, huañushcata churashca jutcuta huichcashca rumita anchuchircacunami. Chaipimi Jesusca, jahuata ricushpa cashna nirca:
—Yayalla, Can Ñucata uyashcamanta pagui ninimi. 42Ñucata Can uyaracuj cashcataca yachanimi. Ashtahuanpish Ñuca muyundijpi caj tucui gentecuna, Can Ñucata cachashcata crichunllami chashnaca nini— nircami.
43Chashna nishca qʼuipaca, sinchita caparishpami:
—¡Lázaro, chaimanta llujshimui!— nirca.
44Chashna nijpica chai huañushcaca maquicunatapish, chaquicunatapish maitushca, umatapish ñahuindij linsohuan chʼungullishcami llujshimurca. Chashna cajpimi Jesusca:
—Purichun, maitushcata pascaichij— nirca.
Jesusta huañuchingapajmi yuyarinacushca
(Mat 26:1-5; Mar 14:1-2; Luc 22:1-2)
45Chashna rurajta ricushpaca, Mariata ricunaman shamuj judiocunapuramanta achcacunami Jesusta crircacuna. 46Ashtahuanpish maijancunaca, fariseocunapajman rishpami Jesús imallata rurashcata huillarcacuna. 47Chaimantami pushaj curacunapish, fariseocunapish, tucui mandajcunapurata tandachishpa, cashna nircacuna:
—¿Imatataj rurashun? Chai runaca, señalcunatamari ruran. 48Chashna saquijllapica, tucuicunamari Paita cringacuna. Chashna tucujpica romanocuna shamushpaca, ñucanchij Diospaj huasitapish, tucui ñucanchij israelcunatapishmi chingachingacuna— nircacunami.
49Chashna nijpi paicunapuramanta chai huatapi mandacuj Caifás curami, cashna nirca:
—Cancunaca imatapish mana yachanguichijchu. 50Ñucanchij tucui israelcuna huañunapaj randica, shuj runalla ñucanchijpaj randi huañunamari ashtahuan alli. Chaitaca manamari entendinguichijchu— nircami.
51Chaitaca, mana paipaj quiquin yuyaillamantachu nirca. Ashtahuanpish chai huatapi curacunata mandaj cura cashpa Diosllataj yuyachijpimi, tucui israelcunapaj randi Jesús huañunata, ñaupashpa huillarca. 52Mana tucui israelcunallamantachu huañuna carca. Ashtahuanpish mai llajtapi causacujcuna cashpapish, Diospaj huahua cajcunaca shujlla tucuchunmi huañuna carca. 53Chashna ninacushca punllamantami, Jesustaca huañuchingapaj shuj yuyailla tucurcacuna.
54Chaimantami Jesusca, judiocunapurapica pacalla purirca. Shitashca pamba cʼuchullapi caj Efraín puebloman rishpami, Paipaj yachacujcunandij chaipi purirca.
55Judiocunapaj Pascua punllacunapish ñami chayamucurca. Chuyayangapaj maillarinamanmi, achcacuna Pascua ñaupaman chai llajtamanta Jerusalenman huichiyarcacuna. 56Judiocunaca Jesusta mashcacushpami, Diospaj huasipica: «¿Imatataj yuyanguichij? ¿Cai fiestamanca shamungachu imashi?» nishpa, caishuj chaishuj tapunacurcacuna. 57Pushaj curacunapish, fariseocunapish Jesús maipi cashcata maijan yachashpaca, japigringapaj huillaj shamuchunmi ña mandashca carca.
Moartea lui Lazăr
1Un oarecare Lazăr din Betania, satul Mariei și al Martei, sora acesteia, era bolnav. 2Maria era cea care L‑a uns pe Domnul cu parfum și I‑a șters picioarele cu părul ei. Fratele ei, Lazăr, era bolnav. 3Surorile au trimis la Isus să‑I spună: „Doamne, iată că cel pe care‑l iubești este bolnav!“ 4Dar Isus, când a auzit, a zis: „Boala aceasta nu este spre moarte, ci spre slava lui Dumnezeu, pentru ca Fiul lui Dumnezeu să fie slăvit prin ea.“
5Isus îi iubea pe Marta, pe sora ei și pe Lazăr. 6Prin urmare, când a auzit că Lazăr este bolnav, a mai rămas două zile în locul unde era.
7După aceea, Isus le‑a zis ucenicilor:
– Să ne ducem din nou în Iudeea!
8Ucenicii I‑au răspuns:
– Rabbi8 Vezi nota de la 1:38., iudeii tocmai căutau să Te omoare cu pietre, și Tu Te duci iarăși acolo?!
9Isus a răspuns:
– Nu sunt douăsprezece ore de lumină în zi? Dacă cineva umblă ziua, nu se împiedică, pentru că vede lumina acestei lumi. 10Dar dacă cineva umblă noaptea, se împiedică, pentru că lumina nu este în el.
11După ce a spus acestea, le‑a zis:
– Lazăr, prietenul nostru, doarme, dar Mă duc să‑l trezesc.
12Ucenicii I‑au zis:
– Doamne, dacă doarme, atunci se va face bine.
13Isus vorbise despre moartea lui, dar ei credeau că vorbește despre somnul obișnuit.
14Atunci Isus le‑a spus deschis:
– Lazăr a murit. 15Și Mă bucur pentru voi că n‑am fost acolo, ca să credeți. Dar să mergem la el!
16Atunci Toma, căruia i se zicea „Didymos“16 Atât Toma (aramaică și ebraică), cât și Didymos (greacă), înseamnă Geamăn., le‑a zis celorlalți ucenici:
– Să mergem și noi să murim împreună cu El!
Isus, învierea și viața
17Când a ajuns Isus, a aflat că Lazăr era deja de patru zile17 Iudeii din sec. I d.Cr. credeau că sufletul rămâne lângă decedat timp de trei zile după moarte, în cele trei zile existând speranța reîntoarcerii în trup, iar după cele trei zile nemaiexistând nicio speranță. în mormânt. 18Betania era aproape de Ierusalim, cam la cincisprezece stadii18 O stadie (gr.: stadios) măsura aproximativ 185 m; 15 stadii erau aproximativ 3 km., 19și mulți dintre iudei veniseră la Marta și la Maria ca să le mângâie pentru moartea fratelui lor. 20Când a auzit Marta că vine Isus, s‑a dus să‑L întâmpine. Maria însă ședea în casă.
21Marta I‑a zis lui Isus:
– Doamne, dacă ai fi fost aici, n‑ar fi murit fratele meu! 22Dar chiar și acum știu că orice‑I vei cere lui Dumnezeu, Dumnezeu Îți va da!
23Isus i‑a zis:
– Fratele tău va învia.
24Marta I‑a răspuns:
– Știu că va învia la învierea din ziua de pe urmă.
25Isus i‑a zis:
– Eu sunt Învierea și Viața. Cel ce crede în Mine va trăi chiar dacă moare. 26Și oricine trăiește și crede în Mine în veci nu va muri. Crezi lucrul acesta?
27Ea I‑a răspuns:
– Da, Doamne, cred că Tu ești Cristosul, Fiul lui Dumnezeu, Cel Care urma să vină în lume.
28Și zicând aceasta, s‑a dus și a chemat‑o pe Maria, sora ei, spunându‑i în șoaptă: „A sosit Învățătorul și te cheamă!“ 29Cum a auzit aceasta, Maria s‑a ridicat repede și s‑a dus la El. 30Isus încă nu intrase în sat, ci era tot în locul unde‑L întâmpinase Marta. 31Atunci iudeii care erau cu ea în casă și o mângâiau, când au văzut că Maria se ridică repede și iese, au urmat‑o, crezând că se duce la mormânt, ca să plângă acolo.
32Maria, când a ajuns unde era Isus și L‑a văzut, a căzut la picioarele Lui, zicându‑I:
– Doamne, dacă ai fi fost aici, n‑ar fi murit fratele meu!
33Isus, când a văzut‑o plângând, pe ea și pe iudeii care veniseră cu ea, S‑a înfiorat33, 38 Sau: a fost cuprins de indignare. în duh și S‑a tulburat.
34El a întrebat:
– Unde l‑ați pus?
Ei I‑au răspuns:
– Doamne, vino și vezi!
35Lui Isus I‑au dat lacrimile.35 Termenul grecesc exprimă un plâns tăcut, un suspin, spre deosebire de cel care se referă la plânsul Mariei și al iudeilor, care exprimă un plâns zgomotos, un vaiet. 36Atunci iudeii au zis: „Iată cât de mult îl iubea!“ 37Însă unii dintre ei ziceau: „El, Care a deschis ochii orbului, nu putea face ca nici acesta să nu moară?“
Învierea lui Lazăr
38Isus S‑a înfiorat din nou în Sine și S‑a dus la mormânt. Mormântul era o peșteră la intrarea căreia fusese pusă o piatră.
39Isus a zis:
– Dați piatra la o parte!
Marta, sora celui mort, I‑a zis:
– Doamne, deja miroase urât, căci este mort de patru zile!
40Isus i‑a zis:
– Nu ți‑am spus că, dacă crezi, vei vedea slava lui Dumnezeu?
41Au dat deci piatra la o parte. Isus Și‑a ridicat ochii și a zis: „Tată, Îți mulțumesc că M‑ai ascultat41-42 Sau: că M‑ai auzit.! 42Știam că întotdeauna Mă asculți, dar am spus aceasta de dragul mulțimii care stă împrejur, ca să creadă că Tu M‑ai trimis.“ 43După ce a spus acestea, a strigat cu glas tare: „Lazăr, vino afară!“ 44Cel ce murise a ieșit cu picioarele și mâinile legate cu fâșii de pânză și cu fața înfășurată într‑un ștergar.
Isus le‑a zis:
– Dezlegați‑l și lăsați‑l să meargă!
Uneltire împotriva lui Isus
(Mt. 26:1-5; Mc. 14:1-2; Lc. 22:1-2)
45Mulți dintre iudeii care au venit la Maria și au văzut ce a făcut Isus, au crezut în El. 46Dar unii dintre ei s‑au dus la farisei și le‑au spus ce făcuse Isus.
47Conducătorii preoților și fariseii au adunat Sinedriul47 Aram.: sanhedrin, care înseamnă adunare. Sanhedrinul desemna atât o curte de justiție locală, întrunindu‑se în orașe și numărând 23 de membri (sanhedrine mici), cât și curtea supremă de justiție, care se întrunea în Ierusalim și număra 71 de membri (Marele Sanhedrin). În cazul de față se face referire, probabil, la curtea supremă de justiție. și au zis:
– Ce facem? Omul Acesta face multe semne. 48Dacă‑L lăsăm să continue așa, toți vor crede în El și vor veni romanii și ne vor nimici atât locul48 Cu referire la Templu sau la Ierusalim., cât și neamul.
49Însă unul dintre ei, Caiafa49 Mare preot între anii 18–36 d.Cr., care era mare preot în anul acela, le‑a zis:
– Voi nu știți nimic, 50nici nu vă gândiți50 Sau: nici nu considerați. că este mai de folos pentru voi să moară un singur om pentru popor și să nu piară întregul neam.
51Dar nu a spus lucrul acesta de la el, ci, fiind mare preot în anul acela, a profețit că Isus urma să moară pentru neam 52și nu numai pentru neam, ci și ca să‑i adune laolaltă52 Lit.: să‑i adune într-unul singur. pe copiii lui Dumnezeu cei risipiți. 53Așadar, din ziua aceea s‑au hotărât să‑L omoare.
54Drept urmare, Isus nu mai umbla pe față printre iudei, ci a plecat de acolo în regiunea din apropierea pustiei, într‑o cetate numită Efraim, și a rămas acolo cu ucenicii.
55Paștele iudeilor era aproape și mulți din ținutul acela se suiau la Ierusalim înainte de Paște ca să se curățească. 56Ei Îl căutau pe Isus și‑și spuneau unii altora, în timp ce stăteau în Templu: „Ce credeți? Nu va veni deloc la sărbătoare?“ 57Dar conducătorii preoților și fariseii dăduseră porunci ca, dacă cineva știe unde este, să le dea de știre, astfel încât să‑L poată aresta.
