1And king Zedekiah the son of Josiah reigned instead of Coniah the son of Jehoiakim, whom Nebuchadrezzar king of Babylon made king in the land of Judah. 2But neither he, nor his servants, nor the people of the land, did hearken unto the words of the LORD, which he spake by the prophet Jeremiah.37.2 by…: Heb. by the hand of the prophet 3And Zedekiah the king sent Jehucal the son of Shelemiah and Zephaniah the son of Maaseiah the priest to the prophet Jeremiah, saying, Pray now unto the LORD our God for us. 4Now Jeremiah came in and went out among the people: for they had not put him into prison. 5Then Pharaoh’s army was come forth out of Egypt: and when the Chaldeans that besieged Jerusalem heard tidings of them, they departed from Jerusalem.
6¶ Then came the word of the LORD unto the prophet Jeremiah, saying, 7Thus saith the LORD, the God of Israel; Thus shall ye say to the king of Judah, that sent you unto me to enquire of me; Behold, Pharaoh’s army, which is come forth to help you, shall return to Egypt into their own land. 8And the Chaldeans shall come again, and fight against this city, and take it, and burn it with fire. 9Thus saith the LORD; Deceive not yourselves, saying, The Chaldeans shall surely depart from us: for they shall not depart.37.9 yourselves: Heb. your souls 10For though ye had smitten the whole army of the Chaldeans that fight against you, and there remained but wounded men among them, yet should they rise up every man in his tent, and burn this city with fire.37.10 wounded: Heb. thrust through
11¶ And it came to pass, that when the army of the Chaldeans was broken up from Jerusalem for fear of Pharaoh’s army,37.11 broken…: Heb. made to ascend 12Then Jeremiah went forth out of Jerusalem to go into the land of Benjamin, to separate himself thence in the midst of the people.37.12 separate…: or, to slip away from thence in the midst of the people 13And when he was in the gate of Benjamin, a captain of the ward was there, whose name was Irijah, the son of Shelemiah, the son of Hananiah; and he took Jeremiah the prophet, saying, Thou fallest away to the Chaldeans. 14Then said Jeremiah, It is false; I fall not away to the Chaldeans. But he hearkened not to him: so Irijah took Jeremiah, and brought him to the princes.37.14 false: Heb. falsehood, or, a lie 15Wherefore the princes were wroth with Jeremiah, and smote him, and put him in prison in the house of Jonathan the scribe: for they had made that the prison.
16¶ When Jeremiah was entered into the dungeon, and into the cabins, and Jeremiah had remained there many days;37.16 cabins: or, cells 17Then Zedekiah the king sent, and took him out: and the king asked him secretly in his house, and said, Is there any word from the LORD? And Jeremiah said, There is: for, said he, thou shalt be delivered into the hand of the king of Babylon. 18Moreover Jeremiah said unto king Zedekiah, What have I offended against thee, or against thy servants, or against this people, that ye have put me in prison? 19Where are now your prophets which prophesied unto you, saying, The king of Babylon shall not come against you, nor against this land? 20Therefore hear now, I pray thee, O my lord the king: let my supplication, I pray thee, be accepted before thee; that thou cause me not to return to the house of Jonathan the scribe, lest I die there.37.20 let…: Heb. let my supplication fall 21Then Zedekiah the king commanded that they should commit Jeremiah into the court of the prison, and that they should give him daily a piece of bread out of the bakers’ street, until all the bread in the city were spent. Thus Jeremiah remained in the court of the prison.
Ieremia este aruncat în închisoare
1Zedechia, fiul lui Iosia, pe care Nebucadnețar, împăratul Babilonului, l‑a făcut rege în țara lui Iuda, a domnit în locul lui Iehoiachin, fiul lui Iehoiachim. 2Dar nici el, nici slujitorii lui, nici poporul din țară nu au ascultat cuvintele Domnului, rostite de profetul Ieremia.
3Regele Zedechia a trimis pe Iehucal, fiul lui Șelemia, și pe preotul Țefania, fiul lui Maaseia, la profetul Ieremia să‑i spună: „Te rugăm, mijlocește pentru noi înaintea Domnului, Dumnezeul nostru.“
4Pe atunci, Ieremia era liber să umble prin popor, căci încă nu fusese aruncat în temniță. 5Armata lui Faraon ieșise din Egipt, iar când caldeenii, care asediau Ierusalimul, au auzit vestea aceasta, s‑au retras din Ierusalim.
6Cuvântul Domnului i‑a vorbit profetului Ieremia, zicând: 7„Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Să vorbiți astfel regelui lui Iuda care v‑a trimis la Mine să Mă întrebe: ‘Iată că armata lui Faraon, care a ieșit să vă ajute, se va întoarce în țara ei, în Egipt, 8iar caldeenii vor reveni și vor lupta împotriva acestei cetăți. Ei o vor cuceri și îi vor da foc.’»
9Așa vorbește Domnul: «Nu vă înșelați singuri, zicând: ‘Caldeenii se vor depărta cu totul de la noi!’, căci ei nu se vor depărta. 10Și chiar dacă ați învinge întreaga armată a caldeenilor, care se luptă împotriva voastră, și ar mai rămâne dintre ei doar câțiva oameni răniți în corturile lor, tot se vor ridica și vor da foc acestei cetăți!»“
11După ce armata caldeenilor s‑a retras din fața Ierusalimului din cauza armatei lui Faraon, 12Ieremia a vrut să iasă din Ierusalim ca să meargă în teritoriul lui Beniamin, pentru a intra în posesia proprietății pe care o avea în mijlocul poporului de acolo.
13Când profetul Ieremia a ajuns însă la Poarta lui Beniamin, căpitanul gărzilor, al cărui nume era Ireia, fiul lui Șelemia, fiul lui Hanania, a pus mâna pe el, zicând:
– Tu vrei să dezertezi la caldeeni!
14Ieremia a răspuns:
– Este o minciună! Nu vreau să dezertez la caldeeni.
Dar Ireia nu l‑a ascultat, ci l‑a înșfăcat și l‑a dus înaintea conducătorilor. 15Aceștia s‑au mâniat pe Ieremia, l‑au bătut și l‑au întemnițat în casa scribului Ionatan pe care o transformaseră în temniță.
16Ieremia a fost pus într‑o celulă subterană a temniței16 Lit.: în casa rezervorului, într‑o celulă. și acolo a stat multă vreme. 17Apoi regele Zedechia a trimis după el, iar Ieremia a fost adus la palat.
Acolo regele l‑a întrebat în secret:
– Ai vreun cuvânt din partea Domnului?
Ieremia a răspuns:
– Da.
Apoi a zis:
– Vei fi dat în mâinile împăratului Babilonului.
18Atunci Ieremia i‑a zis regelui Zedechia:
– Cu ce am greșit față de tine, față de slujitorii tăi și față de poporul acesta de m‑ați aruncat în temniță? 19Unde vă sunt profeții care profețeau că împăratul Babilonului nu va veni împotriva voastră și împotriva țării acesteia? 20Acum, o, rege, stăpânul meu, ascultă‑mă te rog! Fie bine primită cererea mea înaintea ta! Nu mă trimite înapoi în casa scribului Ionatan, ca nu cumva să mor acolo!
21Regele Zedechia a poruncit ca Ieremia să fie pus în curtea temniței și să i se dea în fiecare zi pâine de pe Strada Brutarilor, până când avea să se termine toată pâinea din cetate. Și astfel Ieremia a rămas în curtea temniței.
