1The words of Jeremiah the son of Hilkiah, of the priests that were in Anathoth in the land of Benjamin: 2To whom the word of the LORD came in the days of Josiah the son of Amon king of Judah, in the thirteenth year of his reign. 3It came also in the days of Jehoiakim the son of Josiah king of Judah, unto the end of the eleventh year of Zedekiah the son of Josiah king of Judah, unto the carrying away of Jerusalem captive in the fifth month.
4Then the word of the LORD came unto me, saying, 5Before I formed thee in the belly I knew thee; and before thou camest forth out of the womb I sanctified thee, and I ordained thee a prophet unto the nations.1.5 ordained: Heb. gave 6Then said I, Ah, Lord GOD! behold, I cannot speak: for I am a child.
7¶ But the LORD said unto me, Say not, I am a child: for thou shalt go to all that I shall send thee, and whatsoever I command thee thou shalt speak. 8Be not afraid of their faces: for I am with thee to deliver thee, saith the LORD. 9Then the LORD put forth his hand, and touched my mouth. And the LORD said unto me, Behold, I have put my words in thy mouth. 10See, I have this day set thee over the nations and over the kingdoms, to root out, and to pull down, and to destroy, and to throw down, to build, and to plant.
11¶ Moreover the word of the LORD came unto me, saying, Jeremiah, what seest thou? And I said, I see a rod of an almond tree. 12Then said the LORD unto me, Thou hast well seen: for I will hasten my word to perform it. 13And the word of the LORD came unto me the second time, saying, What seest thou? And I said, I see a seething pot; and the face thereof is toward the north.1.13 toward…: Heb. from the face of the north 14Then the LORD said unto me, Out of the north an evil shall break forth upon all the inhabitants of the land.1.14 shall…: Heb. shall be opened 15For, lo, I will call all the families of the kingdoms of the north, saith the LORD; and they shall come, and they shall set every one his throne at the entering of the gates of Jerusalem, and against all the walls thereof round about, and against all the cities of Judah. 16And I will utter my judgments against them touching all their wickedness, who have forsaken me, and have burned incense unto other gods, and worshipped the works of their own hands.
17¶ Thou therefore gird up thy loins, and arise, and speak unto them all that I command thee: be not dismayed at their faces, lest I confound thee before them.1.17 confound: or, break to pieces 18For, behold, I have made thee this day a defenced city, and an iron pillar, and brasen walls against the whole land, against the kings of Judah, against the princes thereof, against the priests thereof, and against the people of the land. 19And they shall fight against thee; but they shall not prevail against thee; for I am with thee, saith the LORD, to deliver thee.
1Cuvintele lui Ieremia, fiul lui Hilchia, unul dintre preoții din Anatot, din teritoriul lui Beniamin. 2Cuvântul Domnului i‑a vorbit în zilele lui Iosia, fiul lui Amon, regele lui Iuda, în al treisprezecelea an al domniei acestuia, 3și în zilele lui Iehoiachim, fiul lui Iosia, regele lui Iuda, până în luna a cincea a anului al unsprezecelea al lui Zedechia, fiul lui Iosia, regele lui Iuda, când locuitorii Ierusalimului au fost duși în captivitate.
Chemarea lui Ieremia
4Cuvântul Domnului mi‑a vorbit, zicând:
5– Mai înainte ca Eu să te fi întocmit în pântec,
te‑am ales,
și mai înainte ca tu să fi ieșit din pântec,
te pusesem deoparte5 Lit.: te sfințisem. Verbul poate avea sensul de a pune pe cineva/ceva într‑o stare specială (fizic sau spiritual), a consacra, a pune deoparte pentru Dumnezeu (uneori printr‑un ritual de ungere cu ulei sau sânge, spălare și/sau rugăciune ori declarație publică).
și te făcusem profet al neamurilor.
6Eu am răspuns:
– Ah, Stăpâne Doamne, eu nu știu să vorbesc, căci sunt doar un copil!
7Însă Domnul mi‑a zis:
– Nu spune că ești un copil, căci vei merge la toți aceia la care te voi trimite și le vei spune tot ce‑ți voi porunci. 8Nu te teme de ei, căci Eu sunt cu tine ca să te scap, zice Domnul.
9Apoi Domnul Și‑a întins mâna, mi‑a atins gura și mi‑a zis:
– Iată, pun cuvintele Mele în gura ta. 10Astăzi te pun peste neamuri și peste regate ca să smulgi și să dărâmi, să distrugi și să nimicești, să zidești și să plantezi.
11Cuvântul Domnului mi‑a vorbit, zicând:
– Ce vezi, Ieremia?
– Văd un toiag din lemn de migdal, i‑am răspuns eu.
12– Ai văzut bine, mi‑a zis Domnul, căci Eu veghez12 Termenul ebraic pentru veghez (șoked) este asemănător cu cel pentru migdal (șaked). ca să împlinesc Cuvântul Meu.
13Cuvântul Domnului mi‑a vorbit a doua oară, zicând:
– Ce vezi?
– Văd un cazan clocotind, care se revarsă dinspre nord, i‑am răspuns eu.
14– Dinspre nord va izbucni dezastrul peste toți cei ce locuiesc în țară, mi‑a zis Domnul. 15Căci iată, voi chema toate clanurile regatelor din nord, zice Domnul.
Ele vor veni și își vor așeza fiecare tronul
la intrările porților Ierusalimului.
Vor veni și vor lupta împotriva tuturor zidurilor ce‑l împrejmuiesc
și împotriva tuturor cetăților lui Iuda.
16Voi rosti asupra lor judecățile Mele
pentru tot răul pe care l‑au săvârșit,
căci M‑au părăsit,
au ars tămâie altor dumnezei
și s‑au închinat lucrărilor făcute de mâinile lor.
17Tu dar încinge‑ți coapsele! Ridică‑te și spune‑le tot ce‑ți voi porunci. Să nu fii înspăimântat înaintea lor, ca nu cumva să te fac Eu să te înspăimânți înaintea lor. 18Iată, de astăzi te fac o cetate întărită, un stâlp de fier și un zid de bronz, ca să stai împotriva întregii țări, împotriva regilor lui Iuda, a conducătorilor lui, a preoților și a poporului țării. 19Ei se vor lupta împotriva ta, dar nu te vor învinge, căci Eu sunt cu tine, ca să te scap, zice Domnul.
