1And the child Samuel ministered unto the LORD before Eli. And the word of the LORD was precious in those days; there was no open vision. 2And it came to pass at that time, when Eli was laid down in his place, and his eyes began to wax dim, that he could not see; 3And ere the lamp of God went out in the temple of the LORD, where the ark of God was, and Samuel was laid down to sleep; 4That the LORD called Samuel: and he answered, Here am I. 5And he ran unto Eli, and said, Here am I; for thou calledst me. And he said, I called not; lie down again. And he went and lay down. 6And the LORD called yet again, Samuel. And Samuel arose and went to Eli, and said, Here am I; for thou didst call me. And he answered, I called not, my son; lie down again. 7Now Samuel did not yet know the LORD, neither was the word of the LORD yet revealed unto him.3.7 Now…: or, Thus did Samuel before he knew the LORD, and before the word of the LORD was revealed unto him 8And the LORD called Samuel again the third time. And he arose and went to Eli, and said, Here am I; for thou didst call me. And Eli perceived that the LORD had called the child. 9Therefore Eli said unto Samuel, Go, lie down: and it shall be, if he call thee, that thou shalt say, Speak, LORD; for thy servant heareth. So Samuel went and lay down in his place. 10And the LORD came, and stood, and called as at other times, Samuel, Samuel. Then Samuel answered, Speak; for thy servant heareth.
11¶ And the LORD said to Samuel, Behold, I will do a thing in Israel, at which both the ears of every one that heareth it shall tingle. 12In that day I will perform against Eli all things which I have spoken concerning his house: when I begin, I will also make an end.3.12 when…: Heb. beginning and ending 13For I have told him that I will judge his house for ever for the iniquity which he knoweth; because his sons made themselves vile, and he restrained them not.3.13 For I…: or, And I will tell him3.13 vile: or, accursed3.13 restrained…: Heb. frowned not upon them 14And therefore I have sworn unto the house of Eli, that the iniquity of Eli’s house shall not be purged with sacrifice nor offering for ever.
15¶ And Samuel lay until the morning, and opened the doors of the house of the LORD. And Samuel feared to shew Eli the vision. 16Then Eli called Samuel, and said, Samuel, my son. And he answered, Here am I. 17And he said, What is the thing that the Lord hath said unto thee? I pray thee hide it not from me: God do so to thee, and more also, if thou hide any thing from me of all the things that he said unto thee.3.17 more also: Heb. so add3.17 thing: or, word 18And Samuel told him every whit, and hid nothing from him. And he said, It is the LORD: let him do what seemeth him good.3.18 every…: Heb. all the things, or, words
19¶ And Samuel grew, and the LORD was with him, and did let none of his words fall to the ground. 20And all Israel from Dan even to Beer-sheba knew that Samuel was established to be a prophet of the LORD.3.20 established: or, faithful 21And the LORD appeared again in Shiloh: for the LORD revealed himself to Samuel in Shiloh by the word of the LORD.
Chemarea lui Samuel
1Tânărul Samuel slujea Domnului în prezența lui Eli. În zilele acelea, Cuvântul Domnului era rar, iar vedeniile nu erau dese.
2Într‑o noapte, Eli, care era acum aproape orb, stătea culcat în locul său obișnuit. 3Candela lui Dumnezeu nu se stinsese încă3 Adică undeva în zorii zilei. Cf. prescripției din Ex. 27:21, candela (sfeșnicul) trebuia să ardă continuu, de seara până dimineața., iar Samuel era culcat în Templul3 Cu referire la Tabernacul. Domnului, unde se afla Chivotul lui Dumnezeu.
4Domnul l‑a chemat pe Samuel, iar acesta a zis:
– Iată‑mă!
5A alergat la Eli și a zis:
– Iată‑mă, căci m‑ai chemat.
Eli i‑a răspuns:
– Nu te‑am chemat. Întoarce‑te și culcă‑te!
El s‑a dus și s‑a culcat.
6Domnul l‑a chemat din nou pe Samuel, iar acesta s‑a sculat, s‑a dus la Eli și a zis:
– Iată‑mă, căci m‑ai chemat.
Eli însă i‑a răspuns:
– Nu te‑am chemat, fiule! Întoarce‑te și culcă‑te!
7Samuel nu‑L cunoștea încă pe Domnul, iar Cuvântul Domnului nu i se descoperise încă.
8Domnul l‑a chemat pe Samuel din nou, pentru a treia oară.
Samuel s‑a sculat, s‑a dus la Eli și i‑a zis:
– Iată‑mă, căci m‑ai chemat.
Atunci Eli a înțeles că Domnul îl cheamă pe tânăr.
9Eli i‑a zis lui Samuel:
– Du‑te și culcă‑te, iar dacă te va mai chema, să spui: „Vorbește, Doamne, căci robul Tău ascultă!“
Samuel a plecat și s‑a culcat la locul lui.
10Domnul a venit, S‑a înfățișat și l‑a chemat ca și în celelalte ocazii:
– Samuel! Samuel!
Samuel a răspuns:
– Vorbește, căci robul Tău ascultă!
11Atunci Domnul i‑a zis lui Samuel:
– Iată, sunt gata să fac în Israel un lucru care va răsuna în urechile oricui îl va auzi. 12În ziua aceea, voi împlini împotriva lui Eli tot ceea ce am rostit cu privire la familia lui, de la început până la sfârșit. 13I‑am spus că voi judeca familia lui pentru totdeauna din cauza nelegiuirii de care a avut cunoștință. Căci fiii săi au atras asupra lor blestemul, iar el nu i‑a oprit. 14De aceea jur familiei lui Eli că nelegiuirea ei nu va fi niciodată ispășită prin jertfă sau prin dar.
15Samuel a rămas culcat până dimineața. Apoi a deschis porțile Casei Domnului.
El se temea să‑i spună lui Eli vedenia, 16dar Eli l‑a chemat pe Samuel și a zis:
– Samuel, fiule!
El a răspuns:
– Iată‑mă!
17Eli a zis:
– Care este cuvântul pe care ți l‑a spus El? Te rog să nu ascunzi nimic de mine! Dumnezeu să Se poarte cu tine cu toată asprimea17 Formulă tipică de jurământ (lit.: Așa să‑ți facă Domnul și chiar mai mult). dacă vei ascunde de mine ceva din tot ce ți‑a spus!
18Samuel i‑a istorisit tot și n‑a ascuns nimic de el.
Atunci Eli a zis:
– Acesta este Domnul. El să facă ceea ce este bine în ochii Lui!
19Samuel creștea, iar Domnul era cu el, nelăsând să cadă la pământ niciunul din cuvintele Lui. 20Tot Israelul, de la Dan și până la Beer-Șeba20 Adică, de la un capăt la celălalt, Dan marcând extremitatea nordică a Israelului, iar Beer-Șeba pe cea sudică., a recunoscut că Samuel a fost confirmat ca profet al Domnului. 21Domnul continua să Se arate în Șilo, descoperindu‑i‑Se acolo lui Samuel prin Cuvântul Domnului.
