14
裏切られるイエス
1過越の祭り（パン種を入れないパンを食べる、年に一度のユダヤ人の祭り）が二日後に迫りました。いぜんとして、祭司長やユダヤ人の指導者たちは、イエスを捕らえて死刑にしようと、その機会をうかがっていました。 2しかし、「祭りの間はまずいだろう。民衆が暴動でも起こすと取り返しがつかないから」と用心していました。
3さてイエスは、ベタニヤの、ツァラアトに冒されたシモンという人の家におられました。ちょうど食卓に着いておられる時、女が一人、入って来ました。高価な香油の入った美しいつぼを持っています。女はイエスに近づくと、いきなりつぼの封を切り、香油をイエスの頭に注ぎかけました。
4-5同席していた何人かの者たちは腹を立て、「なんてもったいないことをする女だ。この香油なら高く売れて、貧しい人たちに施しをすることもできたのに」と、女をとがめました。
6しかしイエスは、彼らに言われました。「彼女のするままにさせておきなさい。良いことをしてくれたのに、なぜ非難するのですか。 7貧しい人たちは、いつも身近にいるのだから、その気があれば、いつでも助けることができます。しかし、わたしはもう、そんなに長くこの地上にいないのです。 8この女は、精一杯のことをしてくれました。わたしの葬りの準備に香油を塗ってくれたのですから。 9よく言っておきます。世界中どこででも、福音が伝えられる所では、この女のしたことも必ず賞賛されるでしょう。」
10ところで、弟子の一人イスカリオテのユダは、イエスを売り渡そうと祭司長たちのところに出かけました。
11ユダが来意を告げると、祭司長たちは喜び、謝礼を払うことを約束しました。それ以来ユダは、イエスを引き渡すチャンスをねらうようになりました。
12過越の祭りの最初の日、すなわち、小羊をいけにえとしてささげる日に、弟子たちはイエスに、「どこで過越の食事をなさるおつもりですか」と尋ねました。 13そこでイエスは、弟子を二人エルサレムへやり、その準備をさせることにしました。「町を歩いて行くと、水がめを持って来る男に出会うから、その男について行きなさい。 14彼が入った家の主人に、『私どもの先生が、過越の食事をする部屋を見て来るようにと申しました』と言いなさい。 15主人はすっかり用意の整った二階の広間を見せてくれるはずです。そこで食事のしたくをしなさい。」
16二人が町に入って行くと、何もかもイエスの言われたとおりでした。こうして、過越の準備は整いました。
17夕方、イエスと弟子たちは連れ立って、そこにやって来ました。 18みなが食卓を囲んで食事をしていると、イエスは言われました。「いいですか。よく言っておきます。今わたしといっしょに食事をしている者の一人が、わたしを裏切ります。」
19これを聞いた弟子たちは、ひどく心を痛め、口々に、「まさか、私ではありませんよね」と尋ねました。
20「あなたがた十二人の中の一人で、今、わたしといっしょに同じ鉢にパンを浸している者です。 21預言者が、ずっと昔からはっきり預言してきたように、わたしは死ななければなりません。けれども、わたしを裏切る者はのろわれます。その人はむしろ生まれてこなかったほうがよかったのです。」
22食事の最中にイエスはパンを取り、神の祝福を祈ってからそれをちぎり、弟子たちに分け与えられました。「食べなさい。これはわたしの体です。」
23それからぶどう酒の杯を取り、神に感謝の祈りをささげた後、弟子たちに与えられました。弟子たちはみな、その杯から飲みました。
24イエスは言われました。「これは多くの人のために流す、わたしの血です。神と人間との新しい契約を保証する血です。 25よく言っておきますが、やがて神の国で新しく飲むその日まで、わたしはもう決してぶどう酒を飲みません。」
26一同は賛美歌を歌ってから、オリーブ山に向かいました。
27イエスは、弟子たちに言われました。「あなたがたはみな、わたしを見捨てるでしょう。神が預言者を通して、『わたしが羊飼いを打つ。すると羊は散り散りになる』（ゼカリヤ13・7）と言われたとおりに。 28だが、わたしは復活してガリラヤに行きます。そこであなたがたに会うでしょう。」
29すると、ペテロが言いました。「だれがどうあろうと、私だけは、この私だけは絶対にあなたを捨てません。」 30イエスは、「ペテロよ。あなたは明日の朝、鶏が二度鳴く前に、三度わたしを知らないと言うでしょう」と言われました。
31「とんでもない！ たとえ死んでも、絶対にあなたを知らないなどとは言いません。」ペテロは大声で言いはりました。ほかの弟子たちも、口々に誓い始めました。
ゲツセマネで祈る
32さて一同は、オリーブの木の茂っている、ゲツセマネと呼ばれる園にやって来ました。「わたしが向こうで祈っている間、ここに座っていなさい。」
33イエスはこうお命じになると、ペテロとヤコブとヨハネだけを連れて、奥のほうに行かれました。そして、恐れと絶望に襲われて、イエスはもだえ苦しみ始められました。 34「わたしは悲しみのあまり、今にも死にそうです。ここを離れず、わたしといっしょに目を覚ましていなさい。」
35イエスはそう言うと、三人から少し離れた所へ行き、地面にひれ伏して、もしできることなら、自分を待っているその時が来ないように、と祈られました。 36「父よ、わたしの父よ。あなたはどんなことでもおできになります。どうぞ、この杯を取り除いてください。しかし、わたしの思いどおりにではなく、あなたのお心のままになさってください。」
37イエスが弟子たちのところへ戻って来られると、三人とも、ぐっすり眠り込んでいるではありませんか。そこで、ペテロに声をかけました。「シモンよ。眠っているのですか。たったの一時間でも、わたしといっしょに目を覚ましていられなかったのですか。 38しっかり目を覚まして祈っていなさい。さもないと誘惑に負けてしまいます。心は燃えていても、肉体は弱いのですから。」
39こうしてまた彼らから離れ、先ほどと同じことを祈られました。 40そのあと、もう一度弟子たちのところへ戻って来ると、またもや三人とも眠り込んでいます。ひどく眠気がさして我慢できなかったからです。彼らは何と言いわけしたらよいか、わかりませんでした。
41イエスは三度目に戻って来て言われました。「まだ眠っているのですか。それだけ眠れば十分でしょう。さあ、時が来ました。いよいよ、わたしは悪い者たちの手に売り渡されるのです。 42さあ、立ちなさい。行くのです。見なさい。裏切り者がやって来ました。」
43イエスがまだ言い終わらないうちに、祭司長やユダヤ人の指導者たちの差し向けた暴徒たちが、手に手に剣やこん棒を持って、弟子の一人であるユダを先頭に近づいて来ました。
44ユダは前もって彼らと、自分が口づけのあいさつをする相手がイエスだから、その男を捕まえて、引き立てて行くように、と打ち合わせておきました。 45それで、やって来るとすぐイエスに近づき、「先生」と声をかけて、さも親しそうに抱きしめ、あいさつの口づけをしました。 46そのとたん、暴徒たちがいっせいにイエスを取り押さえました。 47その時、イエスのそばにいた一人がさっと剣を抜き放つと、大祭司の部下に切りかかり、相手の耳を切り落としました。
48イエスは暴徒たちに向かって言われました。「剣やこん棒で、これほどものものしい武装をして来なければならないほど、わたしは凶悪な犯罪者なのですか。 49なぜ、神殿で捕らえようとしなかったのですか。わたしはあそこで毎日教えていたのに。けれども、これもみな、わたしについての預言が実現するためなのです。」
50この時にはもう弟子たちはみな、イエスを見捨てて逃げ去っていました。 51-52ただ一人、亜麻布を一枚だけまとって、イエスのうしろからついて行く青年がいました。ところが、途中で暴徒たちに見つかり、危うく捕まりそうになったので、引きちぎられた亜麻布を脱ぎ捨て、裸のまま逃げて行きました。
ペテロ、イエスを知らないと言う
53イエスは、大祭司の家に引き立てられて行きました。祭司長やユダヤ人の指導者たちも急いで駆けつけ、まもなく全員がそろいました。 54さて、ペテロは遠くからあとをつけて行き、うまく門からもぐり込んで、兵士たちにまぎれて火のそばでうずくまっていました。
55中では、イエスに死刑の宣告を下すための証拠集めに、祭司長やユダヤの最高議会の全議員がやっきになっていましたが、何も見つけることができません。 56偽の証人は大ぜい名乗り出たのですが、証言がみな食い違っていたのです。 57-58そのうち何人かが、「確か、この男が、『人間の手で造られた神殿をこわして、人間の手によらない神殿を三日で建ててみせる』と言っているのを聞きました」と偽証しました。 59しかしこの点でも、証言は一致しませんでした。
60その時、大祭司が進み出て、イエスに問いただしました。「おまえはこれらの訴えに答えないつもりか。どうなんだ。何も釈明する気はないのか。」
61イエスは、ひとこともお答えになりません。大祭司は続けて、「おまえは神の子、キリストなのか」と尋ねました。 62「そのとおりです。あなたがたは、やがてわたしが神の右の座につき、雲に乗ってもう一度この地上に来るのを見るでしょう。」 63-64この答えに、大祭司は即座に自分の着物を引き裂き、叫びました。「これだけ聞けば十分だ！ さあ、お聞きのとおりだ。神を汚したこの男をどうしてくれよう。」こうして彼らは、イエスの死刑を全員一致で決めました。
65このあと、ある者たちは、イエスにつばを吐きかけたり、目隠ししてこぶしで顔をなぐり、「今なぐったのはだれか当ててみろ」とあざけったりしました。役人たちもイエスの身柄を受け取って、平手で打ちました。
66一方ペテロは、下の中庭にいました。大祭司の女中の一人が、 67火にあたっているペテロに気づき、じっと見つめて言いました。「あら、あんた。あのナザレ人イエスといっしょにいた人じゃないの？」 68ペテロはそのことばを打ち消し、「変な言いがかりはよしてくれ」と言って、出口のほうへ行きかけました。その時、鶏が鳴きました。
69すると女中は、またもペテロをしげしげと見て、そばに立っている人たちに、「ほら、あの人。あの人はイエスの弟子よ」と言いふらしました。 70ペテロはあわててそれを打ち消しました。しばらくすると、火のそばに立っていたほかの男たちも、「おまえは確かにイエスの仲間だ。ガリラヤ人だからな」と騒ぎだしました。 71ペテロは、「そんな男のことなど知らない。これがうそだったら、どんな罰があたってもかまわない」と叫びました。
72するとすぐ、鶏が二度目に鳴くのが聞こえました。その瞬間ペテロは、「鶏が二度鳴く前に三度わたしを知らないと言います」という、イエスのことばを思い出したのです。ペテロは激しく泣きくずれました。
Uneltire împotriva lui Isus
(Mt. 26:2-5; Lc. 22:1-2; In. 11:45-53)
1Peste două zile era Paștele și Sărbătoarea Azimelor. Conducătorii preoților și cărturarii căutau cum să pună mâna pe Isus prin viclenie și să‑L omoare. 2Însă ei ziceau: „Nu în timpul sărbătorii, ca nu cumva să se facă tulburare în popor.“
Ungerea lui Isus la Betania
(Mt. 26:6-13; Lc. 7:37-38; In. 12:1-8)
3În timp ce El Se afla în Betania, șezând la masă în casa lui Simon, leprosul, a venit o femeie care avea un vas de alabastru cu parfum de nard pur, foarte scump. Ea a spart vasul de alabastru și a turnat parfumul pe capul Lui.
4Dar unii, indignați, își ziceau între ei: „Pentru ce s‑a făcut risipa aceasta de parfum? 5Căci parfumul acesta s‑ar fi putut vinde cu peste trei sute de denari5 Plata obișnuită pentru mai mult de un an (pentru valoarea denarului, vezi nota de la 6:37), luând în calcul Sabatele și sărbătorile, când nu se lucra., iar banii să fi fost dați săracilor.“ Și o mustrau pe femeie.
6Însă Isus a zis: „Lăsați‑o! De ce o necăjiți? Ea a făcut o faptă bună față de Mine! 7Căci pe săraci îi aveți întotdeauna cu voi și puteți să le faceți bine oricând vreți, dar pe Mine nu Mă aveți întotdeauna. 8Ea a făcut ce a putut: Mi‑a uns trupul mai dinainte, în vederea pregătirii Mele pentru înmormântare. 9Adevărat vă spun că oriunde va fi proclamată Evanghelia, în toată lumea, se va spune și ce a făcut această femeie, în amintirea ei.“
Trădarea lui Iuda
(Mt. 26:14-16; Lc. 22:3-6)
10Atunci Iuda Iscarioteanul, unul dintre cei doisprezece, s‑a dus la conducătorii preoților ca să‑L dea pe mâna lor. 11Când au auzit ei lucrul acesta, s‑au bucurat și i‑au promis că‑i vor da argint11 Vezi Mt. 26:15 și nota aferentă.. Și el căuta cum să‑L dea pe mâna lor la momentul potrivit.
Masa pascală
(Mt. 26:17-19; Lc. 22:7-13)
12În prima zi a Sărbătorii Azimelor, când se jertfește mielul de Paște,12 Vezi Lev. 23:5-6. Masa pascală era luată în seara zilei de 14 Nisan, iar prima zi a Sărbătorii Azimelor începea în mod normal în data de 15 Nisan. Prin Sărbătoarea Azimelor, aici se face referire la ambele sărbători (vezi Eze. 45:21). ucenicii Lui L‑au întrebat:
– Unde vrei să ne ducem să‑Ți pregătim să mănânci jertfa de Paște?
13El i‑a trimis pe doi dintre ucenicii Lui în cetate și le‑a zis:
– Duceți‑vă în cetate și acolo vă va întâlni un om care duce un vas cu apă. Urmați‑l, 14și acolo unde va intra el, spuneți stăpânului casei astfel: „Învățătorul întreabă: «Unde este camera Mea de oaspeți în care urmează să mănânc Paștele împreună cu ucenicii Mei?»“ 15El vă va arăta sus o cameră mare și gata aranjată. Acolo să faceți pregătirile pentru noi!
16Ucenicii au plecat, au ajuns în cetate și au găsit totul așa cum le spusese Isus. Și au pregătit Paștele.
Descoperirea trădătorului
(Mt. 26:20-25; Lc. 22:21-23; 1 Cor. 11:23-25)
17Când s‑a înserat, Isus a venit împreună cu cei doisprezece.
18În timp ce ședeau la masă și mâncau, Isus a zis:
– Adevărat vă spun că unul dintre voi, care mănâncă împreună cu Mine, Mă va trăda18 Sensul principal al verbului este a preda..
19Ei s‑au întristat foarte tare și unul câte unul au început să‑L întrebe:
– Nu cumva sunt eu?
20Dar El le‑a zis:
– Este unul dintre cei doisprezece, cel care pune mâna în vas împreună cu Mine.20 Vezi Ps. 41:9. 21Căci Fiul Omului Se duce după cum este scris cu privire la El, dar vai de omul acela prin care este trădat Fiul Omului! Era mai bine pentru acel om dacă nu s‑ar fi născut!
Cina Domnului
(1 Cor. 11:23-25)
22În timp ce mâncau, Isus a luat o pâine și, după ce a rostit binecuvântarea, a frânt‑o și le‑a dat‑o ucenicilor, zicând: „Luați! Acesta este trupul Meu.“ 23Apoi a luat un pahar și, după ce a mulțumit23 Gr.: eucharisteo, de unde derivă cuvântul Euharistie, desemnând Cina Domnului., l‑a dat ucenicilor și toți au băut din el. 24Isus le‑a zis: „Acesta este sângele Meu, sângele Noului Legământ, care este vărsat pentru mulți. 25Adevărat vă spun că nu voi mai bea din rodul viței până în ziua aceea, când îl voi bea nou în Împărăția lui Dumnezeu.“ 26După ce au cântat un imn26 Masa de Paște se încheia cu Psalmii 115-118., au ieșit îndreptându‑se spre Muntele Măslinilor.
Isus prezice lepădarea lui Petru
(Mt. 26:31-35; Lc. 22:31-34; In. 13:36-38)
27Isus le‑a zis:
– Toți vă veți poticni, pentru că este scris:
„Voi lovi păstorul,
și oile vor fi risipite!“27 Vezi Zah. 13:7.
28Dar, după învierea Mea, voi merge înaintea voastră în Galileea.
29Petru I‑a răspuns:
– Chiar dacă toți se vor poticni, eu nu mă voi poticni!
30Isus i‑a zis:
– Adevărat îți spun că astăzi, în noaptea aceasta, înainte să cânte cocoșul de două ori30, 68, 72 Probabil cu referire la a 3‑a strajă din noapte (24:00–3:00) sau cu referire la zorii zilei., te vei lepăda de Mine de trei ori.
31Dar Petru a răspuns și mai convins:
– Chiar dacă ar trebui să mor împreună cu Tine, nu mă voi lepăda nicidecum de Tine!
Și toți au spus la fel.
Ghetsimani
(Mt. 26:36-46; Lc. 22:39-46)
32Apoi s‑au dus într‑un loc numit Ghetsimani, și Isus le‑a zis ucenicilor Săi:
– Stați jos aici, până Eu Mă rog!
33I‑a luat cu El pe Petru, pe Iacov și pe Ioan și a început să Se înspăimânte și să Se tulbure.
34El le‑a zis:
– Nespus de mâhnit este sufletul Meu, până la moarte! Rămâneți aici și vegheați!
35Și, mergând puțin mai înainte, a căzut cu fața la pământ și Se ruga ca, dacă este posibil, să treacă de la El ceasul acela. 36El zicea: „Abba36 Abba înseamnă, în aramaică, Tată., Tată, la Tine toate lucrurile sunt posibile! Îndepărtează de la Mine paharul36 Vezi nota de la 10:38. acesta! Totuși, nu cum vreau Eu, ci cum vrei Tu!“
37Apoi a venit la ucenici, dar i‑a găsit dormind.
El i‑a zis lui Petru:
– Simone, dormi?! N‑ai putut veghea nici măcar o oră? 38Vegheați și rugați‑vă, ca să nu cădeți38 Lit.: ca să nu vă duceți sau ca să nu ajungeți. în ispită! Duhul într-adevăr este dornic, dar carnea este neputincioasă.
39S‑a îndepărtat și S‑a rugat din nou, zicând aceleași cuvinte. 40A venit iarăși la ucenici și i‑a găsit dormind, pentru că li se îngreunaseră ochii de somn. Ei nu știau ce să‑I răspundă.
41Când a venit a treia oară, le‑a zis:
– Încă mai dormiți și vă odihniți?41 Sau: Dormiți mai departe și odihniți‑vă! Destul! A sosit ceasul! Iată că Fiul Omului este predat în mâinile păcătoșilor. 42Sculați‑vă! Să mergem! Iată că se apropie cel ce Mă trădează!
Arestarea lui Isus
(Mt. 26:47-56; Lc. 22:47-53; In. 18:3-11)
43Și imediat, în timp ce El încă vorbea, a venit Iuda, unul dintre cei doisprezece, și împreună cu el o mulțime de oameni cu săbii și ciomege, trimiși de conducătorii preoților, de către cărturari și de către bătrâni. 44Trădătorul le dăduse un semn, zicând: „Cel pe Care‑L voi săruta, Acela este! Să puneți mâna pe El și să‑L duceți sub pază!“
45Când a venit, s‑a apropiat imediat de Isus și a zis: „Rabbi!45 Vezi nota de la 9:5.“ Și L‑a sărutat.
46Atunci ei au pus mâna pe Isus și L‑au prins. 47Unul dintre cei ce stăteau acolo a scos sabia și l‑a lovit pe sclavul marelui preot, tăindu‑i urechea.
48Însă Isus, răspunzând, le‑a zis: „Ați ieșit să Mă arestați cu săbii și ciomege, ca pe un răsculat48 Gr.: lestes, termen care, în alte contexte, este tradus cu tâlhar, dar în contextul de față are sensul de rebel, instigator, revoluționar. Cei doi oameni care au fost răstigniți împreună cu Isus erau, de asemenea, revoluționari.? 49În fiecare zi eram cu voi în Templu și dădeam învățătură, dar n‑ați pus mâna pe Mine! Însă trebuie să se împlinească Scripturile.“
50Atunci toți L‑au părăsit și au fugit. 51Un anumit tânăr, care purta peste trupul gol doar o pânză de in, Îl urma pe Isus. Au pus mâna pe el, 52dar el și‑a lăsat pânza de in și a fugit gol.
Isus înaintea Sinedriului
(Mt. 26:57-68; Lc. 22:54-55, 63-71; In. 18:12-13, 19-24)
53Pe Isus L‑au adus la marele preot, iar acolo s‑au adunat toți conducătorii preoților, bătrânii și cărturarii. 54Petru Îl urmase de departe până în curtea marelui preot, iar apoi se așezase împreună cu gărzile și se încălzea la foc.
55Conducătorii preoților și întregul Sinedriu55 Aram.: sanhedrin, care înseamnă adunare. Sanhedrinul desemna atât o curte de justiție locală, întrunindu‑se în orașe și numărând 23 de membri (sanhedrine mici), cât și curtea supremă de justiție, care se întrunea în Ierusalim și număra 71 de membri (Marele Sanhedrin). În cazul de față se face referire, probabil, la curtea supremă de justiție. căutau vreo mărturie împotriva lui Isus, ca să‑L condamne la moarte, dar n‑au găsit, 56pentru că, deși mulți dădeau mărturii false împotriva Lui, mărturiile lor nu se potriveau.
57Unii s‑au ridicat și au depus împotriva Lui o mărturie falsă, zicând:
58– Noi L‑am auzit zicând: „Eu voi dărâma acest Templu, făcut de mâna omului, și în trei zile voi construi altul, care nu va fi făcut de mâna omului.“
59Dar nici așa nu se potrivea mărturia lor.
60Marele preot s‑a ridicat în mijlocul lor și L‑a întrebat pe Isus, zicând:
– Nu răspunzi nimic? Ce mărturisesc aceștia împotriva Ta?
61Dar El tăcea și nu răspundea nimic.61 O posibilă aluzie la Is. 53:7.
Marele preot L‑a întrebat din nou:
– Ești Tu Cristosul, Fiul Celui Binecuvântat?
62Isus a răspuns:
– Eu sunt. Și Îl veți vedea pe Fiul Omului șezând la dreapta Puterii și venind cu norii cerului!62 Vezi Dan. 7:13 și Ps. 110:1.
63Atunci marele preot, sfâșiindu‑și hainele, a zis:
– Ce nevoie mai avem de martori?! 64Ați auzit blasfemia! Ce părere aveți?
Toți L‑au condamnat considerând că este vrednic de moarte.
65Unii au început să‑L scuipe, să‑I acopere fața, să‑L lovească și să‑I zică:
– Profețește!
Iar gărzile L‑au luat la palme.
Lepădarea lui Petru
(Mt. 26:69-75; Lc. 22:54-62; In. 18:15-18, 25-27)
66În timp ce Petru se afla jos, în curte, a venit una dintre slujnicele marelui preot 67și când l‑a văzut pe Petru încălzindu‑se la foc, s‑a uitat la el și a zis:
– Și tu erai cu nazarineanul Acela, Isus!
68Dar el a negat, zicând:
– Nu știu, nici nu înțeleg despre ce vorbești!
A ieșit afară, în fața porții, și atunci a cântat cocoșul.
69Slujnica l‑a văzut și a început din nou să le spună celor ce stăteau acolo:
– Acesta este unul dintre ei!
70Dar el a negat din nou.
După puțin timp însă, cei ce stăteau acolo i‑au zis din nou lui Petru:
– Cu siguranță și tu ești unul dintre ei, căci ești galileean!
71Dar el a început să blesteme și să jure, zicând:
– Nu‑L cunosc pe Omul Acesta despre care vorbiți!
72Și imediat a cântat cocoșul a doua oară. Atunci Petru și‑a adus aminte cuvântul pe care i‑l spusese Isus: „Înaintea celui de‑al doilea cântat al cocoșului, te vei lepăda de Mine de trei ori!“ Și gândindu‑se la aceasta a început să plângă.72 Sau: Și a izbucnit în plâns.
