マルコの福音書 13 – JCB & NTLR

Japanese Contemporary Bible

マルコの福音書 13:1-37

13

この世の終わり

1イエスが宮から出ようとしておられた時、弟子の一人が言いました。「先生。これはまあ、なんと美しい建物でしょう。なんと見事な石でしょう。」

2すると、イエスはお答えになりました。「なるほどすばらしいものです。しかし、この建物も、たった一つの石さえほかの石の上に残らないほど、あとかたもなくくずれ落ちてしまうのです。」

3-4イエスがオリーブ山で、宮のほうを向いて座っておられると、ペテロ、ヤコブ、ヨハネ、アンデレがこっそりイエスに尋ねました。「いったいいつ、神殿にそんなことが起こるのですか。そうなる前に、何か前兆でもあるのでしょうか。」

5そこで、イエスはゆっくり話し始められました。「だれにもだまされてはいけません。 6自分こそキリストだと名乗る者が大ぜい現れて、多くの人を惑わすからです。 7また、あちこちで戦争が始まるでしょう。けれども、まだ終わりが来たわけではありません。 8民族は民族に、国は国に敵対して立ち上がり、至る所で地震やききんが起こります。しかしこれらはみな、やがて襲って来る苦しみの、ほんの始まりにすぎないのです。

9しかし、これらのことが起こり始めたら、よく警戒しなさい。非常な危険が迫っているからです。あなたがたは法廷に引き出され、会堂でむち打ちの刑を受け、また、わたしに従う者だというだけで、総督や王たちの前で訴えられるでしょう。しかしその時こそ、神をあかしするチャンスです。 10終わりの時が来る前に、福音が世界中の人々に伝えられなければなりません。 11逮捕されても、取り調べの時、どう釈明しようかと心配することはありません。ただその時、神があなたがたに語ってくださることだけを話せばいいのです。話をするのはあなたがたではなく、聖霊です。

12兄弟同士が殺し合うかと思えば、親までが子を裏切り、子もまた親に反逆し、殺します。 13そしてあなたがたは、わたしの弟子であるというだけで、すべての人に憎まれます。しかし終わりまで、わたしへの信仰を捨てずに耐え忍ぶ者はみな救われます。

14恐るべきものダニエル9・2711・31が神殿に立つのを見たら〔読者よ、よく考えなさい〕、ユダヤにいる人たちは、山へ逃げなさい。 15-16急ぐのです。もしその時、屋上にいたら、家の中に戻ってはいけません。畑にいたら、お金や着物を取りに帰ってはいけません。 17このような日に妊娠している女と乳飲み子をかかえている母親は、ほんとうに不幸です。 18また、あなたがたの逃げるのが、冬にならないように祈りなさい。 19それは、神が天地を創造された初めから今に至るまで、いまだかつてなかったような恐るべき日だからです。 20主が、このわざわいの期間を短くしてくださらないかぎり、地上には、一人も生き残れないでしょう。しかし、神に選ばれた人たちのために、その期間は短くされるのです。

21その時だれかが、『この方がキリストだ』とか『いや、あの方がそうだ』とか言っても、気をとられてはいけません。 22偽キリストや偽預言者が次々に現れて、不思議な奇跡を行い、神に選ばれた者たちをさえ惑わそうとするからです。 23気をつけていなさい。警告しておきます。

24この苦難の時に続いて、太陽は暗くなり、月は光を失い、 25星は落ち、宇宙に異変が起こります。

26その時すべての人が、メシヤのわたしが大きな力と栄光とを帯びて、雲に乗って来るのを見るでしょう。 27わたしは天使たちを遣わし、世界中から、まさに天と地の果てから、選ばれた者たちを呼び集めるのです。

28さて、いちじくの木から教訓を学びなさい。いちじくの葉が出てくれば、夏は間近です。 29同じように、いま言ったようなことが起これば、わたしはもう戸口まで来ているのです。

30そうです。これが、この時代の終わりの前兆なのです。 31天地は消え去りますが、わたしのことばは永遠に残ります。

32しかしだれも、天の使いも、わたし自身でさえも、その日、その時がいつかは知りません。ただ、父なる神だけが知っておられます。 33だから、いつ終わりが来ても困らないように、わたしの帰りを目を覚まして待っていなさい。

34こう言えば、もっとはっきりわかるでしょう。ちょうど、外国旅行に出かける人が、使用人たちに留守中の仕事の手配をし、門番には、主人の帰りを見張っているようにと命じて出かけるのと同じです。 35だから、しっかり目を覚ましていなさい。いつわたしが帰って来るか、夕方か、夜中か、明け方か、それともすっかり明るくなってからか、わからないのですから。 36不意をつかれて、居眠りしているところを見られないようにしなさい。 37あなたがただけでなく、すべての人にも念を押しておきます。わたしの帰りを、抜かりなく見張っていなさい。」

Nouă Traducere În Limba Română

Marcu 13:1-37

Semne ale sfârșitului

(Mt. 24:1-22; Lc. 21:5-24)

1În timp ce Isus ieșea din Templu, unul dintre ucenicii Lui I‑a zis:

– Învățătorule, iată ce pietre1 Cf. istoricului iudeu Flavius Josephus (sec. I d.Cr.), pietrele Templului aveau o lungime de aproximativ 12 m, o lățime de aproximativ 4 m și o înălțime de aproximativ 6 m. Unele pietre aveau lungimea de 22 m, înălțimea de 2,5 m, și lățimea de 3 m (vezi Antichități, 15.11.3 și Istoria, 5.5.6). și ce clădiri!

2Isus i‑a zis:

– Vezi tu clădirile acestea mari? Nu va fi lăsată aici piatră pe piatră, care să nu fie dărâmată.2 Această predicție s‑a împlinit literalmente în anul 70 d.Cr., când romanii au cucerit Ierusalimul și au ars Templul.

3Apoi S‑a așezat pe Muntele Măslinilor, de cealaltă parte a Templului, și Petru, Iacov, Ioan și Andrei L‑au întrebat deoparte:

4– Spune‑ne când se vor întâmpla aceste lucruri și care va fi semnul când urmează să fie împlinite toate acestea?

5Isus a început să le vorbească astfel:

– Vedeți să nu vă ducă în rătăcire cineva! 6Vor veni mulți în Numele Meu, zicând: „Eu sunt Acela!“, și‑i vor duce în rătăcire pe mulți. 7Când veți auzi de războaie și vești de războaie, să nu vă tulburați! Acestea trebuie să se întâmple. Dar încă nu va fi sfârșitul. 8Un neam se va ridica împotriva altui neam, și o împărăție împotriva altei împărății. Vor fi cutremure, în diverse locuri, și vor fi foamete și tulburări. Acestea vor fi începutul durerilor nașterii. 9Luați seama la voi înșivă! Vă vor da pe mâna sinedriilor9 Aram.: sanhedrin, care înseamnă adunare. Sanhedrinul desemna atât o curte de justiție locală, întrunindu‑se în orașe și numărând 23 de membri (sanhedrine mici), cât și curtea supremă de justiție, care se întrunea în Ierusalim și număra 71 de membri (Marele Sanhedrin). și veți fi bătuți în sinagogi. Veți fi puși să stați înaintea guvernatorilor și înaintea regilor din cauza Mea, ca mărturie pentru ei. 10Mai întâi trebuie ca Evanghelia să fie proclamată la toate neamurile. 11Când vă vor duce să vă dea pe mâna lor, să nu vă îngrijorați dinainte ce veți vorbi, ci spuneți ce vi se va da chiar în ceasul acela! Căci nu voi sunteți cei care veți vorbi, ci Duhul Sfânt. 12Frate pe frate va da la moarte și tată pe copil. Copiii se vor ridica împotriva părinților și‑i vor omorî. 13Veți fi urâți de toți din cauza Numelui Meu, dar cel ce va răbda până la sfârșit, acela va fi mântuit.

14Când veți vedea „urâciunea pustiirii“14 Vezi Dan. 9:27 și nota; 11:31; 12:11. stând acolo unde n‑ar trebui, – cel ce citește, să înțeleagă! –, atunci cei din Iudeea să fugă în munți. 15Cel ce va fi pe acoperișul casei, să nu coboare, nici să nu intre în casă ca să‑și ia ceva din ea, 16iar cel ce va fi la câmp, să nu se întoarcă să‑și ia haina. 17Vai de cele ce vor fi însărcinate și de cele ce vor alăpta în zilele acelea! 18Rugați‑vă să nu se întâmple iarna. 19Căci în zilele acelea va fi un necaz așa de mare, cum n‑a mai fost de la începutul creației, pe care a creat‑o Dumnezeu, și până acum, și nici nu va mai fi! 20Iar dacă Domnul n‑ar fi scurtat numărul zilelor, niciun om n‑ar scăpa. Dar, de dragul celor aleși, pe care El i‑a ales, Domnul a scurtat numărul zilelor.

Isus vorbește despre revenirea Sa

(Mt. 24:23-35; Lc. 21:25-33)

21Dacă cineva vă va spune atunci: „Iată, Cristosul este aici!“ sau „Iată, acolo este!“, să nu‑l credeți! 22Căci se vor ridica cristoși falși și profeți falși și vor face semne și minuni, pentru a‑i duce în rătăcire, dacă este posibil, pe cei aleși. 23Voi însă păziți‑vă! V‑am spus mai dinainte toate lucrurile!

24Dar în zilele acelea, după necazul acela,

„soarele se va întuneca,

luna nu‑și va mai da lumina,

25stelele vor cădea din cer

și puterile din ceruri vor fi clătinate.“25 Vezi Is. 13:10; 34:4; Ioel 2:10.

26Și atunci Îl vor vedea pe Fiul Omului venind pe nori26 Vezi Dan. 7:13., cu mare putere și slavă. 27Atunci El va trimite îngerii, iar ei îi vor aduna pe aleșii Lui din cele patru vânturi, de la marginea pământului până la marginea cerului.

28Învățați de la smochin pilda lui: când mlădița lui devine deja fragedă și dă frunze, știți că vara este aproape. 29Tot așa și voi, când vedeți că se întâmplă aceste lucruri, să știți că El29 Sau: el, adică sfârșitul. este aproape, este chiar la uși. 30Adevărat vă spun că nu va trece această generație până când nu se vor întâmpla toate aceste lucruri. 31Cerul și pământul vor trece, însă cuvintele Mele nicidecum nu vor trece!

Îndemn la veghere

(Mt. 24:36-51; Lc. 21:34-36)

32Dar despre ziua sau ora aceea nu știe nimeni, nici îngerii în cer, nici Fiul, ci numai Tatăl. 33Luați seama! Fiți treji și rugați‑vă! Căci nu știți când va sosi vremea.

34Este ca atunci când un om, plecat într‑o călătorie, își lasă casa, le dă sclavilor săi autoritate, fiecăruia slujba lui, și îi poruncește portarului să vegheze.

35Vegheați deci, pentru că nu știți când vine stăpânul casei – sau seara, sau la miezul nopții, sau la cântatul cocoșului, sau dimineața35 Toate cele patru străji ale nopții, împrumutate de la romani (6:00–9:00 PM; 9:00–12:00 PM; 12:00–3:00 AM; 3:00–6:00 AM). – 36și nu cumva ca, venind pe neașteptate, să vă găsească dormind! 37Ceea ce vă spun vouă, spun tuturor: vegheați!