1So spricht der Herr: Die Leute von Moab begehen ein abscheuliches Verbrechen nach dem anderen. Sie haben die Gebeine des Königs von Edom zu feiner Asche2,1 Oder: zu Kalk. – Dieser wurde als weißer Farbstoff verwendet, um Wände zu tünchen. verbrannt. Das werde ich nicht ungestraft lassen! 2Das ganze Land und auch die Paläste von Kerijot werden ein Raub der Flammen. Die Feinde blasen zum Angriff, sie stimmen das Kriegsgeschrei an, und die Moabiter fallen im lauten Getöse der Schlacht. 3Den Herrscher von Moab bringe ich um, mitsamt den führenden Männern. Darauf gebe ich, der Herr, mein Wort!«
Auch Juda und Israel kommen nicht davon
4»So spricht der Herr: Die Leute von Juda begehen ein abscheuliches Verbrechen nach dem anderen. Sie treten mein Gesetz mit Füßen und leben nicht nach den Geboten, die ich, der Herr, ihnen gegeben habe. Sie ließen sich von den falschen Göttern verführen, denen schon ihre Vorfahren nachgelaufen sind. Das werde ich nicht ungestraft lassen! 5Ich brenne das ganze Land nieder, und Jerusalems Paläste werden ein Raub der Flammen.
6So spricht der Herr: Die Leute von Israel begehen ein abscheuliches Verbrechen nach dem anderen. Das werde ich nicht ungestraft lassen! Ehrbare Menschen, die ihnen Geld schulden, verkaufen sie in die Sklaverei, ja, sie verkaufen einen Armen schon, wenn er ein Paar Schuhe nicht bezahlen kann! 7Den Wehrlosen treten sie in den Staub, und dem Schwachen verweigern sie sein Recht. Vater und Sohn gehen mit ein und demselben Mädchen ins Bett und ziehen damit meinen heiligen Namen in den Schmutz. 8Neben jedem Altar machen sie sich weiche Polster aus den Kleidern, die sie den Armen als Pfand wegnehmen. Im Tempel ihres Gottes2,8 Oder: ihrer Götter. saufen sie Wein, den sie für nicht bezahlte Schulden gefordert haben!
9Dabei war ich es doch, der die Amoriter vernichtet hat, um ihr Land den Israeliten zu geben! Sie waren so groß wie Zedern und so stark wie Eichen, aber ich habe sie mit Stumpf und Stiel ausgerottet. 10Ja, ich habe euch aus Ägypten befreit und vierzig Jahre lang durch die Wüste geleitet, bis ihr das Land der Amoriter in Besitz nehmen konntet. 11Einige von euch habe ich als Propheten erwählt und junge Männer berufen, sich mir zum Dienst zu weihen. Ich, der Herr, frage euch Israeliten: Habe ich nicht dies alles für euch getan? 12Ihr aber habt diejenigen, die sich mir geweiht hatten, gezwungen, ihr Gelübde zu brechen und Wein zu trinken. Den Propheten habt ihr verboten, euch meine Botschaft weiterzusagen.
13Darum werde ich euch eine Last aufbürden, unter der ihr hin- und herschwankt wie ein zu voller Erntewagen!2,13 Der hebräische Text ist nicht sicher zu deuten. 14Sogar der Schnellste unter euch kann dann nicht mehr entfliehen, dem Stärksten hilft seine Kraft nicht mehr, und der beste Soldat verliert sein Leben. 15Die Bogenschützen werden überrannt, die besten Läufer und schnellsten Reiter auf der Flucht getötet. 16Selbst der mutigste Soldat lässt an jenem Tag die Waffen fallen und rennt um sein Leben. Darauf gebe ich, der Herr, mein Wort!
Judecată împotriva Moabului
1Așa vorbește Domnul:
„Pentru trei fărădelegi ale Moabului,
ba chiar pentru patru,
nu‑Mi voi retrage mânia,
pentru că a ars până și oasele regelui Edomului,
făcându‑le scrum.1 În sensul că nu a permis ca acesta să fie înmormântat în mod onorabil.
2Voi trimite foc în Moab,
care va mistui fortărețele Cheriotului.2 Sau: cetăților.
Moab va muri în mijlocul încleștării,
în mijlocul strigătelor de război și al sunetului de trâmbiță2 Ebr.: șofar, un instrument de suflat făcut din corn de berbec (ebr.: yyobel), care nu avea o funcție muzicală, ci era folosit pentru a transmite anumite semnale în închinare, în adunările publice sau în război..
3Îl voi nimici pe judecător din mijlocul lui
și îi voi ucide toate căpeteniile împreună cu el,“ zice Domnul.
Judecată împotriva lui Iuda
4Așa vorbește Domnul:
„Pentru trei fărădelegi ale lui Iuda,
ba chiar pentru patru,
nu‑Mi voi retrage mânia,
pentru că au respins Legea Domnului
și n‑au păzit hotărârile Lui
și pentru că s‑au lăsat duși în rătăcire
de idolii lor mincinoși,
după care au umblat și părinții lor.
5Voi trimite foc în Iuda
și va mistui fortărețele Ierusalimului.“
Judecată împotriva Israelului
6Așa vorbește Domnul:
„Pentru trei fărădelegi ale lui Israel,
ba chiar pentru patru,
nu‑Mi voi retrage mânia,
pentru că l‑au vândut pe cel drept pe arginți,
iar pe cel nevoiaș – pentru o pereche de sandale.
7Ei calcă în picioare, în pulberea pământului,
capetele celor săraci7 Sensul celor două versuri este nesigur. Sau: Ei calcă în picioare, cum ar călca pulberea pământului, capetele celor săraci; sau Ei tânjesc după pulberea pământului de pe capetele celor săraci, în ideea că sunt așa de lacomi încât nici măcar atât nu i‑ar lăsa celui sărac. Sau Ei tânjesc să vadă pulberea pământului pe capetele celor săraci.
și dau la o parte dreptul celor sărmani7 Sensul versului este nesigur..
Și fiul, și tatăl merg la aceeași fată,
ca să batjocorească astfel Numele Meu cel sfânt.7 Vezi Lev. 18:7-8.
8Pe hainele luate drept garanție,
se tolănesc lângă orice altar,8 Vezi Ex. 22:26-27; Deut. 24:12-13, 17.
iar vinul luat din amenzi8 Sau: despăgubiri; sau: restituiri, pretinse în mod nedrept.
îl beau în casa dumnezeilor lor.
9Eu i‑am nimicit pe amoriți dinaintea lor,
care erau cât cedrii de înalți
și puternici ca stejarii.
Deasupra, le‑am nimicit roadele,
iar dedesubt – rădăcinile.
10Eu v‑am scos din țara Egiptului
și v‑am purtat prin pustie timp de patruzeci de ani,
ca să vă dau în stăpânire țara amoriților.
11Am ridicat profeți dintre fiii voștri
și nazirei11 Vezi Num. 6:1-21; Jud. 13:5. dintre tinerii voștri.
Nu este așa, fii ai lui Israel? zice Domnul.
12Dar voi le‑ați dat nazireilor să bea vin
și le‑ați poruncit profeților: «Nu profețiți!»
13Iată, vă voi clătina
așa cum se clatină carul
când este plin cu snopi.
14Cel iute nu va putea să fugă,
cel tare nu se va putea baza pe tăria lui,
iar cel viteaz nu‑și va putea scăpa viața.
15Cel ce mânuiește arcul nu va putea să țină piept,
cel iute de picioare nu va putea scăpa,
iar călărețul nu‑și va putea salva viața.
16Chiar și cel mai curajos dintre viteji
va fugi în pielea goală în ziua aceea,“ zice Domnul.
