Wala Pagpatya ni David si Saul
1Sang pagbalik ni Saul halin sa pagpakig-away sa mga Filistinhon, ginsugiran siya nga didto si David sa kamingawan sang En Gedi. 2Gani nagpili siya sang 3,000 ka tawo halin sa bug-os nga Israel kag naglakat sa pagpangita kay David kag sa iya mga tinawo malapit sa kabatuhan nga ginatineran sang mga kanding nga talunon. 3Nakaabot si Saul sa toril sang mga karnero sa higad sang dalan, nga sa diin may kuweba didto. Nagsulod si Saul sa kuweba sa pagpamus-on. Didto gali sa sulod nga bahin sang kuweba nagapanago si David kag ang iya mga tinawo. 4Nagsiling ang mga tinawo ni David sa iya, “Amo na gid ini ang tion nga ginsiling sang Ginoo nga igatugyan niya sa imo ang imo kaaway kag bahala ka kon ano ang imo gusto nga himuon sa iya.” Dayon hinay-hinay nga nagpalapit si David kay Saul kag gin-utod niya ang punta sang bayo ni Saul nga wala niya mabatyagi. 5Pero pagkatapos sadto ginkonsensya si David sa iya nga pag-utod sang punta sang bayo ni Saul. 6Nagsiling siya sa iya mga tinawo, “Kabay pa nga indi magtugot ang Ginoo nga maghimo ako sing malain sa akon agalon, ang ginpili sang Ginoo nga maghari.” 7Sa sining ginhambal ni David ginsabdong niya ang iya mga tinawo, kag wala niya sila pagtuguti nga salakayon si Saul. Naghalin si Saul sa kuweba kag naglakat.
8Dayon nagguwa si David sa kuweba kag gintawag si Saul, “Mahal nga Hari!” Sang magbalikid si Saul, nagluhod si David bilang pagtahod sa iya. 9Nagsiling dayon si David kay Saul, “Ngaa nagapati ka sa mga tawo nga nagasiling sa imo nga nagatinguha ako sa pagpatay sa imo? 10Nakita mo mismo subong nga adlaw kon paano ka gintugyan sang Ginoo sa akon didto sa sulod sang kuweba. Ginsilingan ako sang iban ko nga mga tinawo nga patyon ka, pero wala ko ikaw pagpatya. Nagsiling ako sa ila nga indi ko pag-anhon ang akon agalon tungod kay ginpili siya sang Ginoo nga maghari. 11Amay, tan-awa ang bahin sang imo bayo nga akon ginauyatan. Gin-utod ko ang punta sang imo bayo pero wala ko ikaw pagpatya. Nagapamatuod ini nga wala ako sing tuyo sa paghalit sa imo ukon sa pagrebelde sa imo. Wala ako nakasala sa imo pero ginatinguhaan mo ako nga patyon. 12Kabay pa nga ang Ginoo amo ang magahukom sa aton nga duha, kag kabay pa nga balusan niya ikaw sa imo malain nga ginahimo sa akon. Pero ako indi gid mag-ano sa imo, 13subong sang hulubaton nga nagasiling, ‘Ang malaot lang nga tawo ang nagahimo sang malaot.’ Gani indi gid ako mag-ano sa imo. 14Ikaw nga hari sang Israel nagahingabot gid sa akon. Ngaa, sin-o gid bala ako? Pareho man lang ako sa patay nga ido ukon bitik. 15Kabay pa nga ang Ginoo amo ang magahukom sa aton kag magdesisyon kon sin-o ang may sala sa aton nga duha. Kabay pa nga talupangdon niya ako kag apinan kag luwason sa imo mga kamot.”
16Pagkatapos hambal ni David, nagsiling si Saul, “Ikaw gid bala ina David, anak ko?” Kag naghibi siya sing tudo. 17Nagsiling pa gid siya, “Mas matarong ka sang sa akon. Gintratar ko ikaw sing malain, pero ako gintratar mo sing maayo. 18Ginpakita mo sa akon subong nga adlaw ang imo kaayo. Gintugyan ako sang Ginoo sa imo, pero wala mo ako pagpatya. 19Ang iban iya kon makita nila ang ila kaaway, wala nila ini ginapabay-an nga makapalagyo. Kabay pa nga balusan ka sang Ginoo sa kaayo nga ginpakita mo sa akon subong nga adlaw. 20Nahibaluan ko nga mangin hari ka gid, kag ang ginharian sang Israel mangin malig-on sa imo paggahom. 21Karon, magsumpa ka sa akon sa ngalan sang Ginoo nga indi mo pagpamatyon ang akon mga kaliwat, agod indi madula ang ngalan sang akon pamilya.” 22Gani nagsumpa si David kay Saul. Dayon nagpauli si Saul, pero si David iya kag ang iya mga tinawo nagbalik sa ila palanaguan.
David îi cruță viața lui Saul
1Când Saul s‑a întors de la urmărirea filistenilor, l‑au înștiințat, zicând: „David se află în pustia En‑Ghedi.“ 2Atunci Saul a luat din tot Israelul trei mii de bărbați aleși și a plecat în căutarea lui David și a oamenilor săi, la răsărit de Stâncile Țapilor Sălbatici. 3A ajuns la stânile de oi, care se aflau lângă drum. Acolo era o peșteră, iar Saul a intrat în ea să‑și acopere picioarele3 Eufemism ebraic cu sensul: pentru nevoile sale (vezi și Jud. 3:24).. David și oamenii lui se aflau la capătul peșterii.
4Oamenii lui David i‑au zis:
– Iată ziua despre care ți‑a spus Domnul: „Iată, îl dau pe dușmanul tău în mâinile tale, iar tu să‑i faci ce consideri că este bine.4 Lit.: să‑i faci ceea ce este bine în ochii tăi.“
David s‑a ridicat și a tăiat pe furiș colțul mantiei lui Saul. 5După aceea însă pe David l‑a mustrat cugetul pentru că tăiase colțul mantiei lui Saul.
6El le‑a zis oamenilor săi:
– Să mă ferească Domnul să fac un asemenea lucru stăpânului meu, care este unsul Domnului, și anume să îmi ridic mâna asupra lui. Doar este unsul Domnului!
7Cu aceste cuvinte David i‑a oprit pe oamenii săi și nu i‑a lăsat să‑l atace pe Saul. Apoi Saul s‑a sculat, a părăsit peștera și și‑a continuat drumul. 8După aceea s‑a ridicat și David și a ieșit din peșteră.
El a strigat după Saul, zicând:
– O, rege, stăpânul meu!
Când Saul s‑a uitat în urma sa, David s‑a plecat cu fața la pământ și s‑a închinat.
9Apoi David i‑a zis lui Saul:
– De ce asculți cuvintele oamenilor care spun că David dorește să‑ți facă rău? 10Iată, în ziua aceasta ochii tăi au văzut că Domnul te‑a dat în mâna mea, chiar astăzi, în peșteră. Mi s‑a spus să te ucid, dar eu am avut milă de tine și am hotărât să nu ridic mâna asupra stăpânului meu pentru că el este unsul Domnului. 11Privește, părintele meu, privește colțul mantiei tale în mâna mea! Prin faptul că am tăiat colțul mantiei tale și nu te‑am ucis, să înțelegi și să recunoști că nu sunt vinovat de răutate sau de fărădelege și că nu am păcătuit împotriva ta. Cu toate acestea, tu mă pândești ca să‑mi iei viața. 12Domnul să judece între mine și tine și Domnul să mă răzbune față de tine. Mâna mea însă nu va fi împotriva ta. 13Așa cum spune vechiul proverb: „Răutatea de la cei răi iese.“ Mâna mea însă nu va fi împotriva ta. 14După cine a ieșit regele lui Israel? Pe cine urmărești? Un câine mort? Un singur purice? 15Domnul să fie judecător și să judece între mine și tine! Să privească, să‑mi susțină cauza și să mă izbăvească din mâna ta!
16Când David a terminat de spus aceste cuvinte lui Saul, acesta a zis:
– Tu ești, cu adevărat, fiul meu David?
Apoi a plâns cu voce tare, 17zicându‑i lui David:
– Tu ești mai drept decât mine, pentru că tu m‑ai tratat bine, chiar dacă eu te‑am tratat rău. 18Astăzi ai dovedit bunătate față de mine pentru că, deși Domnul mă dăduse în mâna ta, tu nu m‑ai ucis. 19Dacă un om își întâlnește dușmanul, oare îi dă drumul cu bine? Domnul să‑ți răsplătească astăzi cu bine ceea ce ai făcut pentru mine! 20Acum, știu sigur că tu vei domni și că tronul lui Israel va fi al tău! 21Jură‑mi pe Domnul că nu îi vei stârpi pe urmașii mei după mine și că nu îmi vei șterge numele din familia tatălui meu.
22David i‑a jurat lui Saul, după care Saul a plecat acasă. În timpul acesta David cu oamenii săi s‑au suit în fortăreață22 Vezi nota de la 22:4..
