Ang Pulong Sang Dios

Ruth 1

Ang Pag-unong ni Ruth kay Noemi

11-2 Sang panahon nga indi pa mga hari ang nagadumala[a] sa Israel, nag-abot ang gutom sa sini nga lugar. Gani si Elimelec nga taga-Betlehem nga sakop sang Juda nagkadto sa Moab upod sang iya asawa kag duha ka anak nga lalaki, agod didto lang anay mag-estar. Ang ngalan sang iya asawa amo si Noemi kag ang ila duha ka anak amo si Mahlon kag si Kilion. Mga kaliwat sila ni Efrata nga taga-Betlehem.

Karon, sang didto na sila nagaestar sa Moab, napatay si Elimelec, gani si Noemi na lang ang nabilin kag ang iya duha ka anak. Sang ulihi nagpangasawa ang iya mga anak sang mga Moabnon. Ang ngalan sang isa amo si Orpah kag ang isa amo si Ruth. Pagkaligad sang mga napulo ka tuig, napatay man si Mahlon kag si Kilion, gani si Noemi na lang ang nabilin.

Sang mabalitaan ni Noemi nga gindumdom sang Ginoo ang iya katawhan paagi sa paghatag sa ila sang maayo nga patubas, nagpreparar siya kag ang iya mga umagad sa pagbalik sa Juda. Kag sang nagapanglakaton na sila pabalik sa Juda, nagsiling si Noemi sa iya duha ka umagad, “Balik na lang kamo sa inyo iloy. Kabay pa nga ipakita sang Ginoo ang iya kaayo sa inyo, subong nga ginpakita ninyo ang inyo kaayo sa inyo nagtaliwan nga mga bana kag amo man sa akon. Kag kabay pa nga itugot sang Ginoo nga makapamana kamo liwat agod mapahamtang kamo sa inyo bag-o nga puluy-an.”

Dayon ginhalukan sila ni Noemi. Naghibi sila sing tudo 10 kag nagsiling kay Noemi, “Maupod kami sa imo sa pagbalik mo sa imo mga kasimanwa.” 11-12 Pero nagsiling si Noemi, “Pauli kamo sa inyo, mga anak. Ngaa maupod pa kamo sa akon? Nagahunahuna bala kamo nga makapamana pa ako kag makapamata sang mga lalaki nga pamanahon ninyo? Indi ina mahimo kay tigulang na ako. Pero butang ta abi nga makapamana ako karon nga gab-i kag sa ulihi makapamata pa, 13 ano, hulaton bala ninyo sila nga magdalagko? Indi lang bala anay kamo magpamana tungod lang sa ila? Indi puwede, mga anak. Sa pagkamatuod, mas mapait ang akon kabuhi sang sa inyo, kay ginapaantos ako sang Ginoo.”

14 Naghibi naman sila sing tudo. Dayon naghalok si Orpah sa iya ugangan kag nagpauli,[b] pero si Ruth iya nagpabilin kay Noemi. 15 Nagsiling si Noemi, “Ti ato na ang imo bilas, nagbalik na siya sa iya mga kasimanwa kag sa iya dios,[c] gani mag-upod ka sa iya.” 16 Pero nagsabat si Ruth, “Indi ako pagpilita sa pagbiya sa imo, kay bisan diin ka magkadto didto man ako makadto, kag bisan diin ka mag-estar didto man ako maestar. Ang imo mga kasimanwa mangin akon man nga kasimanwa, kag ang imo Dios mangin akon man nga Dios. 17 Kon diin ka mapatay, didto man ako mapatay kag didto man ilubong. Kabay pa nga silutan ako sang Ginoo sing puwerte gid kon magbulag ako sa imo, luwas lang kon mapatay na ako.”

18 Sang makita ni Noemi nga desidido gid si Ruth sa pag-upod sa iya, naghipos na lang siya. 19 Gani nagpadayon sila nga duha sa paglakat hasta nga nakaabot sila sa Betlehem. Pag-abot nila didto, nagkinagula[d] ang mga tawo. Nagsiling ang mga babayi, “Si Noemi gid bala ini?”

20 Nagsiling si Noemi sa ila, “Indi ninyo ako pagtawga nga Noemi,[e] kundi tawga ninyo ako nga Mara,[f] kay ginpapait gid sang Makagagahom nga Dios ang akon kabuhi. 21 Paghalin ko diri ara sa akon ang tanan, pero ginpabalik ako sang Ginoo nga wala-wala gid. Gani indi na ninyo ako pagtawga nga Noemi, kay ginpaantos ako sang Ginoo nga Makagagahom.”

22 Nagasugod pa lang ang tig-alani sang barley sang pag-abot ni Noemi sa Betlehem upod sang iya umagad nga si Ruth nga Moabnon.

Notas al pie

  1. 1:1-2 Sang panahon… nagadumala: sa literal, Sang panahon nga ang mga “shoftim” (mga pangulo/hukom) amo pa ang nagapangulo.
  2. 1:14 kag nagpauli: Ara ini sa Septuagint pero wala sa Hebreo.
  3. 1:15 dios: ukon, mga dios.
  4. 1:19 nagkinagula: sa iban nga Bisaya, naggirinual.
  5. 1:20 Noemi: buot silingon sa Hebreo, manami.
  6. 1:20 Mara: buot silingon sa Hebreo, mapait.

Nouă Traducere În Limba Română

Rut 1

Naomi şi Rut

1Pe vremea când judecau[a] judecătorii, a fost o foamete în ţară. Atunci un bărbat din Betleemul lui Iuda a plecat împreună cu soţia lui şi cu cei doi fii ai săi să locuiască ca străin în câmpiile Moabului. Bărbatul se numea Elimelek, soţia lui se numea Naomi, iar cei doi fii ai săi se numeau Mahlon şi Chilion. Ei erau efratiţi din Betleemul lui Iuda. Când au ajuns în câmpiile Moabului, s-au stabilit acolo.

Însă Elimelek, soţul lui Naomi, a murit şi ea a rămas astfel singură cu cei doi fii ai ei. Aceştia s-au căsătorit cu moabite; numele uneia era Orpa, iar numele celeilalte era Rut. După ce au locuit acolo aproape zece ani, cei doi, adică Mahlon şi Chilion, au murit şi ei, astfel încât femeia a rămas singură, fără cele două odrasle ale ei şi fără soţul său. Ea s-a hotărât apoi să plece din câmpiile Moabului împreună cu cele două nurori ale ei, pentru că a aflat că Domnul i-a cercetat poporul şi i-a dat din nou hrană. Naomi a plecat din locul în care locuise, iar cele două nurori ale ei erau cu ea. Au pornit la drum ca să se întoarcă în ţara lui Iuda.

La un moment dat însă Naomi le-a zis celor două nurori ale ei:

– Plecaţi! Întoarceţi-vă fiecare la casa mamei sale! Domnul să se poarte faţă de voi cu bunătatea[b] cu care şi voi v-aţi purtat faţă de cei ce au murit şi faţă de mine! Să dea Domnul ca fiecare din voi să găsească odihnă în casa viitorului soţ!

Apoi le-a sărutat de rămas bun, dar ele au început să plângă.

10 – Venim şi noi cu tine la poporul tău, i-au zis ele.

11 – Nu, copilele mele, le-a răspuns Naomi, întoarceţi-vă! De ce să veniţi cu mine? Mai pot eu oare avea fii în pântecele meu, care să fie apoi soţii voştri? 12 Întoarceţi-vă, copilele mele! Plecaţi! Eu sunt prea bătrână să mai am un soţ. Chiar dacă aş zice că mai este nădejde pentru mine, chiar dacă aş fi în noaptea aceasta cu un bărbat şi aş naşte fii, 13 aţi aştepta voi până se vor face mari? Vă veţi păstra voi pentru ei, fără să vă măritaţi? Nu, copilele mele! Amărăciunea mea este prea mare pentru voi[c], căci mâna Domnului s-a întins împotriva mea!

14 Nurorile au început iarăşi să plângă. Orpa şi-a sărutat soacra de rămas bun şi a plecat, dar Rut s-a ţinut de ea.

15 – Cumnata ta s-a întors la poporul ei şi la zeii ei! i-a zis Naomi. Du-te şi tu după cumnata ta!

16 – Nu stărui să te părăsesc şi să mă întorc de la tine, i-a răspuns Rut. Unde mergi tu, vreau să merg şi eu, unde locuieşti tu, vreau să locuiesc şi eu; poporul tău va fi şi poporul meu, iar Dumnezeul tău va fi şi Dumnezeul meu. 17 Unde vei muri tu, voi muri şi eu şi tot acolo voi fi şi îngropată. Domnul să se poarte cu mine cu toată asprimea[d] dacă altceva decât moartea mă va despărţi de tine!

18 Văzând-o hotărâtă să meargă cu ea, Naomi a încetat să-i mai vorbească astfel. 19 Au plecat amândouă şi au călătorit împreună până au ajuns la Betleem.

Când au intrat în Betleem, toată cetatea s-a pus în mişcare din pricina lor.

– Aceasta este Naomi?! se întrebau femeile.

20 – Nu mă mai numiţi Naomi[e], le-a răspuns ea, ci numiţi-mă Mara[f], pentru că Cel Atotputernic[g] m-a amărât mult. 21 Când am plecat, aveam de toate, dar Domnul m-a adus înapoi cu mâinile goale. De ce să mă mai numiţi Naomi, de vreme ce Domnul a mărturisit împotriva mea[h] şi Cel Atotputernic a adus necazul asupra mea?

22 Aşa s-a întors Naomi din câmpiile Moabului împreună cu moabita Rut, nora ei. Ele au sosit în Betleem, tocmai când începea seceratul orzului.

Notas al pie

  1. Rut 1:1 Cu sensul de a conduce, a cârmui.
  2. Rut 1:8 Ebr.: hesed, termen care apare frecvent (de peste 250 ori) în VT, având o varietate de sensuri (îndurare, bunătate, bunăvoinţă, milă, credincioşie, dragoste statornică). Se referă atât la relaţiile dintre oameni, cât şi, într-un mod cu totul special, la relaţia dintre YHWH şi Israel. Cel mai frecvent, se referă la loialitatea părţilor implicate în legământ (în special loialitatea lui YHWH, care este certă). Termenul, aşa cum o dovedeşte varietatea de sensuri, cuprinde toate implicaţiile loialităţii lui YHWH faţă de promisiunile legământului
  3. Rut 1:13 În ideea că Naomi n-ar dori ca nurorile ei să împărtăşească amărăciunea ei; pentru ele ar mai fi nădejde dacă s-ar întoarce fiecare în familia ei. Sau: mele! Eu sunt mult mai amărâtă decât voi, în ideea că tinereţea le oferă un avantaj, faţă de Naomi
  4. Rut 1:17 Formulă tipică de jurământ (Lit.: Aşa să-mi facă Domnul şi chiar mai mult).
  5. Rut 1:20 Naomi înseamnă Plăcută; şi în v. 21.
  6. Rut 1:20 Mara înseamnă Amară.
  7. Rut 1:20 Ebr.: Şadai; şi în v. 21.
  8. Rut 1:21 Sau: m-a făcut să sufăr; LXX: m-a smerit