Gũciarwo kwa Jesũ
12:1 Luk 3:1; Math 24:14Na rĩrĩ, matukũ-inĩ macio, Kaisari Augusito nĩarutire watho atĩ andũ othe a mabũrũri mothe marĩa maathanagwo nĩ Aroma matarwo. 22:2 Math 4:24; Atũm 15:23, 41(Rĩĩrĩ nĩrĩo rĩarĩ itarana rĩa mbere rĩrĩa rĩataranirwo hĩndĩ ĩrĩa Kuirinio aarĩ barũthi wa Suriata.) 3Nao andũ magĩthiĩ kwĩyandĩkithia o mũndũ itũũra-inĩ rĩake mwene.
42:4 Joh 7:42Nĩ ũndũ ũcio Jusufu o nake akĩambata kuuma itũũra rĩa Nazarethi kũu Galili, agĩthiĩ Judea, agĩkinya Bethilehemu itũũra rĩa Daudi, tondũ we aarĩ wa nyũmba o na wa mbarĩ ya Daudi. 5Nake aathiire kuo nĩgeetha makeyandĩkithie marĩ na Mariamu, mũirĩtu ũrĩa endaga kũhikia, nake aarĩ mũritũ. 6Na hĩndĩ ĩrĩa maarĩ o kũu, ihinda rĩa mwana gũciarwo rĩgĩkinya, 7Nake Mariamu akĩrigithatha kaana ga kahĩĩ. Agĩkooha na taama, agĩgakomia thĩinĩ wa mũharatĩ tondũ nĩmagĩte handũ ha kũraara thĩinĩ wa nyũmba ya ageni.
Arĩithi na Araika
8Na kũu bũrũri ũcio, nĩ kwarĩ arĩithi maikaraga mĩgũnda-inĩ, maikarĩtie mahiũ mao ũtukũ.2:8 Mahiũ ma kũrutwo magongona maarĩithagĩrio gũkuhĩ na Bethilehemu mwaka wothe. Arĩithi maamaroraga matikaiywo kana marĩĩo nĩ nyamũ. 92:9 Atũm 5:19Mũraika wa Mwathani akĩmoimĩrĩra, naguo riiri wa Mwathani ũkĩmatherera hau maarĩ, nao makĩnyiitwo nĩ guoya. 102:10 Math 14:27No mũraika ũcio akĩmeera atĩrĩ, “Tigai gwĩtigĩra. Ndamũrehera ũhoro mwega na wa gĩkeno kĩnene, ũrĩa ũgaatuĩka wa andũ othe. 112:11 Math 1:21; Atũm 5:31Ũmũthĩ itũũra-inĩ rĩa Daudi, nĩmũciarĩirwo mũhonokia; nake nĩwe Kristũ ũrĩa Mwathani. 122:12 1Sam 2:34Na rĩrĩ, kĩrĩa kĩrĩmũmenyithia ũhoro ũcio nĩ gĩkĩ: Nĩmũrĩona gakenge koheetwo na taama gakometio thĩinĩ wa mũharatĩ.”
13Na o rĩmwe hakiumĩra gĩkundi kĩnene kĩa araika a igũrũ hamwe na mũraika ũcio, makĩgooca Ngai, makiuga atĩrĩ,
142:14 Arom 5:1“Ngai arokumio kũu igũrũ mũno,
naguo thayũ ũrogĩa gũkũ thĩ kũrĩ andũ arĩa akenagĩra.”
15Na rĩrĩa araika acio maamatigire magĩcooka igũrũ-rĩ, arĩithi acio makĩĩrana atĩrĩ, “Nĩtũthiĩ Bethilehemu tũkoone ũndũ ũcio wĩkĩkĩte, ũcio Mwathani aatũhe ũhoro waguo.”
16Nĩ ũndũ ũcio magĩthiĩ mahiũhĩte, magĩkora Mariamu na Jusufu o na gakenge kau gakometio thĩinĩ wa mũharatĩ. 17Na maarĩkia gũkoona, makĩmemerekia ũhoro ũrĩa maaheetwo ũkoniĩ kaana kau, 18nao arĩa othe maũiguire makĩgegio mũno nĩ maũndũ marĩa arĩithi acio maameeraga. 192:19 Luk 2:51Nowe Mariamu akĩiga maũndũ macio mothe ngoro-inĩ yake, na agĩikara akĩmeciiragia. 20Nao arĩithi acio makĩhũndũka, magĩkumagia na makĩgoocaga Ngai nĩ ũndũ wa maũndũ macio mothe maiguĩte na makoona, o ta ũrĩa meerĩĩtwo.
Jesũ Gũtwarwo Hekarũ
212:21 Luk 1:31, 59Mũthenya wa kanana wakinya, rĩrĩa ihinda rĩako rĩa kũrua rĩakinyire-rĩ, kaana kau gagĩtuuo Jesũ, rĩĩtwa rĩrĩa mũraika aakaheete mbere ya nyina kũgĩa nda yako.
22Na rĩrĩ, rĩrĩa ihinda rĩao rĩa gũtherio rĩakinyire kũringana na Watho wa Musa-rĩ,2:22 Mũtumia angĩagĩire kaana etagĩrĩra mĩthenya mĩrongo ĩna nĩguo acooke athiĩ hekarũ akarute igongona rĩa gũtherio. Jusufu na Mariamu magĩgatwara Jerusalemu nĩguo magakaneane harĩ Mwathani 232:23 Thaam 13:2, 12, 15(o ta ũrĩa kwandĩkĩtwo Watho-inĩ wa Mwathani atĩrĩ, “Irigithathi rĩothe rĩa kahĩĩ nĩ rĩrĩamũragĩrwo Mwathani”), 24na marute igongona kũringana na ũrĩa Watho wa Mwathani uugĩte: “Nĩ ndirahũgĩ igĩrĩ kana tũtutuura twĩrĩ.”
25Na rĩrĩ, nĩ kwarĩ mũndũ kũu Jerusalemu wetagwo Simeoni, warĩ mũthingu na mwĩtigĩri Ngai. Nake aatũire etereire kũhonokio kwa Isiraeli, nake Roho Mũtheru aarĩ hamwe nake. 26Nĩaguũrĩirio nĩ Roho Mũtheru atĩ ndagakua atoneete Kristũ ũrĩa wa Mwathani. 27Nake agĩtoonya thĩinĩ wa hekarũ atongoretio nĩ Roho. Na rĩrĩa aciari a kaana kau ti Jesũ, maagatwarire hekarũ thĩinĩ nĩguo mahingie ũrĩa mũtugo wa watho watuĩte-rĩ, 28Simeoni agĩkaiyũkia moko-inĩ make na akĩgooca Ngai, akiuga atĩrĩ:
292:29 Luk 2:26“Mwathani Mwene-Hinya,
rĩu rekereria ndungata yaku ĩthiĩ na thayũ, o ta ũrĩa wanjĩĩrĩire.
302:30 Isa 52:10Nĩgũkorwo maitho makwa nĩmonete ũhonokio waku,
31ũrĩa ũhaarĩirie mbere ya andũ othe,
322:32 Isa 40:5ũrĩ ũtheri wa kũguũrĩria andũ-a-Ndũrĩrĩ,
o na riiri kũrĩ andũ aku a Isiraeli.”
33Nake ithe na nyina makĩgega mũno nĩ ũndũ wa maũndũ marĩa maaririo igũrũ rĩako. 342:34 Math 12:46; 21:44Simeoni agĩcooka akĩmarathima akĩĩra Mariamu, nyina wa kaana kau atĩrĩ, “Kaana gaka nĩ gatuĩtwo ga kũgũithia na gũũkĩria andũ aingĩ thĩinĩ wa Isiraeli, na gatuĩke kĩmenyithia kĩrĩa kĩrĩmenagĩrĩrio, 35nĩgeetha meciiria ma ngoro nyingĩ maguũrio. O na ngoro yaku o nayo nĩĩgatheecwo na rũhiũ rwa njora.”
362:36 Atũm 21:9Ningĩ nĩ kwarĩ na mũtumia mũnabii, wetagwo Anna mwarĩ wa Fanueli, wa mũhĩrĩga wa Asheri. Mũtumia ũcio aarĩ mũkũrũ mũno; aikarire na mũthuuriwe mĩaka mũgwanja kuuma ahika, 372:37 1Tim 5:5agĩcooka agĩikara arĩ wa ndigwa na hĩndĩ ĩyo aarĩ na mĩaka mĩrongo ĩnana na ĩna. Nake ndoimaga hekarũ-inĩ, no aatũire kuo ahooyaga Ngai ũtukũ na mũthenya, na akehiingaga kũrĩa irio na akahooyaga. 38Hĩndĩ o ĩyo agĩũka harĩo, agĩcookeria Ngai ngaatho, na akĩaria ũhoro wa kaana kau kũrĩ arĩa othe meetagĩrĩra kuona gũkũũrwo kwa Jerusalemu.
39Rĩrĩa Jusufu na Mariamu maarĩkirie gwĩka maũndũ marĩa mothe maathanĩtwo nĩ watho wa Mwathani-rĩ, magĩcooka Galili, makĩinũka itũũra rĩao kũu Nazarethi. 402:40 Luk 2:52Nako kaana kau gagĩkũra, gakĩgĩa na hinya; gakĩiyũrwo nĩ ũũgĩ, naguo wega wa Ngai warĩ hamwe nako.
Jesũ arĩ Kamwana thĩinĩ wa Hekarũ
412:41 Thaam 23:15; Gũcook 16:1-8Mwaka o mwaka aciari ake nĩmathiiaga Jerusalemu nĩ ũndũ wa Gĩathĩ kĩa Bathaka.2:41 Arũme othe a Ayahudi na andũ a mĩciĩ yao maagĩrĩirwo nĩgũthiĩ Jerusalemu ciathĩ ithatũ o mwaka, nĩcio Bathaka, na Bendegothito, na Gĩathĩ gĩa Ithũnũ. 42Jesũ aakinyia mĩaka ikũmi na ĩĩrĩ, makĩambata nake magĩthiĩ Gĩathĩ-inĩ kĩu kũringana na mũtugo.2:42 Tũmwana twakinyia mĩaka ikũmi na ĩĩrĩ nĩtwambagĩrĩria kwĩharĩria gũtongoria maũndũ ma ndini. 43Na Gĩathĩ kĩu gĩathira, rĩrĩa aciari ake mainũkaga-rĩ, kamwana kau ti Jesũ, gagĩtigwo na thuutha kũu Jerusalemu, no matiamenyire. 44Nao magĩthiĩ rũgendo rwa mũthenya mũgima, magĩĩciiragia atĩ aarĩ gĩkundi-inĩ kĩao. Thuutha ũcio makĩambĩrĩria kũmũcaria kũrĩ andũ a mbarĩ yao o na kũrĩ arata. 45Hĩndĩ ĩrĩa mamwaagire, magĩcooka Jerusalemu makamũcarie. 46Thuutha wa mĩthenya ĩtatũ makĩmũkora hekarũ-inĩ aikarĩte gatagatĩ ka arutani,2:46 Arutani a watho kana Rabii nĩo mooĩ maũndũ ma ndini ya Kĩyahudi mũno makĩria. amathikĩrĩirie na akĩmooragia ciũria. 47Ũrĩa wothe waiguaga akĩaria nĩagegagio nĩ ũmenyo wake na ũrĩa aacookagia. 48Rĩrĩa aciari ake maamuonire, makĩgega. Nyina akĩmũũria atĩrĩ, “Mũriũ, ũgũtwĩka ũguo nĩkĩ? Niĩ na thoguo nĩ tũgũcarĩtie tũrĩ na kĩeha mũno.”
492:49 Joh 2:16Nake Jesũ akĩmooria atĩrĩ, “Nĩ kĩĩ gĩtũmĩte mũnjarie? Kaĩ mũtooĩ atĩ njagĩrĩirwo gũkorwo ndĩ nyũmba-inĩ ya Baba?” 50No-o matiataũkĩirwo nĩ ũrĩa aameeraga.
51Nake agĩcooka hamwe nao nginya Nazarethi, na nĩamathĩkagĩra. No nyina nĩaigaga maũndũ macio mothe ngoro-inĩ yake. 522:52 Luk 2:40Nake Jesũ agĩkũra, akĩũhĩgaga, na akĩnenehaga, akĩendagwo nĩ Ngai, o na andũ.
Nașterea lui Isus
1În zilele acelea, a ieșit un decret de la Cezar1 Titlu purtat de împărații romani, preluat de la Gaius (sau Caius) Julius Caesar (100–44 î.Cr.), cel care a jucat un rol cheie în evenimentele care au dus la desființarea Republicii Romane și începutul Imperiului Roman. Octavian/Augustus (27 î.Cr.–14 d.Cr.), primul împărat roman, își ia titlul de Imperator Caesar Augustus, titlu pe care îl vor purta și împărații de mai târziu. Augustus1 Caius Julius Caesar Octavianus, primul împărat roman, care a domnit între anii 27 î.Cr.–14 d.Cr. să se înscrie1 Recensământ ce se făcea în vederea recrutării și a impozitării. toată lumea1 Din teritoriile stăpânite de romani.. 2Acest recensământ s‑a făcut pentru prima oară în timp ce2 Sau: Acest recensământ a fost înaintea celui făcut pe când. în Siria2 Provincie romană, care includea și o parte din Canaan și Asia Mică. era guvernator Quirinius2 Sursele istorice indică drept dată a primului recensământ din vremea lui Quirinius anul 6 d.Cr., o dată care nu se potrivește cu data nașterii lui Isus Cristos, în vremea lui Irod cel Mare (care a domnit între anii 37–4 î.Cr.). Posibil ca textul să facă referire la un alt recensământ dintre cele decretate de Augustus (vezi traducerea alternativă sugerată în prima notă la acest verset). Descoperirea unui mss incomplet face posibilă varianta potrivit căreia Quirinius a guvernat Siria de două ori, prima oară probabil în timpul nașterii lui Isus (6–4 î.Cr.), iar a doua oară între anii 6–9 d.Cr.. 3Toți se duceau să se înscrie, fiecare în cetatea lui.
4Iosif s‑a suit și el din Galileea, din cetatea Nazaret, înspre Iudeea, în cetatea lui David, numită Betleem,4 O călătorie de aproximativ 150 km sau 3 zile. Betleemul era situat la aproximativ 12 km sud‑vest de Ierusalim. pentru că era din Casa și spița lui David, 5ca să se înscrie împreună cu Maria, logodnica lui, care era însărcinată. 6În timp ce se aflau acolo, s‑a împlinit vremea ca ea să nască. 7Și L‑a născut pe Fiul ei cel întâi născut. Ea L‑a înfășat și L‑a așezat într‑o iesle, pentru că în camera de găzduire nu era loc pentru ei.
Vestea bună adusă păstorilor
8În ținutul acela erau niște păstori care locuiau pe câmp și stăteau de pază noaptea lângă turma lor. 9Un înger al Domnului a apărut înaintea lor și slava Domnului a strălucit de jur împrejurul9 Expresia în greacă este foarte condensată. Este un singur verb care înseamnă a străluci împrejur, de jur împrejur. Autorul subliniază faptul că au fost asediați de slava Domnului din toate părțile. lor. Ei s‑au speriat foarte tare. 10Îngerul le‑a zis: „Nu vă temeți, pentru că iată, vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru tot poporul: 11astăzi, în cetatea lui David, vi S‑a născut un Mântuitor, Care este Cristos11 Atât Christos (greacă), cât și Mașiah (ebraică și aramaică) înseamnă Cel care este uns; [peste tot în carte]., Domnul! 12Iată care va fi semnul pentru voi: veți găsi un Copilaș, înfășat și culcat într‑o iesle.“
13Și deodată, împreună cu îngerul s‑a unit o mulțime din oștirea cerească, lăudându‑L pe Dumnezeu și zicând:
14„Slavă lui Dumnezeu în înălțimi14 Acest imn este cunoscut sub numele de Gloria in Excelsis Deo, traducerea în latină a primului vers.
și pace pe pământ,
între oamenii peste care se odihnește bunăvoința Lui!14 Sau: între oamenii bunăvoinței!“
15După ce îngerii au plecat de la ei în ceruri, păstorii și‑au zis unii altora: „Să mergem acum la Betleem și să vedem lucrul acesta care s‑a întâmplat și pe care Domnul ni l‑a făcut cunoscut!“
16S‑au dus repede și i‑au găsit pe Maria, pe Iosif și pe Copilaș culcat în iesle. 17Când i‑au văzut, le‑au făcut cunoscut ceea ce li se spusese despre Copilul Acesta. 18Toți cei care i‑au auzit, au rămas uimiți de ceea ce le‑au spus păstorii. 19Maria însă păstra toate aceste cuvinte, cugetând la ele în inima ei. 20Apoi păstorii s‑au întors, slăvindu‑L și lăudându‑L pe Dumnezeu pentru toate lucrurile pe care le‑au auzit și le‑au văzut și care erau întocmai cum li se spusese.
21Când a venit ziua a opta, în care Copilul trebuia circumcis,21 Vezi Lev. 12:3. I‑au pus numele Isus21 Vezi nota de la 1:31., nume rostit de înger înainte ca El să fi fost conceput în pântec.
Isus este prezentat la Templu
22Și când s‑au împlinit zilele pentru curățirea lor, poruncită în Legea lui Moise,22 Vezi Lev. 12:1-4. s‑au dus cu El la Ierusalim ca să‑L înfățișeze înaintea Domnului – 23așa cum este scris în Legea Domnului: „Orice întâi născut, care este băiat,23 Lit.: Orice băiat, care deschide [primul] pântecul, un ebraism care se referă la întâiul născut. să fie numit sfânt pentru Domnul“ – 23 Vezi Ex. 13:2. 24și ca să aducă o jertfă, așa cum este spus în Legea Domnului: „O pereche de turturele sau doi pui de porumbel.“24 Vezi Lev. 12:8.
25Și iată că în Ierusalim era un om care se numea Simeon. Acest om era drept și evlavios. El aștepta mângâierea25 Sau: Mângâierea, adică Mesia/Cristos (vezi nota de la 2:11). lui Israel și Duhul Sfânt era peste el. 26Duhul Sfânt îl înștiințase că nu va vedea moartea înainte de a‑L vedea pe Cristosul Domnului. 27Călăuzit de Duhul, el a venit în Templu. Când părinții L‑au adus înăuntru pe Copilul Isus, ca să împlinească cu privire la El obiceiul Legii, 28Simeon L‑a luat în brațe, L‑a binecuvântat pe Dumnezeu și a zis:
29„Acum, Stăpâne, eliberează‑l29 Lit.: Acum, Stăpâne, Tu îl eliberezi. Imnul acesta este cunoscut sub numele de Nunc Dimitis, care în latină înseamnă Acum, eliberează. pe robul Tău în pace,
după cuvântul Tău,
30căci ochii mei au văzut mântuirea Ta,
31pe care ai pregătit‑o în prezența tuturor popoarelor,
32o lumină ca revelație pentru neamuri
și o slavă pentru poporul Tău Israel!“
33Tatăl și mama lui Isus erau uimiți de ceea ce se spunea despre El.
34Simeon i‑a binecuvântat și i‑a zis Mariei, mama lui Isus: „Iată, Acesta este rânduit pentru căderea și ridicarea multora în Israel și pentru a fi un semn care va stârni împotrivire, 35ca astfel să fie descoperite gândurile din multe inimi. Și o sabie va străpunge chiar sufletul tău!“
36Mai era acolo și o profetesă, pe nume Ana, fiica lui Fanuel, din seminția lui Așer. Aceasta era foarte înaintată în vârstă. Ea trăise împreună cu soțul ei timp de șapte ani după fecioria ei, 37iar apoi, ca văduvă, ajunsese la optzeci și patru de ani.37 Sau: ca văduvă, timp de optzeci și patru de ani. Ea nu se îndepărta de la Templu, slujind zi și noapte prin posturi și rugăciuni. 38A venit acolo chiar în ceasul acela și a început să‑I mulțumească lui Dumnezeu și să le vorbească despre El tuturor celor ce așteptau răscumpărarea Ierusalimului.
39După ce au împlinit toate lucrurile poruncite în Legea Domnului, s‑au întors în Galileea, în cetatea lor, Nazaret. 40Și Copilul creștea, se întărea40 Unele mss adaugă: în Duhul. și era umplut cu înțelepciune, iar harul lui Dumnezeu era peste El.
Isus în Templu la vârsta de doisprezece ani
41În fiecare an, părinții Lui se duceau la Ierusalim la Sărbătoarea Paștelui. 42Când a ajuns El la vârsta de doisprezece ani,42 La pubertate (12-13 ani), un băiat evreu devenea un „fiu al poruncii“, trebuind să îndeplinească obligațiile cerute de legământ. Se obișnuia ca băiatul să fie dus cu un an sau doi înainte la Ierusalim, pentru a se obișnui cu aceste obligații. s‑au suit la sărbătoare, potrivit obiceiului. 43După ce au trecut zilele sărbătorii, la întoarcere, Copilul Isus a rămas în urmă, în Ierusalim. Părinții Lui n‑au știut lucrul acesta. 44Ei au crezut că Se află în caravană și au mers așa cale de o zi. Dar când L‑au căutat printre rude și cunoștințe 45și nu L‑au găsit, s‑au întors la Ierusalim să‑L caute. 46După trei zile, L‑au găsit în Templu, șezând în mijlocul învățătorilor, ascultându‑i și punându‑le întrebări. 47Toți cei care‑L auzeau se minunau de priceperea și de răspunsurile Lui. 48Când L‑au văzut, părinții Lui au rămas înmărmuriți.
Mama Lui I‑a zis:
– Copile, de ce ne‑ai făcut aceasta? Iată că tatăl Tău și cu mine Te‑am căutat cu îngrijorare!
49El le‑a răspuns:
– De ce M‑ați căutat? Nu știați că trebuie să fiu la cele ale Tatălui Meu?49 Lit.: să fiu în (aproape de) cele ale Tatălui Meu? De aici, posibil, sensul: preocupat de cele ce sunt ale Tatălui Meu (El participa în Templu la studiul Scripturilor și le adresa întrebări învățătorilor).
50Ei însă n‑au înțeles cuvintele pe care li le‑a spus. 51Apoi S‑a coborât împreună cu ei, a venit în Nazaret și le era supus. Mama Lui păstra toate aceste lucruri în inima ei. 52Și Isus creștea în înțelepciune, în statură și era plăcut înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor.
