Mariko 1 – GKY & NTLR

Holy Bible in Gĩkũyũ

Mariko 1:1-45

Johana Mũbatithania Kũhaarĩria Njĩra

1Kĩambĩrĩria kĩa Ũhoro-ũrĩa-Mwega ũkoniĩ Jesũ Kristũ Mũrũ wa Ngai.

21:2 Mal 3:1; Math 11:10; Luk 7:27O ta ũrĩa kwandĩkĩtwo ibuku-inĩ rĩa Isaia ũrĩa mũnabii atĩrĩ:

“Nĩngũtũma mũtũmwo wakwa athiĩ mbere yaku,

ũrĩa ũgũgũthondekera njĩra yaku.”

31:3 Isa 40:3; Joh 1:23“Kũrĩ mũgambo wa mũndũ ũkwanĩrĩra werũ-inĩ akoiga atĩrĩ,

‘Haarĩriai njĩra ya Mwathani,

rũngariai njĩra ciake.’ ”

41:4 Math 3:1; Joh 1:26, 33Nĩ ũndũ ũcio Johana ookire akĩhunjagia, na akĩbatithanagĩria werũ-inĩ. Aahunjagia atĩ andũ merire, nĩguo marekerwo mehia mao, nĩgeetha mabatithio. 5Nao andũ othe a bũrũri wa Judea na andũ othe a Jerusalemu magĩthiĩ kũrĩ we. Moimbũraga mehia mao, nake akamabatithĩria rũũĩ-inĩ rwa Jorodani. 61:6 2Athe 1:8; Alaw 11:22Johana ehumbaga nguo ciathondeketwo na guoya wa ngamĩĩra, na nĩehotoraga mũcibi wa rũũa njohero, na aarĩĩaga ngigĩ na ũũkĩ wa gĩthaka. 71:7 Atũm 13:25Nayo ndũmĩrĩri yake yarĩ ĩno: “Thuutha wakwa nĩgũgũũka mũndũ ũngĩ ũrĩ na hinya kũngĩra, ũrĩa niĩ itagĩrĩire kũinamĩrĩra njohore ndigi cia iraatũ ciake. 81:8 Isa 44:3Niĩ ndĩmũbatithagia na maaĩ, nowe arĩmũbatithagia na Roho Mũtheru.”

Kũbatithio na Kũgerio kwa Jesũ

9Na rĩrĩ, ihinda o rĩu Jesũ agĩũka oimĩte Nazarethi kũu Galili, na akĩbatithio nĩ Johana rũũĩ-inĩ rwa Jorodani. 101:10 Joh 1:32; Joel 2:28Na rĩrĩa Jesũ oimĩraga maaĩ-inĩ akĩona igũrũ rĩahingũka, nake Roho Mũtheru akĩmũikũrũkĩra ahaana ta ndutura. 111:11 Math 3:17Mũgambo ũkiuma igũrũ ũkiuga atĩrĩ, “We nĩwe Mũrũ wakwa ũrĩa nyendete, na nĩngenaga mũno nĩwe.”

12Na o rĩmwe Roho akĩmuoya akĩmũtwara werũ-inĩ, 13na agĩikara kũu werũ-inĩ matukũ mĩrongo ĩna, akĩgeragio nĩ Shaitani. Nake aikaranagia na nyamũ cia gĩthaka, nao araika makamũtungatagĩra.

Jesũ gwĩta Arutwo ake a Mbere

141:14 Math 4:23Thuutha wa Johana gũikio njeera, Jesũ agĩthiĩ Galili akĩhunjagia Ũhoro-ũrĩa-Mwega wa Ngai, 151:15 Agal 4:4; Atũm 20:21akiuga atĩrĩ, “Ihinda nĩikinyu, naguo ũthamaki wa Ngai nĩũkuhĩrĩirie. Mwĩrirei mwĩtĩkie Ũhoro-ũrĩa-Mwega!”

161:16 Atũm 23:19; Math 9:11Na rĩrĩa Jesũ aathiiagĩra hũgũrũrũ-inĩ cia iria rĩa Galili, nĩonire Simoni na mũrũ wa nyina Anderea magĩikia neti ciao iria-inĩ, nĩgũkorwo maarĩ ategi a thamaki. 17Nake Jesũ akĩmeera atĩrĩ, “Ũkai, mũnũmĩrĩre, na nĩngamũtua ategi a andũ.” 181:18 Math 6:16-18; Atũm 13:2O rĩmwe magĩtiganĩria neti ciao makĩmũrũmĩrĩra.

19Na aathiathia hanini, akĩona Jakubu mũrũ wa Zebedi hamwe na mũrũ wa nyina Johana marĩ gatarũ-inĩ makĩhaarĩria neti ciao. 20O rĩmwe akĩmeeta, nao magĩtiga ithe wao Zebedi gatarũ-inĩ hamwe na aruti ake a wĩra na makĩmũrũmĩrĩra.

Jesũ Kũingata Ngoma Thũku

211:21 Mar 10:1Nao magĩthiĩ Kaperinaumu, na rĩrĩa mũthenya wa Thabatũ wakinyire, Jesũ agĩtoonya thunagogi na akĩambĩrĩria kũrutana. 221:22 Math 7:28-29Na andũ makĩgegio nĩ ũrutani wake, nĩgũkorwo aamarutaga ta mũndũ warĩ na ũhoti, no ti ta arutani a watho. 23Na rĩrĩ, hĩndĩ o ĩyo kũu thunagogi yao, nĩ kwarĩ na mũndũ warĩ na ngoma thũku, nake akĩanĩrĩra, akiuga atĩrĩ, 241:24 Math 8:29; Math 2:23; Luk 24:19“Ũrenda atĩa na ithuĩ, wee Jesũ wa Nazarethi? Ũũkĩte gũtũniina? Nĩnjũũĩ wee nĩwe ũ! Wee nĩwe Ũrĩa-Mũtheru-wa-Ngai.”

25Nake Jesũ akĩmĩkũma na hinya, akiuga atĩrĩ, “Kira na uume thĩinĩ wake!” 261:26 Mar 1:26Ngoma ĩyo thũku ĩkĩmũthukathuka na hinya na ĩkiuma thĩinĩ wake ĩgĩkayaga.

271:27 Mar 10:24, 32Andũ acio othe makĩgega mũno nginya makĩũrania atĩrĩ, “Ũndũ ũyũ nĩ ũrĩkũ? Ũyũ nĩ ũrutani mwerũ, wĩ na ũhoti! Nĩ araatha o na ngoma thũku na ikamwathĩkĩra.” 281:28 Math 9:26Nayo ngumo yake ĩkĩhunja na ihenya bũrũri wothe wa Galili.

Jesũ Kũhonia Andũ Aingĩ

29Na maarĩkia kuuma thunagogi, magĩthiĩ na Jakubu na Johana mũciĩ gwa Simoni na Anderea. 30Na rĩrĩ, nyina wa mũtumia wa Simoni aarĩ gĩtanda-inĩ arĩ mũrũaru mũrimũ wa kũhiũha mwĩrĩ, nao makĩĩra Jesũ ũhoro wake. 311:31 Luk 7:14Nĩ ũndũ ũcio Jesũ agĩthiĩ harĩa aarĩ, akĩmũnyiita guoko akĩmũũkĩria. Mũrimũ ũcio wa kũhiũha mwĩrĩ ũkĩmũtiga na akĩambĩrĩria kũmatungatĩra.

321:32 Math 4:24Hwaĩ-inĩ ũcio thuutha wa riũa gũthũa, andũ makĩrehera Jesũ andũ arĩa othe maarĩ arũaru na arĩa maarĩ na ndaimono. 33Nao andũ a itũũra othe makĩũngana hau mũrango-inĩ wa nyũmba, 341:34 Math 4:23; Mar 3:12; Atũm 16:17nake Jesũ akĩhonia andũ aingĩ arĩa maarĩ na mĩrimũ mĩthemba mĩingĩ. Ningĩ akĩingata ndaimono nyingĩ, no ndetĩkĩririe ndaimono ciarie tondũ nĩciamũũĩ.

Jesũ Kũhooya arĩ Handũ Keheri-inĩ

351:35 Luk 7:21Rũciinĩ kĩroko tene kũrĩ o na nduma, Jesũ agĩũkĩra akiuma nyũmba agĩthiĩ handũ keheri-inĩ, akĩhoera ho. 36Nake Simoni na arĩa maarĩ nao magĩthiĩ kũmwetha, 37na rĩrĩa maamuonire, makĩanĩrĩra, makĩmwĩra atĩrĩ: “Andũ othe nĩwe maracaria!”

381:38 Isa 61:1Jesũ akĩmacookeria atĩrĩ, “Rekei tuume gũkũ tũthiĩ kũndũ kũngĩ, matũũra-inĩ marĩa me hakuhĩ, nĩguo hunjie o nakuo. Tondũ nĩkĩo ndokire.” 391:39 Math 4:23; Math 4:24Nĩ ũndũ ũcio agĩthiũrũrũka Galili guothe akĩhunjagia thunagogi-inĩ ciao na akĩingataga ndaimono.

Mũndũ warĩ na Mangũ

401:40 Mar 10:17Na mũndũ ũmwe warĩ na mangũ agĩũka kũrĩ we na akĩmũthaitha aturĩtie maru, akĩmwĩra atĩrĩ, “Ũngĩenda-rĩ, no ũũtherie.”

41Nake Jesũ akĩringwo nĩ tha nyingĩ, agĩtambũrũkia guoko gwake akĩhutia mũndũ ũcio. Akĩmwĩra atĩrĩ, “Nĩ ngwenda. Therio.” 42Na o hĩndĩ ĩyo mũndũ ũcio agĩthirwo nĩ mangũ, akĩhonio.

43Nake Jesũ akĩmũkaania na hinya na akĩmwĩra athiĩ, 441:44 Math 8:4; Alaw 13:49ningĩ akĩmwĩra atĩrĩ, “Menya ndũkeere mũndũ o na ũrĩkũ ũhoro ũyũ. No thiĩ ũkeyonanie kũrĩ mũthĩnjĩri-Ngai, na ũrute magongona marĩa Musa aathanĩte nĩ ũndũ wa gũtherio gwaku, ũtuĩke ũira kũrĩ o.” 451:45 Luk 15:15-16; Mar 2:3No handũ ha ũguo agĩthiĩ, akĩambĩrĩria kwaria na kũmemerekia ũhoro ũcio. Nĩ ũndũ ũcio Jesũ ndacookire kũhota gũtoonya itũũra thĩinĩ akĩonagwo nĩ andũ, no aikaraga na nja kũndũ gũtaarĩ andũ. No andũ no mookaga kũrĩ we moimĩte kũndũ guothe.

Nouă Traducere În Limba Română

Marcu 1:1-45

Lucrarea lui Ioan Botezătorul

(Mt. 3:1-12; Lc. 3:2-16; In. 1:19-28)

1Începutul1 Termenul face aluzie la Gen. 1:1, în ideea că, odată cu venirea lui Isus Cristos, are loc un nou început. Primul verset pare a funcționa ca un titlu, fie al pasajului respectiv, fie al întregii evanghelii. Evangheliei1 Termenul Evanghelie înseamnă: Vestea Bună [peste tot în carte]. lui1 Sau: despre; sau: pe care a adus‑o / proclamat‑o. Isus1 Gr.: Iesous – transcrierea în greacă a termenului ebraic și aramaic Ieșua (care înseamnă Domnul mântuie), o formă prescurtată a lui Ioșua sau Iehoșua (transliterat în limba română ca Iosua). În LXX și în pasajele din F.A. 7:45 și Evr. 4:8 în NT grecesc, numele lui Iosua apare transcris ca Isus. Cristos1 Atât Christos (greacă), cât și Mașiah (ebraică și aramaică) înseamnă Cel care este uns; [peste tot în carte]., Fiul lui Dumnezeu. 2Așa cum este scris în Isaia, profetul2 Unele mss conțin: Așa cum este scris în Profeți, probabil din cauză că citatul care urmează este, în prima parte, o combinație între Ex. 23:20 și Mal. 3:1, iar în a doua parte este din Is. 40:3. Evanghelistul îl menționează doar pe Isaia (vezi și Mt. 27:9 și nota).:

„Iată, îl trimit înaintea feței Tale pe mesagerul Meu,

care‑Ți va pregăti calea,

3un glas al celui ce strigă în pustie:

«Pregătiți calea Domnului,

neteziți‑I cărările!»“

4S‑a arătat Ioan, cel ce boteza în pustie și proclama botezul pocăinței spre iertarea păcatelor. 5Tot ținutul Iudeei și toți ierusalimiții au început să iasă la el și, mărturisindu‑și păcatele, erau botezați de el în râul Iordan. 6Ioan era îmbrăcat într‑o haină din păr de cămilă, iar în jurul mijlocului avea un brâu de piele.6 Vezi 2 Regi 1:8; Zah. 13:4. El se hrănea cu lăcuste6 Unii comentatori care vin de pe filiera textului latinesc sugerează faptul că Ioan, vegetarian fiind, postitor, s‑ar fi hrănit cu locusta, un soi de salată sălbatică. și cu miere sălbatică. 7Ioan predica și zicea: „După mine vine Unul mai puternic decât mine, Căruia eu nu sunt vrednic să mă aplec să‑I dezleg cureaua sandalelor! 8Eu v‑am botezat cu8 Sau: în. apă, dar El vă va boteza cu Duhul Sfânt.“

Botezul lui Isus

(Mt. 3:13-17; Lc. 3:21-22; In. 1:32-34)

9În acele zile, Isus a venit din Nazaretul Galileei și a fost botezat de către Ioan în Iordan. 10Și imediat după ce a ieșit din apă, El a văzut cerurile deschise și Duhul coborând spre El asemenea unui porumbel. 11Și din ceruri s‑a auzit un glas: „Tu ești Fiul Meu preaiubit; în Tine Îmi găsesc plăcerea!“11 O aluzie la Ps. 2:7 și la Is. 42:1.

Ispitirea lui Isus în pustie

(Mt. 4:1-11; Lc. 4:1-13)

12Imediat12 Adverb folosit frecvent în evanghelie, ținând de particularitatea ei. Duhul L‑a dus în pustie. 13El a stat în pustie patruzeci de zile13 Vezi Ex. 24:18; 34:28; Deut. 8:2-3. Vezi, de asemenea, nota de la Mt. 2:15., fiind ispitit13 Același verb apare în versiunea grecească a Vechiului Testament, fiind folosit atât în cazul lui Dumnezeu, Care pune la încercare omul/poporul (Gen. 22:1; Ex. 15:25; 16:4), cât și în cazul omului/poporului, care Îl pune la încercare (Îl ispitește) pe Dumnezeu (Ex. 17:2, 7. Vezi și Mt. 4:1; Lc. 4:2; Evr. 3:9). de Satan13 Cuvânt împrumutat din ebraică, însemnând vrăjmaș sau acuzator. Ulterior acesta a devenit un nume propriu folosit cu referire la cel care este acuzatorul, în mod special în perioada NT. Termenul diabolos este traducerea grecească a lui Satan.. Acolo stătea împreună cu animalele sălbatice, iar îngerii Îi slujeau13 Vezi Ex. 23:20, 23; 32:34..

Primii ucenici

(Mt. 4:12-22; Lc. 4:14-15; 5:2-11)

14După ce Ioan a fost închis, Isus a venit în Galileea, proclamând Evanghelia lui14 Sau: despre; sau: pe care a adus‑o. Dumnezeu. 15El zicea: „S‑a împlinit vremea! S‑a apropiat Împărăția lui Dumnezeu15 Împărăția lui Dumnezeu reprezintă domnia lui Dumnezeu, fiind în același timp o realitate prezentă și o speranță în viitor [peste tot în carte].! Pocăiți‑vă și credeți în Evanghelie!“

16În timp ce trecea pe lângă Marea Galileei16 Cunoscută și sub numele de: Chineret, Ghenezaret, Tiberiadei; [peste tot în carte]., Isus i‑a văzut pe Simon și pe Andrei, fratele lui Simon, aruncând un năvod în mare, căci erau pescari. 17Isus le‑a zis: „Veniți după Mine și vă voi face să fiți pescari de oameni!“ 18Ei și‑au lăsat imediat năvoadele și L‑au urmat.

19Mergând puțin mai încolo, i‑a văzut pe Iacov, fiul lui Zebedei, și pe Ioan, fratele lui. Ei erau într‑o barcă și își reparau năvoadele. 20Imediat i‑a chemat, iar ei l‑au lăsat pe tatăl lor, Zebedei, în barcă, împreună cu cei angajați, și L‑au urmat.

Isus vindecă în Capernaum un om demonizat

(Lc. 4:31-37)

21S‑au dus în Capernaum și, imediat, în ziua de Sabat, Isus a intrat în sinagogă21 Lit.: întrunire sau loc de adunare; centru al comunității, loc public de rugăciune, de închinare și de citire a Scripturilor, constituit acolo unde existau cel puțin zece bărbați. Ca instituție, Sinagoga a apărut în timpul exilului babilonian (după anul 586 î.Cr.) [peste tot în carte]. și a început să dea învățătură. 22Ei erau uimiți de învățătura Lui, căci El îi învăța ca Unul Care are autoritate, nu cum îi învățau cărturarii22 Lit.: scribii, în sensul de erudiți, experți în Lege; cei care studiau, interpretau și învățau atât Legea lui Moise, cât și legile și reglementările tradiționale. Majoritatea erau farisei [peste tot în carte].. 23Chiar atunci, în sinagoga lor era un om care avea în el un duh necurat.

El a strigat, 24zicând:

– Ce avem noi de‑a face cu Tine, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne distrugi? Știu Cine ești: Sfântul lui Dumnezeu!

25Isus l‑a mustrat, zicând:

– Taci și ieși afară din el!

26Atunci duhul necurat a ieșit din el, scuturându‑l și strigând cu glas tare. 27Toți au rămas uimiți, așa că se întrebau între ei, zicând: „Ce este aceasta? Este o învățătură nouă, care are autoritate! El poruncește chiar și duhurilor necurate, iar ele Îl ascultă!“ 28Și I s‑a dus vestea imediat pretutindeni, în întreaga vecinătate a Galileei.

Isus vindecă bolnavii

(Mt. 8:14-17; Lc. 4:38-41)

29Imediat după ce au ieșit din sinagogă, au intrat împreună cu Iacov și Ioan în casa lui Simon și a lui Andrei. 30Soacra lui Simon era întinsă în pat, având febră, și ei I‑au vorbit imediat despre ea. 31El S‑a apropiat, a apucat‑o de mână și a ridicat‑o. Și febra a lăsat‑o, iar ea a început să le slujească. 32Când s‑a lăsat seara, după ce a apus soarele, au adus la El pe toți cei bolnavi și pe cei demonizați. 33Întreaga cetate era adunată la ușă. 34El i‑a vindecat pe mulți care sufereau de diferite boli și a alungat mulți demoni. Pe demoni nu‑i lăsa să vorbească, pentru că Îl cunoșteau.

Isus predică în Galileea

(Lc. 4:42-44)

35Dis‑de‑dimineață, când încă era foarte întuneric, Isus S‑a sculat, a ieșit și S‑a dus într‑un loc pustiu. Și Se ruga acolo.

36Dar Simon și cei ce erau cu El au început să‑L caute 37și, când L‑au găsit, I‑au zis:

– Toți Te caută!

38Isus le‑a răspuns:

– Să mergem în altă parte, în satele învecinate, ca să predic și acolo, căci pentru aceasta am ieșit!

39Și S‑a dus în toată Galileea, predicând în sinagogi și alungând demoni.

Curățirea unui bolnav de lepră

(Mt. 8:2-4; Lc. 5:12-16)

40A venit la El un lepros40 Termenul grecesc poate desemna diverse boli ale pielii, nu neapărat lepra [peste tot în capitol]. care a îngenuncheat și L‑a rugat, zicând:

– Dacă vrei, poți să mă curățești40 Bolnavul era considerat necurat din punct de vedere ceremonial și la fel erau considerați și cei care intrau în contact cu el (vezi Lev. 13:1-46).!

41Cuprins de milă41 Unele mss conțin: de mânie. Vezi și 3:5; 10:14., Isus a întins mâna, l‑a atins și i‑a zis:

– Da, vreau. Fii curățit!

42Și imediat lepra s‑a îndepărtat de la el și a fost curățit.

43Isus i‑a spus să plece imediat, avertizându‑l 44și zicându‑i:

– Vezi să nu spui nimănui nimic, ci du‑te, arată‑te preotului și adu pentru curățirea ta ceea ce a poruncit Moise44 Vezi Lev. 14:1-32., ca mărturie pentru ei.

45Dar el, ieșind, a început să proclame și să răspândească vestea atât de mult, încât Isus nu mai putea să intre pe față în cetate, ci stătea afară, în locuri pustii. Și oamenii veneau la El de pretutindeni.