Maloto a Nebukadinezara
1Chaka chachiwiri cha ulamuliro wake, Nebukadinezara analota maloto; anavutika mu mtima mwake ndipo analephera kugona. 2Tsono mfumu inayitana amatsenga, owombeza, amawula ndi oyangʼana nyenyezi kuti amufotokozere zomwe analota. Pamene iwo analowa ndi kuyima pamaso pa mfumu, 3mfumuyo inawawuza kuti, “Ndalota loto lomwe likundisautsa ndipo ndikufuna kudziwa tanthauzo lake.”
4Pamenepa alawuli anati kwa mfumu mʼChiaramu, “Mukhale ndi moyo wautali mfumu! Tiwuzeni ife atumiki anu zimene mwalota, ndipo tidzakuwuzani tanthauzo lake.”
5Mfumu inayankha alawuliwo kuti, “Zimene ndatsimikiza kuchita ndi izi: Ngati inu simundifotokozera zimene ndalota ndi tanthauzo lake, mudzadulidwa nthulinthuli ndipo nyumba zanu ndidzazisandutsa bwinja. 6Koma ngati mundiwuza zimene ndalota ndi tanthauzo lake, ndidzakupatsani mphatso ndi mphotho ndi ulemu waukulu. Choncho mundiwuze zimene ndalota ndi tanthauzo lake.”
7Iwo anayankhanso kachiwiri kuti, “Mfumu iwuze atumiki ake chimene yalota, ndipo ife tidzatanthauzira.”
8Ndipo mfumu inayankha kuti, “Ine ndikudziwa kuti mukungozengereza kufuna kutaya nthawi chabe chifukwa mukuzindikira kuti izi ndi zimene ndatsimikiza kuchita. 9Ngati simundiwuza zimene ndalota, chilango chake ndi chimodzi. Inu mwagwirizana kuti mundiwuze ine bodza ndi chinyengo ndi kuyembekeza kuti ine ndisintha. Tsono mundiwuze zimene ndalota, ndipo ine ndidzadziwa kuti mukhoza kunditanthauzira.”
10Alawuli anayankha mfumu kuti, “Palibe munthu pa dziko lapansi amene akhoza kuchita chimene mfumu ikufunsa! Palibe mfumu, kaya yayikulu kapena yamphamvu bwanji imene inafunsapo amatsenga, owombeza kapena alawuli aliwonse zimenezi. 11Zimene mfumu yafunsa ndi zapatali. Palibe wina amene angathe kuwulula izi kwa mfumu kupatula milungu, ndipo sikhala pakati pa anthu.”
12Zimenezi zinapsetsa mtima mfumu ndipo inakwiya kwambiri kotero inalamula kuti anzeru onse a ku Babuloni aphedwe. 13Choncho lamulo linaperekedwa kuti anthu anzeru aphedwe, ndipo anatuma anthu kukafunafuna Danieli ndi anzake kuti iwonso aphedwe.
14Danieli anayankhula mwanzeru ndi mwaulemu kwa Ariyoki, mkulu wa asilikali olondera mfumu amene anatumidwa kukapha anthu anzeru a ku Babuloni. 15Danieli anafunsa Ariyoki kapitawo wa mfumu kuti, “Chifukwa chiyani mfumu yapereka lamulo lankhanza lotere?” Kenaka Ariyoki anafotokoza nkhaniyi kwa Danieli. 16Danieli anapita mofulumira kwa mfumu ndipo anamupempha kuti amupatse nthawi kuti amuwuze zimene walota ndi tanthauzo lake.
17Kenaka Danieli anabwerera ku nyumba kwake ndi kukafotokozera anzake aja zimenezi: Hananiya, Misaeli ndi Azariya. 18Danieli anadandaulira anzake kuti apemphe kwa Mulungu wakumwamba kuti awachitire chifundo ndi kumuwululira chinsinsi, kuti iye ndi anzakewo asanyongedwe pamodzi ndi anzeru ena onse a ku Babuloni. 19Usiku Yehova anamuwululira Danieli chinsinsi chija mʼmasomphenya. Pamenepo Danieli anatamanda Mulungu wakumwamba, 20ndipo anati:
“Litamandike dzina la Mulungu ku nthawi za nthawi;
nzeru ndi mphamvu zonse ndi zake.
21Amasintha nthawi ndi nyengo;
amakweza mafumu ndipo amawatsitsanso.
Amapatsa nzeru kwa anzeru
ndi chidziwitso kwa ozindikira zinthu.
22Amavumbulutsa zinthu zozama ndi zobisika;
amadziwa zimene zili mu mdima,
ndipo kuwunika kumakhala ndi Iye.
23Ndikuyamika ndi kutamanda Inu Mulungu wa makolo anga:
mwandipatsa nzeru ndi mphamvu,
mwandiwululira zomwe tinakupemphani,
mwatiwululira maloto a mfumu.”
Danieli Atanthauzira Maloto
24Motero Danieli anapita kwa Ariyoki, amene mfumu inamusankha kuti akaphe anthu anzeru a ku Babuloni, ndipo anati kwa iye, “Musaphe anthu anzeru a ku Babuloni. Ndiperekezeni kwa mfumu, ndipo ndidzayimasulira maloto ake.”
25Ariyoki anapita naye Danieli kwa mfumu nthawi yomweyo ndipo anati, “Ndapeza munthu pakati pa akapolo ochokera ku Yuda amene akhoza kuwuza mfumu zimene maloto ake akutanthauza.”
26Mfumu inafunsa Danieli (wotchedwanso Belitesezara) kuti, “Kodi ukhoza kundiwuza zomwe ine ndinaona mʼmaloto anga ndi tanthauzo lake?”
27Danieli anayankha kuti, “Palibe munthu wanzeru, wowombeza, wamatsenga kapena wamawula amene akhoza kufotokozera mfumu chinsinsi chimene mwafuna kudziwa, 28koma kuli Mulungu kumwamba amene amawulula zinsinsi. Iye waonetsera mfumu Nebukadinezara zimene zidzachitika mʼmasiku akutsogolo. Maloto ndi masomphenya anu amene munawaona mukugona pa bedi lanu ndi awa:
29“Mukugona pa bedi, inu Mfumu, maganizo anakufikirani a zinthu zakutsogolo, ndipo Yehova wowulula zinsinsi anakuonetserani zimene zidzachitika. 30Koma chinsinsi ichi chavumbulutsidwa kwa ine, si chifukwa chakuti ndili ndi nzeru zochuluka kuposa anthu ena onse, koma kuti mfumu mudziwe tanthauzo la maloto anu ndi kuti muzindikire maganizo amene anali mu mtima mwanu.
31“Inu mfumu, munaona chinthu chowumba chachikulu chimene chinayima pamaso panu. Chowumbachi chinali chonyezimira mʼmaonekedwe. 32Mutu wa chowumbacho unali wagolide wabwino kwambiri. Chifuwa ndi manja ake zinali zasiliva. Mimba ndi ntchafu zake zinali zamkuwa. 33Miyendo yake inali yachitsulo, mapazi ake anali achitsulo chosakaniza ndi dongo. 34Inu mukuona, mwala unagamuka, koma osati ndi manja a munthu. Unagwera fanolo pa mapazi ake achitsulo chosakaniza ndi dongo aja ndi kuwaphwanya. 35Tsono chitsulo, dongo, mkuwa, siliva ndi golide zonse zinaphwanyika pamodzi ndikukhala tizidutswa towuluka ndi mphepo ngati mungu wa mowombera tirigu nthawi ya chilimwe. Zonse zinawuluka ndi mphepo osasiyako chilichonse. Koma mwala umene unagwera pa chowumba chija unasanduka phiri lalikulu ndi kudzaza dziko lonse lapansi.
36“Maloto aja ndi amenewa; tidzafotokoza tanthauzo lake kwa mfumu. 37Inu mfumu, ndinu mfumu ya mafumu. Mulungu wakumwamba wakupatsani ufumu, ulamuliro ndi mphamvu ndi ulemerero; 38Iye anayika mʼmanja mwanu anthu ndi nyama zakuthengo ndi mbalame zamlengalenga. Kulikonse kumene zikhala, iye anakuyikani wolamulira wa zonse. Inu ndinu mutu wagolidewo.
39“Pambuyo pa inu, ufumu wina udzadzuka, wochepa mphamvu poyerekeza ndi wanuwu. Padzabweranso ufumu wachitatu, wamkuwa, udzalamulira dziko lonse lapansi. 40Pomaliza, padzakhala ufumu wachinayi, wolimba ngati chitsulo popeza chitsulo chimaphwanya ndi kutikita chilichonse. Ndipo monga chitsulo chimaphwanya zinthu ndikuteketeratu, choncho udzawononga ndi kuphwanya maufumu ena onse. 41Ndipo monga munaonera kuti mapazi ndi zala zake zinali za chitsulo chosakaniza ndi dongo, choncho uwu udzakhala ufumu wogawikana; komabe udzakhala ndi mphamvu zina zachitsulo zotikita. 42Monga zala zinali za chitsulo chosakaniza ndi dongo, choncho ufumu uwu udzakhala pangʼono wolimba ndi pangʼono wofowoka. 43Ndipo monga munaona chitsulo chosakanizidwa ndi dongo, choncho anthu adzakhala wosakanizana ndipo sadzagwirizana, monga muja chitsulo sichingasakanizike ndi dongo.
44“Pa nthawi ya mafumu amenewo, Mulungu wakumwamba adzakhazikitsa ufumu umene sudzawonongedwa, kapenanso kuperekedwa kwa anthu ena. Udzawononga maufumu onse aja ndi kuwatheratu, koma iwo wokha udzakhalapobe mpaka muyaya. 45Limeneli ndilo tanthauzo la masomphenya a mwala umene unagamuka pa phiri, koma osati ndi manja a anthu; mwala umene unaphwanya chitsulo, mkuwa, dongo, siliva ndi golide mʼtizidutswa.
“Mulungu wamkulu wakuonetsani mfumu chimene chidzachitika kutsogolo. Malotowo ndi woona ndipo tanthauzo lake ndi lodalirika.”
46Pamenepo mfumu Nebukadinezara inadzigwetsa chafufumimba pamaso pa Danieli ndi kumupatsa ulemu. Ndipo inalamula kuti anthu onse amuthirire Danieli nsembe ndi kumufukizira lubani. 47Mfumu inati kwa Danieli, “Zoonadi, Mulungu wako ndi Mulungu wa milungu ndi Ambuye wa mafumu ndi wowulula zinsinsi, pakuti iwe wathadi kuwulula chinsinsi ichi.”
48Ndipo mfumu inamukweza Danieli ndi kumupatsa mphatso zambiri. Anamuyika kuti akhale wolamulira chigawo chonse cha Babuloni ndi kutinso akhale woyangʼanira anthu ake onse anzeru. 49Komanso, monga mwa pempho la Danieli, mfumu inayika Sadirake, Mesaki ndi Abedenego, kuti akhale oyangʼanira chigawo cha Babuloni, pamene Danieliyo ankakhazikika mʼbwalo la mfumu.
Visul lui Nebucadnețar
1În al doilea an al domniei sale1 Anul 603 î.Cr., Nebucadnețar a avut niște vise care i‑au tulburat atât de tare duhul, încât nu a mai avut somn. 2Împăratul a poruncit să fie chemați magicienii2 De asemenea, vezi Gen. 41:8, 24; Ex. 8:18-19; 9:11., descântătorii, vrăjitorii2 Descântătorii și vrăjitorii erau funcții religioase preocupate cu „manipularea“ demonilor prin incantații și farmece, cu scopul protejării oamenilor. și caldeii2, 4-5, 10 Persoane despre care se credea că stăpânesc științele ezoterice și mantica (cunoașterea voii zeilor și prezicerea viitorului, pornind în special de la observarea astrelor)., ca să‑i spună împăratului visele. Ei au venit și s‑au înfățișat înaintea împăratului.
3Împăratul le‑a zis:
– Am avut un vis și duhul mi‑e tulburat, căci aș vrea să aflu ce înseamnă visul!
4Caldeii i‑au răspuns împăratului în limba aramaică4 Textul începând cu 2:4 până la cap. 7 este în aramaică, limbă vorbită în întregul Imperiu Babilonian., astfel:
– Să trăiești veșnic, împărate! Spune‑le slujitorilor tăi visul, iar noi îți vom da interpretarea!
5Împăratul le‑a zis caldeilor:
– Iată hotărârea fermă pe care am luat‑o: dacă nu‑mi veți face cunoscut visul și interpretarea lui, veți fi făcuți bucăți, iar casele voastre vor fi prefăcute în mormane de gunoi. 6Dacă însă îmi veți spune visul și interpretarea lui, veți primi din partea mea daruri, răsplătiri și mari onoruri. Așadar, spuneți‑mi visul și interpretarea lui!
7Ei au răspuns a doua oară:
– Să spună împăratul slujitorilor săi visul și noi îi vom desluși interpretarea.
8Atunci împăratul le‑a zis:
– Acum știu sigur că vreți să câștigați timp, pentru că vedeți hotărârea fermă pe care am luat‑o. 9Dacă nu‑mi veți face cunoscut visul, nu rămâne decât un singur verdict pentru voi!9 Sau: același verdict pentru toți! Văd că v‑ați înțeles să‑mi ziceți minciuni și lucruri false, sperând că situația se va schimba. Așadar, spuneți‑mi visul ca să știu astfel că sunteți în stare să‑mi dați și interpretarea lui!
10Caldeii i‑au răspuns împăratului, zicând:
– Nu există niciun om pe pământ care să poată spune ceea ce dorește împăratul. De aceea niciun împărat, oricât de mare și de autoritar ar fi fost el, nu a cerut așa ceva vreunui magician, vreunui descântător sau vreunui astrolog. 11Lucrul pe care‑l cere împăratul este prea greu și nimeni nu i‑l poate face cunoscut împăratului, în afară de dumnezei, a căror locuință nu este printre muritori!
12Când a auzit aceasta, împăratul s‑a mâniat și, înfuriindu‑se foarte tare, a poruncit să fie omorâți toți înțelepții Babilonului. 13Decretul ieșise, înțelepții erau pe cale de a fi omorâți, iar gărzile îi căutau și pe Daniel și pe prietenii lui ca să‑i omoare.
14Atunci Daniel, cu prudență și discreție, s‑a apropiat de Ariok, căpetenia gărzilor împăratului, care ieșise să‑i omoare pe înțelepții Babilonului. 15El l‑a întrebat pe Ariok, comandantul împăratului: „De ce este atât de aspru decretul dat de împărat?“ Ariok i‑a spus lui Daniel cum stau lucrurile. 16Daniel s‑a dus la împărat și l‑a rugat să‑i dea timp, pentru a‑i putea spune interpretarea visului.
17Apoi Daniel s‑a dus în casa lui și i‑a înștiințat pe prietenii săi, Hanania, Mișael și Azaria, cu privire la lucrul acesta, 18pentru ca ei să ceară milă din partea Dumnezeului cerurilor cu privire la acest mister18 Termen cheie în Daniel (vezi 2:19, 27-30, 47; 4:9); echivalentul grecesc este folosit în Noul Testament cu referire la planurile lui Dumnezeu descoperite numai aleșilor săi (vezi Mc. 4:11; Rom. 11:25; 1 Cor. 15:51 și altele)., astfel încât Daniel și prietenii lui, împreună cu restul înțelepților Babilonului, să nu piară. 19Noaptea, misterul i‑a fost descoperit lui Daniel într‑o viziune. Atunci Daniel L‑a binecuvântat pe Dumnezeul cerurilor. 20Daniel a zis:
„Binecuvântat să fie Numele lui Dumnezeu din veșnicie în veșnicie,
căci a Lui este înțelepciunea și puterea.
21El schimbă vremurile și împrejurările,
El răstoarnă și ridică împărați,
El dă înțelepciune înțelepților
și cunoștință – celor pricepuți.
22El descoperă lucrurile adânci și ascunse;
El știe ce se află în întuneric
și cu El locuiește lumina.
23Ție, Dumnezeul părinților mei, Îți aduc mulțumire și laudă,
căci mi‑ai dat înțelepciune și putere
și mi‑ai făcut cunoscut lucrul pe care noi Ți l‑am cerut,
descoperindu‑ne ceea ce împăratul ne cere!“
Interpretarea visului împăratului
24După aceste lucruri, Daniel s‑a dus la Ariok, cel numit de împărat să‑i omoare pe înțelepții Babilonului; s‑a dus la el și i‑a zis astfel: „Nu‑i omorî pe înțelepții Babilonului! Du‑mă înaintea împăratului și‑i voi spune interpretarea!“
25Ariok s‑a grăbit să‑l aducă pe Daniel înaintea împăratului și i‑a vorbit astfel:
– Am găsit un om printre exilații lui Iuda care poate face cunoscută împăratului interpretarea!
26Împăratul i‑a zis lui Daniel, al cărui nume era Beltșațar:
– Poți tu să‑mi faci cunoscut ce am văzut în vis și să‑mi dai și interpretarea lui?
27Daniel a răspuns împăratului:
– Ceea ce împăratul cere este un mister pe care niciun înțelept, niciun descântător, niciun magician și niciun ghicitor nu‑l poate dezvălui împăratului. 28Dar este un Dumnezeu în ceruri Care dezvăluie misterele și El i‑a făcut cunoscut împăratului Nebucadnețar ce se va întâmpla în zilele de pe urmă. Iată visul și viziunile pe care le‑ai avut în mintea ta în timp ce erai în patul tău.
29Ție, împărate, pe când erai în patul tău, ți‑au venit gânduri cu privire la ce se va întâmpla în viitor și Cel Ce descoperă misterele ți‑a făcut cunoscut ce va fi. 30Cât despre mine, misterul acesta mi‑a fost descoperit, nu pentru că aș avea mai multă înțelepciune decât toți cei vii, ci pentru ca împăratului să i se dezvăluie interpretarea visului și să înțeleagă gândurile inimii sale.
31Tu, împărate, te uitai și iată că ai văzut o statuie mare. Statuia aceasta era foarte mare și de o strălucire nemaiîntâlnită. Stătea în picioare înaintea ta și înfățișarea ei era înspăimântătoare. 32Capul acestei statui era din aur curat, pieptul și brațele îi erau din argint, iar pântecul și coapsele îi erau din bronz. 33Gambele ei erau din fier, iar picioarele – o parte din fier, o parte din lut. 34În timp ce te uitai, a fost desprinsă o piatră, fără ajutorul vreunei mâini, care a lovit statuia peste picioarele ei de fier și de lut și le‑a sfărâmat. 35Atunci fierul, lutul, bronzul, argintul și aurul au fost sfărâmate împreună și au ajuns precum pleava din arie vara, la vânturat. Le‑a luat vântul și nicio urmă nu s‑a mai găsit din ele. Dar piatra care a lovit statuia s‑a făcut un munte mare, care a umplut tot pământul.
36Acesta este visul; acum voi spune și interpretarea lui înaintea împăratului. 37Tu, împărate, ești împăratul împăraților, căci Dumnezeul cerurilor ți‑a dat o împărăție, putere, tărie și glorie. 38El ți‑a dat în mâini pe oameni, oriunde locuiesc ei, ți‑a dat fiarele câmpului și păsările cerului și te‑a făcut stăpân peste toate. Tu ești deci capul de aur!
39După tine se va ridica pe pământ o împărăție mai neînsemnată decât a ta39 Imperiul Medo-Persan. și apoi o a treia împărăție, a bronzului, care va avea stăpânire peste tot pământul39 Imperiul Grec, instaurat de Alexandru Macedon. [336–323 î.Cr.]. 40Va fi și o a patra împărăție, tare ca fierul (fierul sfărâmă și spulberă totul). Și, după cum fierul sfărâmă și spulberă totul, tot astfel și această împărăție le va sfărâma și le va zdrobi pe celelalte.40 Este vorba despre Imperiul Roman. 41De asemenea, așa cum ai văzut că picioarele și degetele erau o parte din lut de olar și o altă parte din fier, tot așa va fi împărțită și împărăția. Va rămâne însă în ea ceva din tăria fierului, întocmai cum ai văzut fierul amestecat cu lutul. 42Și așa cum degetele picioarelor erau o parte din fier și o altă parte din lut, tot așa și împărăția aceasta va fi în parte tare și în parte fragilă. 43După cum ai văzut fierul amestecat cu lutul, tot așa și ei își vor amesteca neamul cu ceilalți oameni, însă nu vor rămâne uniți, așa cum nici fierul nu se poate uni cu lutul.
44În zilele acelor împărați însă, Dumnezeul cerurilor va ridica o împărăție care în veci nu va fi distrusă și care nu va fi lăsată altui popor. Ea va sfărâma toate aceste împărății și le va pune capăt, însă ea va rămâne pe vecie. 45Aceasta înseamnă piatra care ai văzut că a fost desprinsă din munte fără ajutorul vreunei mâini și care a sfărâmat fierul, bronzul, lutul, argintul și aurul.
Dumnezeul cel Mare a făcut deci cunoscut împăratului ce va fi în viitor. Visul este adevărat, iar interpretarea lui este demnă de încredere.
46Atunci împăratul Nebucadnețar s‑a aruncat cu fața la pământ și i‑a adus omagii lui Daniel. El a poruncit să i se ofere un dar de mâncare și miresme.
47Împăratul i‑a zis lui Daniel:
– Cu adevărat Dumnezeul vostru este Dumnezeul dumnezeilor, Domnul împăraților și Cel Ce descoperă misterele, căci ai putut să descoperi misterul acesta!
48Apoi împăratul l‑a înălțat pe Daniel, i‑a dat daruri multe și bogate, l‑a pus conducător peste toată provincia Babilonului și l‑a făcut înalt demnitar, dându‑i autoritate peste toți înțelepții Babilonului. 49Daniel l‑a rugat pe împărat să‑i numească pe Șadrak, pe Meșak și pe Abed-Nego în slujba de administratori ai provinciei Babilonului. Daniel însă a rămas la curtea49 Lit.: poarta împăratului.
