Mawu a Mulungu mu Chichewa Chalero

Danieli 1

Maphunziro a Danieli ku Babuloni

1Chaka chachitatu cha ufumu wa Yehoyakimu mfumu ya Yuda, Nebukadinezara mfumu ya ku Babuloni inabwera ndi kuzinga mzinda wa Yerusalemu ndi kuwuthira nkhondo. Ndipo Ambuye anapereka Yehoyakimu mfumu ya ku Yuda mʼdzanja lake, pamodzi ndi zina mwa zida zotumikira mʼNyumba ya Mulungu. Iye anazitenga napita nazo ku nyumba ya mulungu wake ku Babuloni ndi kuziyika mʼnyumba yosungiramo chuma cha mulungu wake.

Tsono mfumu inalamula Asipenazi, mkulu wa nduna zake kuti abwere nawo ena mwa Aisraeli ochokera mʼbanja laufumu ndi la olemekezeka, achinyamata wopanda chilema, okongola, aluso mu nzeru zonse, okhala ndi chidziwitso, achangu pophunzira, odziwa kutumikira mʼnyumba ya mfumu. Ndipo anati awaphunzitsenso kuwerenga chiyankhulo cha Ababuloni. Ndipo mfumu imawapatsa tsiku ndi tsiku gawo la chakudya ndi vinyo wa ku nyumba yaufumu, ndi kuti awaphunzitse kwa zaka zitatu, ndipo kenaka adzayambe kutumikira mfumu.

Pakati pa amenewa panali ena ochokera ku Yuda: Danieli, Hananiya, Misaeli ndi Azariya. Mkulu wa nduna za mfumu anawapatsa mayina atsopano: Danieli anamutcha Belitesezara; Hananiya anamutcha Sadirake; Misaeli anamutcha Mesaki; ndi Azariya anamutcha Abedenego.

Koma Danieli anatsimikiza mtima kuti asadzidetse ndi chakudya ndi vinyo wa mfumu, ndipo anapempha chilolezo kwa mkulu wa nduna za mfumu kuti asadzidetse mwa njira imeneyi. Ndipo Mulungu anafewetsa mtima wa ndunayo kuti amukomere mtima ndi kumuchitira chifundo Danieli, 10 koma ndunayo inamuwuza Danieli kuti, “Ine ndikuchita mantha ndi mbuye wanga mfumu, amene wapereka chakudya ndi chakumwa chanu. Kodi akuoneni inu owonda kuposa anzanu a misinkhu yanu pa chifukwa chanji? Mfumu ikhoza kundidula mutu chifukwa cha iwe.”

11 Ndipo Danieli anati kwa kapitawo amene anali mkulu wa nduna za mfumu amene anamuyika kuti ayangʼanire Danieli, Hananiya, Misaeli ndi Azariya, 12 “Chonde mutiyese ife akapolo anu pa masiku khumi: mutipatse masamba okha kuti tidye ndi madzi akumwa. 13 Ndipo mudzafananize maonekedwe athu ndi a anyamata amene akudya chakudya cha mfumu, ndi kuti mudzachite ndi anyamata anu monga momwe mudzawaonere.” 14 Choncho anawavomera ndipo anawayesa pa masiku khumi.

15 Pakutha pa masiku khumi iwo anaoneka athanzi ndi odya bwino kuposa aliyense wa anyamata amene ankadya chakudya cha mfumu aja. 16 Choncho kapitawo anawachotsera chakudya ndi vinyo za ku nyumba yaufumu zija nawapatsa ndiwo zamasamba basi.

17 Kwa anyamata anayiwa Mulungu anapereka chidziwitso ndi kuzindikira bwino mitundu yonse ya zolembedwa ndi za maphunziro. Ndipo Danieli ankatanthauzira masomphenya ndi maloto a mitundu yonse.

18 Ndipo kumapeto kwa masiku amene mfumu inayika kuti adzaonetse anyamatawa ku nyumba yake, mkulu wa nduna za mfumu uja anawapereka iwo kwa Nebukadinezara. 19 Mfumu inayankhula nawo, ndipo panalibe wofanana ndi Danieli; Hananiya Misaeli ndi Azariya; Choncho analowa ndi kukhala otumikira mfumu. 20 Nthawi zonse mfumu ikawafunsa zonse zofuna nzeru ndi chidziwitso, inkapeza kuti iwo anali oposa amatsenga ndi owombeza onse a mu ufumu wake wonse mopitirira muyeso.

21 Ndipo Danieli anali kumeneko mpaka chaka choyamba cha ufumu wa Koresi.

Nouă Traducere În Limba Română

Daniel 1

Patru tineri iudei la Curtea Babilonului

1În al treilea an al domniei lui Iehoiachim[a], regele lui Iuda, Nebucadneţar[b], împăratul Babilonului, a venit şi a asediat Ierusalimul. Stăpânul[c] l-a dat în mâna lui pe Iehoiachim, regele lui Iuda, precum şi o parte din vasele Casei lui Dumnezeu. Nebucadneţar a dus vasele în ţara Şinar[d], în templul zeului său; le-a dus în vistieria zeului lui.

Împăratul Nebucadneţar i-a poruncit lui Aşpenaz, căpetenia eunucilor săi, să aducă câţiva israeliţi de neam regal şi de viţă nobilă, nişte tineri fără nici un fel de cusur fizic, plăcuţi la înfăţişare, pricepuţi în orice ramură a ştiinţei, cu minte ageră şi cu pricepere, în stare să slujească la palatul împăratului, pe care să-i înveţe scrierea şi limba caldeenilor[e]. Împăratul le-a rânduit pentru fiecare zi o parte din hrana şi din vinul de la masa lui, vrând să-i crească timp de trei ani, după care, la sfârşitul acestei perioade, ei urmau să rămână în slujba împăratului.

Printre ei erau şi câţiva din seminţia lui Iuda: Daniel, Hanania, Mişael şi Azaria.[f] Căpetenia eunucilor le-a pus însă alte nume: Beltşaţar lui Daniel, Şadrak lui Hanania, Meşak lui Mişael şi Abed-Nego lui Azaria[g].

Daniel însă s-a hotărât să nu se întineze cu hrana împăratului şi nici cu vinul de la masa lui.[h] De aceea l-a rugat pe căpetenia eunucilor să nu-l silească să se întineze. Dumnezeu a făcut ca Daniel să găsească îndurare şi bunăvoinţă înaintea căpeteniei eunucilor.

10 Însă căpetenia eunucilor i-a zis lui Daniel: „Mă tem ca nu cumva stăpânul meu, împăratul, care v-a rânduit hrana şi băutura, să vadă feţele voastre mai posomorâte decât ale celorlalţi tineri de vârsta voastră şi să-mi puneţi capul în primejdie înaintea împăratului.“

11 Atunci Daniel i-a zis îngrijitorului însărcinat de căpetenia eunucilor cu supravegherea sa, a lui Hanania, a lui Mişael şi a lui Azaria: 12 „Încearcă-i pe slujitorii tăi timp de zece zile: să ni se dea să mâncăm numai legume şi să bem – doar apă. 13 Apoi să te uiţi la înfăţişarea noastră şi la înfăţişarea tinerilor care mănâncă din hrana împăratului şi să faci slujitorilor tăi potrivit cu ceea ce vei vedea.“

14 El i-a ascultat în privinţa aceasta şi i-a încercat timp de zece zile.

15 La sfârşitul celor zece zile a văzut că la înfăţişare arătau mai bine, iar la trup erau mai plini decât toţi ceilalţi tineri care mâncau din hrana împăratului. 16 Şi astfel îngrijitorul a renunţat la hrana şi la vinul de la masa împăratului şi le-a dat legume.

17 Acestor patru tineri Dumnezeu le-a dat ştiinţă şi pricepere în orice fel de scriere şi înţelepciune. Daniel putea să înţeleagă orice fel de viziuni şi visuri.

18 Când s-a împlinit vremea rânduită de împărat ca toţi tinerii să fie aduşi la el, căpetenia eunucilor i-a adus înaintea lui Nebucadneţar, 19 şi împăratul a vorbit cu ei. Dar între toţi aceştia nu s-a găsit nici unul ca Daniel, Hanania, Mişael şi Azaria, astfel că ei au rămas în slujba împăratului. 20 În orice problemă pentru care era nevoie de înţelepciune şi pricepere şi despre care îi întreba împăratul, el îi găsea de zece ori mai destoinici decât toţi magicienii şi descântătorii din întreaga lui împărăţie. 21 Aşa a dus-o Daniel până în anul întâi al împăratului Cirus.[i]

Notas al pie

  1. Daniel 1:1 Anul 605 î.Cr.; Daniel foloseşte pentru calcularea anilor de domnie sistemul babilonian, în care anii de domnie erau socotiţi fără anul urcării pe tron; în Ier. 46:2 anii de domnie sunt calculaţi după sistemul iudaic, incluzând şi anul urcării pe tron
  2. Daniel 1:1 Nebucadneţar (Nabucodonosor, cf. LXX, VUL) (604-561 î.Cr.)
  3. Daniel 1:2 Ebr.: Adonai, cu referire la Dumnezeu
  4. Daniel 1:2 Babilonia
  5. Daniel 1:4 babilonienilor; peste tot în carte
  6. Daniel 1:6 Daniel înseamnă Dumnezeu este Judecătorul (meu), Hanania înseamnă Domnul a arătat har, Mişael înseamnă Cine este ceea ce este Dumnezeu?, iar Azaria înseamnă Domnul a ajutat
  7. Daniel 1:7 Beltşaţar înseamnă, probabil, în babiloniană, Bel (sau Marduk, zeitate babiloniană), păzeşte-i viaţa!; Şadrak înseamnă, probabil, Porunca lui Aku (zeul sumerian al lunii); Meşak înseamnă, probabil, Umbra lui Aku?; Abed-Nego înseamnă Slujitorul lui Nego/Nebo/Nabu
  8. Daniel 1:8 Carnea şi vinul erau mai întâi închinate idolilor; mai mult, carnea putea fi din animale ce nu erau, ceremonial, curate şi care nu fuseseră sacrificate şi preparate conform legii israelite
  9. Daniel 1:21 Este vorba despre domnia lui Cirus II cel Mare (559-530 î.Cr.) peste Babilon; anul 539 î.Cr.