以賽亞書 37 – CCBT & NTLR

Chinese Contemporary Bible (Traditional)

以賽亞書 37:1-38

希西迦向以賽亞求助

1希西迦王聽後就撕裂衣服,披上麻衣,進入耶和華的殿。 2他派身披麻衣的宮廷總管以利亞敬、書記舍伯那和祭司中的長者去見亞摩斯的兒子以賽亞先知, 3對他說:「希西迦說,『今日是遭難、蒙羞、受辱的日子,就像嬰兒要出生,產婦卻無力生產一樣。 4亞述王派他的元帥來辱罵永活的上帝,也許你的上帝耶和華聽見那些話,就懲罰他。請你為我們這些剩下的人禱告。』」 5希西迦王的臣僕說完後, 6以賽亞對他們說:「告訴你們主人,耶和華這樣說,『你不要因亞述王的僕人那些褻瀆我的話而害怕。 7我必驚動37·7 驚動」希伯來文是「使靈進入」。亞述王的心,讓他聽見風聲後便返回本國,使他在那裡死於刀下。』」

8亞述的將軍聽說亞述王已經離開拉吉,便回去見王,發現王在攻打立拿9亞述王聽說古實特哈加要來攻打他,就派使者去對希西迦說: 10「不要讓你所倚靠的上帝愚弄你,說什麼耶路撒冷必不會落在亞述王手中。 11你肯定聽過亞述諸王掃滅列國的事,難道你能倖免嗎? 12我先祖毀滅了歌散哈蘭利色提·拉撒伊甸人,這些國家的神明救得了他們嗎? 13哈馬王、亞珥拔王、西法瓦音城的王、希拿王和以瓦王如今在哪裡呢?」

希西迦的禱告

14希西迦從使者手中接過信,讀完後走進耶和華的殿,在耶和華面前展開信, 15禱告說: 16「坐在二基路伯天使之上、以色列的上帝——萬軍之耶和華啊,唯有你是天下萬國的上帝,你創造了天地。 17耶和華啊,求你側耳垂聽!耶和華啊,求你睜眼察看!求你聽聽西拿基立派人來辱罵永活上帝的話。 18耶和華啊,亞述諸王確實掃滅列國,使其土地荒涼, 19把他們的神像丟進火中燒毀。因為那些神像只是人用木頭石頭製造的,根本不是神。 20我們的上帝耶和華啊,現在求你從亞述王手中拯救我們,讓天下萬國都知道唯有你是耶和華。」

預言亞述必敗

21亞摩斯的兒子以賽亞先知派人對希西迦說:「以色列的上帝耶和華說,『因為你就亞述西拿基立的事向我禱告, 22以下是耶和華對他的判語,

錫安的居民藐視你,嘲笑你;

耶路撒冷的居民朝你逃竄的背影搖頭。

23『你在侮辱、褻瀆誰呢?

你不放在眼裡、高聲罵的是誰呢?

以色列的聖者!

24你藉你的使者侮辱主。

你說你帶著許多戰車上到群山之巔,

上到黎巴嫩的巔峰,

砍下最高的香柏樹和上好的松樹,

征服最高的山和最美的樹林。

25你說你已在外邦之地挖井喝水,

已用腳掌踏乾埃及的河流。

26『難道你不知這是我在遠古所定的嗎?

如今我要實現我昔日所定的計劃,

就是藉著你使堅城淪為廢墟。

27城中的居民軟弱無力,

驚慌失措,羞愧難當,

脆弱如野草和菜蔬,

又像還未長大就被曬焦的房頂草。

28『你起你坐,你出你進,

你向我發怒,我都知道。

29因為你向我發怒,

你狂傲的話達到了我耳中,

我要用鉤子鉤住你的鼻子,

把嚼環放在你嘴裡,

使你原路返回。』

30希西迦啊,我要給你一個兆頭。你們今年明年要吃野生的,後年要撒種,收割,栽種葡萄園,吃園中的果子。 31猶大的倖存者要再次向下扎根,向上結果。 32因為將有餘民從耶路撒冷出來,有倖存者從錫安山出來。萬軍之耶和華必熱切地成就這事。 33至於亞述王,耶和華說,『他必不能進城或向這裡射一箭,必不能手持盾牌兵臨城下或修築攻城的高臺。 34他必原路返回,不得進入這城。這是耶和華說的。 35我必為自己和我僕人大衛而保護、拯救這城。』」

36於是,耶和華的天使到亞述營中殺了十八萬五千人。人們清早起來,發現到處是屍體。 37亞述西拿基立便拔營回國,住在尼尼微38有一天,他在廟中祭拜他的神明尼斯洛的時候,他兒子亞得米勒沙利色用刀殺了他,然後逃往亞拉臘。他兒子以撒哈頓繼位。

Nouă Traducere În Limba Română

Isaia 37:1-38

Ezechia îi cere sfat lui Isaia

(2 Regi 19:1-19)

1Când regele Ezechia a auzit lucrul acesta, și‑a sfâșiat hainele, s‑a acoperit cu un sac și s‑a dus la Casa Domnului. 2I‑a trimis la profetul Isaia, fiul lui Amoț, pe Eliachim, cel ce răspundea de palat, pe scribul Șebna și pe cei bătrâni dintre preoți, acoperiți toți cu saci.

3Ei i‑au zis:

– Așa vorbește Ezechia: „Aceasta este o zi de necaz, de pedeapsă și de rușine, căci copiii sunt gata să iasă din pântec, dar nu mai este nicio putere pentru a le da naștere. 4Poate că Domnul, Dumnezeul tău, a auzit cuvintele lui Rab‑Șache, care a fost trimis de stăpânul său, împăratul Asiriei, pentru a‑L batjocori pe Dumnezeul cel Viu și poate că Domnul, Dumnezeul tău, îl va mustra pentru cuvintele pe care le‑a auzit. De aceea înalță o rugăciune pentru cei care au mai rămas!“

5Când slujitorii regelui Ezechia au venit la Isaia, 6acesta le‑a zis:

– Să‑i spuneți astfel stăpânului vostru: „Așa vorbește Domnul: «Să nu te temi din cauza cuvintelor pe care le‑ai auzit și cu care slujitorii împăratului Asiriei M‑au blasfemiat. 7Iată, voi pune în el un duh și astfel, la auzirea unui zvon, se va întoarce în țara lui. Și‑l voi face să cadă ucis de sabie în țara lui.»“

8Când Rab‑Șache a auzit că împăratul Asiriei plecase din Lachiș, s‑a întors și l‑a găsit pe acesta luptând împotriva Libnei.

9După aceea, împăratul Asiriei a auzit că Tirhaka, regele din Cuș9 De fapt, un faraon din Cuș (Etiopia și teritoriile învecinate), deoarece în vremea aceea Egiptul era condus de o dinastie cușită (etiopiană)., a ieșit să lupte împotriva lui. Când a auzit lucrul acesta a trimis mesageri la Ezechia, zicând: 10„Așa să‑i vorbiți lui Ezechia, regele lui Iuda: «Nu‑L lăsa pe Dumnezeul tău, în Care te încrezi, să te amăgească, zicând: ‘Ierusalimul nu va fi dat în mâna împăratului Asiriei.’ 11Iată, ai auzit ce au făcut împărații Asiriei tuturor țărilor cucerite, dându‑le spre nimicire11 Ebr.: haram/herem, termen care în contextul relației dintre Israel și Dumnezeu se referă la un lucru, un animal sau o persoană care erau închinate irevocabil Domnului, fie cu scopul nimicirii, precum în cazul acesta, fie ca dar, precum în alte cazuri. Ceea ce era herem îi aparținea de acum Domnului, fiind interzis uzului profan. Practica aceasta era întâlnită însă și la alte popoare din Orient.. Vei scăpa tu oare? 12Și‑au salvat, oare, dumnezeii neamurile pe care părinții mei le‑au distrus: pe Gozan, pe Haran, pe Rețef și pe fiii lui Eden, care erau în Tel‑Asar? 13Unde este regele Hamatului, regele Arpadului și regele cetății Sefarvayim, al Henei sau al Ivei?»“

Rugăciunea lui Ezechia

14Ezechia a luat scrisoarea din mâna mesagerilor și a citit‑o. Apoi s‑a suit la Casa Domnului și a întins scrisoarea înaintea Domnului. 15Ezechia s‑a rugat Domnului, zicând: 16„O, Doamne al Oștirilor, Dumnezeul lui Israel, Tu, Care tronezi deasupra heruvimilor! Tu ești singurul Dumnezeu al tuturor regatelor pământului! Tu ai făcut cerurile și pământul! 17Doamne, pleacă‑Ți urechea și ascultă! Doamne, deschide‑Ți ochii și privește! Auzi toate cuvintele pe care Sanherib le‑a trimis ca să‑L batjocorească pe Dumnezeul cel Viu!

18Doamne, este adevărat că împărații Asiriei au pustiit toate țările și teritoriul lor, 19și că le‑au aruncat dumnezeii în foc, însă ei i‑au distrus pentru că nu erau Dumnezeu, ci lucrări făcute de mâna omului; erau doar lemn și piatră. 20Acum, Doamne, Dumnezeul nostru, izbăvește‑ne din mâna lui, ca să știe toate regatele pământului că doar Tu ești Domnul!“

Profeția lui Isaia asupra lui Sanherib

(2 Regi 19:20-34)

21Atunci Isaia, fiul lui Amoț, a trimis la Ezechia să i se spună: „Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Pentru că Mi te‑ai rugat cu privire la Sanherib, împăratul Asiriei, 22iată care este cuvântul pe care l‑a rostit Domnul împotriva acestuia:

Fecioara, fiica Sionului,

te disprețuiește și își bate joc de tine.

Fiica Ierusalimului

dă din cap în timp ce fugi.22 Lit.: după tine.

23Pe Cine ai batjocorit și ai blasfemiat tu?

Împotriva Cui ți‑ai ridicat glasul?

Împotriva Cui ți‑ai înălțat mândru privirea?

Împotriva Sfântului lui Israel!

24Prin slujitorii tăi L‑ai batjocorit pe Stăpânul

și ai zis:

‘Cu mulțimea carelor mele

am urcat pe înălțimile munților

până la cele mai înalte piscuri ale Libanului!

I‑am tăiat cei mai înalți cedri

și cei mai aleși chiparoși.

Am ajuns la cele mai înalte piscuri

și la pădurea cea mai deasă.

25Am săpat fântâni

și am băut apă,

și cu tălpile picioarelor mele

am secat toate pâraiele Egiptului.’

26N‑ai auzit?

Eu l‑am făcut demult;

din zile străvechi l‑am întocmit.

Acum însă l‑am adus să se împlinească,

astfel încât tu să prefaci cetățile fortificate

în mormane de dărâmături.

27Locuitorii lor sunt neputincioși,

sunt înspăimântați și făcuți de rușine.

Au ajuns ca iarba de pe câmp

și ca verdeața fragedă,

ca iarba de pe acoperișuri,

care se usucă înainte să crească.

28Dar Eu știu unde stai,

când ieși și când intri

și cât ești de furios pe Mine.

29Pentru că te‑ai mâniat pe Mine

și pentru că trufia ta a ajuns la urechile Mele,

voi pune veriga Mea în nasul tău

și zăbala Mea în gura ta

și te voi întoarce

pe drumul pe care ai venit.

30Acesta va fi semnul pentru tine, Ezechia:

anul acesta o să mâncați ce va crește de la sine,

iar în al doilea an – ce va răsări din ce a rămas.

Dar în al treilea an veți semăna și veți secera,

veți planta vii și le veți mânca roadele.

31Supraviețuitorii Casei lui Iuda, cei rămași,

vor prinde iarăși rădăcini dedesubt

și vor da rod deasupra.

32Căci din Ierusalim va ieși o rămășiță

și din muntele Sion o ceată de supraviețuitori.

Râvna Domnului Oștirilor va face lucrul acesta.»

33De aceea așa vorbește Domnul cu privire la împăratul Asiriei:

«Nu va intra în cetatea aceasta

și nu va trage nicio săgeată acolo.

Nu va veni în fața ei cu vreun scut

și nu va ridica împotriva ei nicio rampă de asalt.

34Pe drumul pe care a venit, pe acela se va întoarce

și nu va intra în cetatea aceasta, zice Domnul.

35Eu voi apăra cetatea aceasta, ca s‑o izbăvesc,

de dragul Meu și de dragul lui David, robul Meu.»“

(2 Regi 19:35-37; 2 Cron. 32:21)

36Îngerul36 Vezi Gen. 16:7-13. Domnului a ieșit și a omorât în tabăra Asiriei o sută optzeci și cinci de mii de oameni. Când ceilalți s‑au sculat dis‑de‑dimineață, iată că toți erau niște trupuri moarte. 37Atunci Sanherib, împăratul Asiriei, și‑a ridicat tabăra și a plecat. El s‑a întors la Ninive și a locuit acolo.

38În timp ce se închina în templul zeului său Nisrok38 Posibil o altă formă a numelui lui Nusku, zeu al luminii și al focului în mitologia orientală., fiii săi, Adra-Melek și Sarețer, l‑au ucis cu sabia și au fugit în țara Ararat. Și în locul lui a domnit fiul său Esar-Hadon38 Împărat al Asiriei și peste Babilon, 681–669 î.Cr..