Glæden i Guds nærvær
1En sang af David.
Åh, Gud, beskyt mig,
for jeg søger ly hos dig.
2Du er min Herre, og alt det gode,
jeg har oplevet, kommer fra dig.
3De gudfrygtige i landet er mine helte,
og jeg glæder mig over dem.
4Men de, som tilbeder andre guder,
oplever mange sorger.
Jeg vil ikke nævne deres guders navne
eller være med til at bringe dem ofre.
5Herre, du opfylder alle mine behov,
mit liv er i dine hænder.
6Du har velsignet mig med et herligt land
og givet mig en vidunderlig arv.
7Jeg vil prise Herren, min Rådgiver,
selv om natten vejleder han mig.
8Jeg stoler altid på Herren.
Han står ved min side, så jeg ikke falder.
9Derfor kan jeg fryde mig og synge glædessange.
Også mit legeme er i sikkerhed,
10for du vil ikke efterlade mig blandt de døde.
Du vil ikke lade din hengivne tjener gå i forrådnelse.
11Du har vist mig vejen til livet,
hos dig fyldes jeg med glæde,
du giver mig den evige herlighed.
Psalmul 16
Un mihtamTitlu. Probabil un termen literar sau muzical, având un sens nesigur. al lui David
1Păzește‑mă, Dumnezeule,
căci în Tine mă adăpostesc!
2Eu zic Domnului: „Tu ești Stăpânul meu;
fericirea mea nu este dincolo de Tine!“2 Sau: Eu zic Domnului: Tu ești Domn, / fericirea mea. Nu este nimic mai presus de Tine!
3Cât despre sfinții care sunt în țară,
ei și cei măreți, în ei este toată plăcerea mea!
4Durerile lor se înmulțesc; au cumpărat un idol.4 Lit.: se înmulțesc; altul, [ei] au cumpărat.
Nu voi turna jertfele lor de băutură din sânge
și nici nu voi rosti numele lor cu buzele mele.
5Domnul este partea mea de moștenire și cupa mea!
Tu îmi apuci sorțul5 Psalmistul Îl vede pe Dumnezeu ca fiind Cel Care apucă și aruncă sorțul pentru el (metodă folosită în acele vremuri pentru împărțirea pământului).!
6Plăcute moșii mi‑au căzut la sorți!
Într-adevăr, frumoasă moștenire mi‑a fost dată!
7Îl voi binecuvânta pe Domnul Care mă sfătuiește!
Chiar și în timpul nopților rărunchii mei mă îndeamnă!
8Îl pun pe Domnul neîncetat înaintea mea;
pentru că El este la dreapta mea, nu mă voi clătina!
9De aceea, mi se bucură inima și mi se înveselește sufletul9 Lit.: gloria mea. LXX: limba mea.!
Mai mult, trupul meu va locui în siguranță,
10căci nu‑mi vei lăsa sufletul în Locuința Morților
și nu vei îngădui ca sfântul Tău10 Ebr.: hasid, înrudit cu hesed (vezi nota de la 5:7). Sau credinciosul Tău. să vadă putrezirea10 Sau: groapa (termen aflat în paralelism sinonimic cu sintagma Locuința Morților din primul vers). Din aceeași rădăcină ebraică provin și verbele a distruge, a perverti. În LXX și F.A. 2:27, termenul ebraic este tradus prin diafthoran, care înseamnă putrezire..
11Îmi faci cunoscută calea vieții;
în prezența Ta este un belșug de bucurii,
la dreapta Ta sunt desfătări veșnice!11 Sau: Tu‑mi vei arăta calea vieții, / belșugul de bucurii din prezența Ta / și desfătările veșnice de la dreapta Ta.
