Bibelen på hverdagsdansk

Ordsprogenes Bog 1:1-33

Værdien af ordsprog

1Det følgende er ordsprog af Davids søn og Israels konge, Salomon. 2Formålet med ordsprogene er at vejlede folk og give dem visdom, at hjælpe dem til at skelne mellem rigtigt og forkert. 3De skal hjælpe folk til at handle klogt, ærligt og ret. 4De skal give de uerfarne kundskab og de unge indsigt og dømmekraft. 5Selv de erfarne kan lære noget, og de fornuftige kan blive vejledt. 6De kan lære at meditere over betydningen af ordsprog og billedtale samt de vises ordspil og gåder. 7Gudsfrygt fører til visdom. Kun en tåbe foragter visdom og vejledning.

En fars formaninger

8Hør efter din fars formaning, min søn,

og husk på din mors belæring.

9Værdsæt deres velmente vejledning

som et fornemt trofæ, et dyrebart smykke.

10Giv ikke efter, min søn, men sig nej,

når dårlige venner vil lokke dig på afveje.

11Måske siger de: „Kom, lad os finde et offer,

lægge os på lur og dræbe de uskyldige.

12Før de aner uråd, er de allerede døde,

selv de stærke klarer sig ikke imod os.

13Derefter plyndrer vi dem og bliver rige,

tænk på alle de ting, vi kan købe!

14Kom nu! Du skal nok få din andel.

Vi deler naturligvis byttet imellem os!”

15Gå ikke med dem, min søn!

Hold dig langt væk fra den slags venner.

16De er kun ude på at røve og plyndre

og viger ikke tilbage for mord.

17Hvis en fugl ser en fælde blive sat op,

holder den sig væk og går ikke i den.

18Men sådanne venner er ikke så kloge.

De sætter en fælde, men falder selv i den.

19De, der røver fra andre,

berøver sig selv et godt liv.

Visdommen kalder

20Visdommen råber til folk på gaden,

står på torvet og taler til dem,

21kalder på skaren, som haster forbi,

opsøger byens øverste ledere.

22„I mennesker uden forstand!” råber den,

„Hvor længe vil I forblive i uvidenhed?

Hvor længe vil spotterne blive ved med at spotte?

Hvor længe vil tåberne nægte at blive vejledt?

23Gid I ville lytte til min vejledning.

Så ville jeg dele mine tanker med jer

og øse ud af min visdom til jer.

24Men I ville ikke høre, når jeg kaldte på jer,

I afviste min udrakte, hjælpende hånd.

25I forkastede alle mine gode råd,

lyttede ikke til mine formaninger.

26Derfor vil jeg le, når ulykken rammer jer,

håne jer, når I gribes af rædsel,

27når I rammes som af et lyn fra en klar himmel,

når jeres mareridt bliver til virkelighed,

når angst og nød truer med at knuse jer.

28Da vil I råbe om hjælp, men ikke få svar.

I vil søge efter mig, men ikke finde mig.

29I forkastede jo kundskaben

og nægtede at vise Herren respekt.

30I var ligeglade med de råd, jeg gav jer,

I valgte at ignorere min vejledning.

31Derfor må I nu bide i det sure æble,

til I får kvalme af jeres egen dumhed.

32Stædig egenrådighed bliver jeres død,

naiv sorgløshed fører jer i ulykke.

33Men de, der lytter til mig, skal leve i tryghed,

de skal bo i fred og uden frygt.”

Nouă Traducere În Limba Română

Proverbe 1:1-33

Prolog: scopul și tema cărții

1Proverbele lui Solomon, fiul lui David, regele lui Israel,

2pentru a cunoaște înțelepciunea și îndrumarea,

pentru a înțelege cuvintele cunoașterii,

3pentru a primi îndrumare în ce privește înțelepciunea,

dreptatea, judecata și nepărtinirea,

4pentru a da prudență celui neștiutor4 Sau: celui nesăbuit. Termenul ebraic se referă la o anumită naivitate sau lipsă de experiență.,

iar tânărului – cunoștință și discernământ.

5Să asculte cel înțelept și el își va spori învățătura,

iar cel priceput să primească îndrumări,

6pentru a înțelege un proverb sau o pildă,

cuvintele înțelepților și ghicitorile lor.

7Teama de Domnul este începutul cunoașterii,

dar nebunii7 Termenul ebraic tradus cu nebun denotă, aici și aproape peste tot în VT, o persoană care alege să rămână deficientă din punct de vedere moral. disprețuiesc înțelepciunea și îndrumarea.

Îndemnuri pentru căutarea înțelepciunii

Avertizare împotriva ispitirii

8Ascultă, fiule, îndrumarea tatălui tău

și nu părăsi învățătura mamei tale.

9Căci ele vor fi o cunună plăcută pe capul tău

și un colier în jurul gâtului tău.

10Fiule, dacă niște păcătoși vor să te ademenească

nu accepta.

11Dacă vor spune: „Vino cu noi!

Să stăm la pândă ca să vărsăm sânge,

să întindem fără motiv curse celui nevinovat!

12Să‑i înghițim de vii ca Locuința Morților12 Ebr.: Șeol [peste tot în carte].

și întregi ca pe cei ce se coboară în groapă!

13Vom găsi tot felul de lucruri scumpe

și ne vom umple casele cu pradă.

14Pune partea ta cu noi14 Lit.: Aruncă sorțul tău între noi.

și vom avea un sac împreună!“

15Fiule, să nu mergi pe același drum cu ei,

abate‑ți piciorul de pe cărarea lor,

16căci picioarele lor aleargă spre rău

și se grăbesc să verse sânge.

17În zadar se aruncă lațul

înaintea ochilor tuturor păsărilor!

18Aceștia își pândesc însăși sângele lor,

își întind curse înseși sufletelor lor.

19Astfel sunt căile tuturor celor ce obțin câștig nedrept;

el va lua viața stăpânilor lui.

Chemarea înțelepciunii și consecințele respingerii ei

20Înțelepciunea strigă pe stradă,

își înalță glasul în piețe,

21cheamă de la capătul locurilor aglomerate,

își rostește cuvintele în fața porților cetății:

22„Naivilor, până când veți iubi naivitatea?

Până când le va plăcea batjocoritorilor batjocura

și vor urî nesăbuiții cunoașterea?

23Dacă v‑ați întoarce la mustrarea mea,

aș revărsa duhul meu peste voi

și v‑aș dezvălui cuvintele mele.

24Dar pentru că mă respingeți când vă chem,

iar când îmi întind mâna, nimeni nu ia seama,

25pentru că ignorați toate sfaturile mele

și nu acceptați mustrarea mea,

26de aceea și eu voi râde de nenorocirea voastră,

îmi voi bate joc de voi când groaza vă va ajunge,

27când groaza voastră va veni ca o distrugere,

și nenorocirea voastră va veni ca o vijelie,

când necazul și suferința vor veni peste voi.

28Atunci mă vor chema, dar nu voi răspunde;

mă vor căuta, dar nu mă vor găsi.

29Pentru că au urât cunoștința

și n‑au ales teama de Domnul,

30pentru că n‑au acceptat sfatul meu

și au disprețuit toate mustrările mele,

31de aceea se vor hrăni cu rodul căii lor

și se vor sătura cu roada planurilor lor.

32Căci necredincioșia îi ucide pe cei naivi

și mulțumirea de sine îi distruge pe cei nesăbuiți;

33dar cel ce mă ascultă va locui în siguranță,

va trăi liniștit, fără să‑l cuprindă groaza de vreun rău.“