Abram redder Lot
1På det tidspunkt udbrød der krig i landet. Amrafel, kongen af Shinear, Arjok, kongen af Ellasar, Kedorlaomer, kongen af Elam, og Tidal, kongen af Gojim, 2kæmpede mod Bera, kongen af Sodoma, Birsha, kongen af Gomorra, Shinab, kongen af Adma, Shemeber, kongen af Sebojim, og kongen af Bela—også kaldet Zoar.
3De sidstnævnte konger allierede sig og mobiliserede deres hære i Siddims dal ved Det Døde Hav.14,3 På hebraisk: Salthavet. 4I 12 år havde de været undertrykt af Kedorlaomer, men i det trettende år gjorde de oprør, 5og nu i det fjortende år var Kedorlaomer og hans allierede på vej imod dem. Efter at disse allierede hære havde slået refaitterne i Ashterot-Karnajim, zuzitterne i Ham, emitterne på Kirjatajimsletten 6og horitterne i Seirs bjerge og forfulgt dem helt til El-Paran ved ørkenens udkant, 7vendte de om og kom til En-Mishpat—det senere Kadesh—hvor de slog amalekitterne og de amoritter, der boede i Hatzetzon-Tamar.
8Men nu rykkede kongerne af Sodoma, Gomorra, Adma, Sebojim og Bela altså ud i Siddims dal imod 9kong Kedorlaomer og hans allierede. Det var fire konger mod fem. 10Siddims dal var imidlertid fuld af asfaltgruber, og da Sodomas og Gomorras konger blev slået på flugt, faldt nogle af deres folk ned i gruberne, mens resten flygtede op i bjergene. 11Sejrherrerne kunne nu uden videre plyndre Sodoma og Gomorra for ejendele og levnedsmidler, hvorefter de drog bort. 12De tog Lot, Abrams nevø, og alt hvad han ejede, med sig—for han boede jo i Sodoma. 13En mand, som var undsluppet, kom og fortalte hebræeren Abram, hvad der var sket. Abram boede stadig i egelunden, der tilhørte amoritten Mamre, som var bror til Eshkol og Aner—Abrams allierede.
14Da Abram hørte, at Lot var taget til fange, sammenkaldte han alle sine mandlige slaver, 318 i alt, og satte efter Kadorlaomers folk, til han indhentede dem oppe ved Dan. 15Han og folkene spredte sig, og i nattens løb overrumplede de fjenderne, slog dem og forfulgte dem helt til Hoba nord for Damaskus. 16Det lykkedes på den måde Abram at befri Lot og de øvrige krigsfanger, og han tog alt det med tilbage, som fjenderne havde taget i krigsbytte.
Melkizedek velsigner Abram
17Da Abram vendte tilbage efter sejren over Kedorlaomer og de andre konger, kom Sodomas konge ham i møde i Shavedalen—også kaldet Kongedalen. 18Også Melkizedek, Jerusalems konge, som var den højeste Guds præst, kom ham i møde. Han havde brød og vin med. 19-20Han velsignede Abram med følgende ord: „Lovet være den højeste Gud, han, som er himlens og jordens skaber, han, som gav dig sejr over dine fjender. Må den højeste Guds velsignelse hvile over dig, Abram.” Så gav Abram ham en tiendedel af alt krigsbyttet.
21Sodomas konge sagde til Abram: „Giv mig bare mine tilfangetagne folk tilbage. Krigsbyttet må du beholde.”
22Men Abram svarede: „Jeg sværger ved Herren, den højeste Gud, himlens og jordens Skaber, 23at jeg ikke vil tage noget, som tilhører dig, ikke så meget som en tråd eller en sandalrem! Du skal ikke senere kunne sige, at du gjorde Abram rig. 24Men lad mine unge mænd få betaling for deres arbejde, og giv mine allierede, Aner, Eshkol og Mamre, deres del af krigsbyttet.”
Avram îl salvează pe Lot
1În zilele lui Amrafel, regele Șinarului1, 9 Sau: Babiloniei., a lui Ariok, regele Elasarului, a lui Chedorlaomer, regele Elamului, și a lui Tidal, regele Goyimului, s‑a întâmplat că 2ei au pornit la luptă împotriva lui Bera, regele Sodomei, a lui Birșa, regele Gomorei, a lui Șinab, regele Admei, a lui Șemeber, regele Țeboimului, și împotriva regelui Belei (care este Țoarul). 3Toți aceștia din urmă s‑au unit în valea Sidimului, adică Marea Sărată3 Marea Moartă.. 4Ei îl slujiseră pe Chedorlaomer timp de doisprezece ani, dar în al treisprezecelea an s‑au răsculat.
5În al paisprezecelea an, Chedorlaomer și regii care erau cu el au venit și i‑au învins pe refaiți la Aștarot-Karnaim, pe zuziți la Ham, pe emiți la Șave Chiriatayim 6și pe horiți la muntele lor, din Seir până la El‑Paran, care este lângă pustie. 7Apoi s‑au întors și au venit la En‑Mișpat sau Kadeș, unde au cucerit tot teritoriul amalekiților, precum și pe amoriții care locuiau în Hațațon-Tamar.
8Atunci regele Sodomei, regele Gomorei, regele Admei, regele Țeboimului și regele Belei (care este Țoarul), au ieșit și s‑au pregătit de luptă, în valea Sidimului, 9împotriva lui Chedorlaomer, regele Elamului, a lui Tidal, regele Goyimului, a lui Amrafel, regele Șinarului și a lui Ariok, regele Elasarului – patru regi împotriva a cinci. 10Valea Sidimului era plină de gropi cu smoală. Regii Sodomei și Gomorei au fugit și au căzut în ele, iar cei rămași au fugit înspre dealuri. 11Cei patru regi au luat toate bunurile Sodomei și Gomorei, precum și toată hrana acestora, și au plecat. 12Ei l‑au luat și pe Lot, fiul fratelui lui Avram, împreună cu bunurile lui, și au plecat (Lot locuia în Sodoma).
13Un om care a scăpat cu viață a venit și i‑a spus acest lucru lui Avram, evreul, care locuia lângă stejarii amoritului Mamre, fratele13 Sau: ruda; sau: aliatul. lui Eșcol și al lui Aner. Aceștia erau aliați cu Avram prin legământ. 14Când a auzit Avram că nepotul său fusese luat captiv, și‑a mobilizat cei trei sute optsprezece oameni instruiți pentru luptă, născuți în casa lui, și i‑a urmărit pe regi până la Dan. 15Apoi și‑a împărțit slujitorii în timpul nopții, i‑a învins pe regi și i‑a urmărit până la Hoba, care este la nord15 Lit.: stânga. În vremea aceea, în Orient punctele cardinale erau determinate de poziția cu fața spre răsărit, nu spre nord. de Damasc. 16Avram a adus înapoi toate bunurile. L‑a adus înapoi și pe nepotul său, Lot, împreună cu toate bunurile lui, precum și pe femei și pe ceilalți oameni.
17După ce Avram s‑a întors de la înfrângerea lui Chedorlaomer și a regilor care erau cu el, regele din Sodoma i‑a ieșit în întâmpinare în valea Șave, adică Valea Regelui. 18Melchisedek, regele Salemului18 Probabil Ierusalimul., a adus pâine și vin. Acesta era preot al Dumnezeului cel Preaînalt18 Ebr.: El‑Elion [peste tot în capitol].. 19El l‑a binecuvântat pe Avram și a zis:
„Binecuvântat să fie Avram de Dumnezeul cel Preaînalt,
Creatorul19, 22 Este posibil ca termenul ebraic să aibă și sensul de proprietar, posesor. cerurilor și al pământului,
20și binecuvântat să fie Dumnezeul cel Preaînalt,
Care i‑a dat pe vrăjmașii tăi în mâinile tale!“
Și Avram i‑a dat zeciuială din toate.
21Apoi regele din Sodoma i‑a zis lui Avram:
– Dă‑mi oamenii și păstrează bunurile pentru tine.
22Dar Avram i‑a răspuns regelui din Sodoma:
– I‑am jurat Domnului, Dumnezeul cel Preaînalt, Creatorul cerurilor și al pământului, 23că nu voi lua nici măcar un fir de ață sau o curea de sanda din ceea ce este al tău, pentru ca să nu spui că l‑ai îmbogățit pe Avram. 24Eu nu voi lua nimic, în afară de ceea ce au mâncat oamenii mei și de partea celor care au mers împreună cu mine – Aner, Eșkol și Mamre. Ei să‑și ia partea lor.
