L’Évangile du royaume
Jean-Baptiste, messager de Dieu
(Mc 1.2-6 ; Lc 3.1-6 ; Jn 1.19-23)
1En ce temps-là, parut Jean-Baptiste. Il se mit à prêcher dans le désert de Judée3.1 désert de Judée: région aride et presque inhabitée située entre Jérusalem et le cours inférieur du Jourdain ou la mer Morte.. 2Il disait : Changez3.2 Autres traductions : repentez-vous ou changez d’attitude ou changez de comportement., car le royaume3.2 D’autres comprennent : le règne. des cieux est proche.
3C’est Jean que le prophète Esaïe a annoncé lorsqu’il a dit :
On entend la voix de quelqu’un ╵qui crie dans le désert :
Préparez le chemin pour le Seigneur,
faites-lui des sentiers droits3.3 Es 40.3 cité selon l’ancienne version grecque..
4Jean portait un vêtement de poils de chameau maintenu autour de la taille par une ceinture de cuir. Il se nourrissait de sauterelles et de miel sauvage. 5On venait à lui de Jérusalem, de la Judée entière et de toutes les contrées riveraines du Jourdain. 6Tous se faisaient baptiser par lui dans le Jourdain, en reconnaissant publiquement leurs péchés.
(Lc 3.7-9)
7Beaucoup de pharisiens et de sadducéens venaient se faire baptiser par lui. Il leur dit : Espèces de vipères ! Qui vous a enseigné à fuir la colère de Dieu qui va se manifester ? 8Produisez plutôt pour fruits des actes qui montrent que vous avez changé. 9Ne vous imaginez pas qu’il vous suffit de répéter en vous-mêmes : « Nous sommes les descendants d’Abraham ! » Car, regardez ces pierres : je vous déclare que Dieu peut en faire des enfants d’Abraham.
10La hache est déjà sur le point d’attaquer les arbres à la racine. Tout arbre qui ne produit pas de bon fruit sera coupé et jeté au feu.
(Mc 1.7-8 ; Lc 3.15-18 ; voir Jn 1.24-28)
11Moi, je vous baptise dans l’eau, en signe d’un profond changement. Mais quelqu’un vient après moi : il est bien plus puissant que moi et je ne suis même pas digne de lui enlever les sandales. C’est lui qui vous baptisera dans le Saint-Esprit et le feu. 12Il tient en main sa pelle à vanner3.12 pelle à vanner: instrument servant à lancer le blé en l’air pour que le vent emporte la bale (la paille) qui enveloppe le grain. D’autres y voient une pelle servant à nettoyer l’aire de battage après le vannage.. Il va nettoyer son aire de battage et amasser le blé dans son grenier. Quant à la bale, il la brûlera dans un feu qui ne s’éteindra pas.
Le baptême de Jésus
(Mc 1.9-11 ; Lc 3.21-22 ; voir Jn 1.29-34)
13C’est à cette époque que parut Jésus. Il se rendit de la Galilée au Jourdain, auprès de Jean, pour être baptisé par lui. 14Mais Jean essaya de l’en dissuader. Il lui disait : C’est moi qui ai besoin d’être baptisé par toi, et c’est toi qui viens à moi !
15Jésus lui répondit : Accepte, pour le moment, qu’il en soit ainsi ! Car c’est de cette manière qu’il nous convient d’accomplir tout ce que Dieu considère comme juste.
Là-dessus, Jean accepta de le baptiser.
16Aussitôt après avoir été baptisé, Jésus sortit de l’eau. Alors le ciel s’ouvrit pour lui3.16 L’expression pour lui est absente de plusieurs manuscrits. et il vit l’Esprit de Dieu descendre sous la forme d’une colombe et venir sur lui. 17Une voix venant du ciel déclara : Celui-ci est mon Fils bien-aimé, celui qui fait toute ma joie3.17 Allusion à Es 42.1..
Lucrarea lui Ioan Botezătorul
(Mc. 1:2-8; Lc. 3:1-18; In. 1:19-28)
1În zilele acelea, a venit Ioan Botezătorul, predicând în pustia Iudeei 2și zicând: „Pocăiți-vă, căci s-a apropiat Împărăția Cerurilor2 Expresie întâlnită numai la Matei (de 33 ori), fiind sinonimă cu expresia Împărăția lui Dumnezeu din celelalte evanghelii. Împărăția Cerurilor reprezintă domnia lui Dumnezeu, fiind în același timp o realitate prezentă și o speranță în viitor [peste tot în carte].!“ 3Căci acesta este cel despre care s-a vorbit prin profetul Isaia, care zice:
„Un glas al celui ce strigă în pustie:
«Pregătiți calea Domnului,
neteziți-I cărările!»“3 Vezi Is. 40:3.
4Ioan purta o haină din păr de cămilă, iar în jurul mijlocului avea un brâu de piele. Lăcustele4 Unii comentatori care vin de pe filiera textului latinesc sugerează faptul că Ioan, vegetarian fiind, postitor, s-ar fi hrănit cu locusta, un soi de salată sălbatică. și mierea sălbatică erau hrana lui.
5Atunci Ierusalimul, toată Iudeea și toți din vecinătatea Iordanului au început să iasă la el 6și, mărturisindu-și păcatele, erau botezați de el în râul Iordan.
7Dar, când a văzut că mulți farisei7 Fariseii formau o grupare religioasă care cunoștea și respecta cu strictețe litera Legii, precum și alte tradiții (reguli bazate pe o interpretare a Legii scrise: legea orală); [peste tot în carte]; vezi Flavius Josephus, Istoria, II, 8.14 și Antichități, XVIII, 1.3. și saduchei7 Saducheii formau gruparea cea mai influentă pe plan politic, membrii ei făcând parte din familiile preoțești. Ei respingeau învățăturile despre înviere, îngeri și duhuri (vezi F.A. 23:8) [peste tot în carte]. Vezi Flavius Josephus, Istoria, II, 8.14 și Antichități, XVIII, 1.4. vin la botezul lui, Ioan le-a zis: „Pui de vipere, cine v-a avertizat să fugiți de mânia care vine?! 8Faceți deci rod vrednic de pocăință! 9Și să nu vă gândiți să spuneți în voi înșivă: «Îl avem ca tată pe Avraam!», căci vă spun că Dumnezeu poate să-i ridice copii lui Avraam chiar din pietrele acestea! 10Securea este pusă deja la rădăcina pomilor! Prin urmare, orice pom care nu face rod bun este tăiat și aruncat în foc.
11Eu, într-adevăr, vă botez cu11 Sau: în. apă spre pocăință, dar vine după mine Cel Care este mai puternic decât mine, Căruia eu nu sunt vrednic să-I dau jos11 Sau: să-I duc. sandalele! El vă va boteza cu Duhul Sfânt și cu foc. 12El Își are în mână furca de treierat; Își va curăța aria și Își va aduna grâul în hambar. Pleava însă o va arde într-un foc care nu se stinge.“
Botezul lui Isus
(Mc. 1:9-11; Lc. 3:21-22; In. 1:32-34)
13Atunci Isus a venit din Galileea la Iordan, la Ioan, ca să fie botezat de el.
14Însă Ioan încerca să-L oprească, zicând:
– Eu am nevoie să fiu botezat de Tine, și Tu vii la mine?
15Dar Isus, răspunzând, i-a zis:
– Lasă să fie așa acum, căci se cuvine să împlinim toată dreptatea.
Atunci Ioan L-a lăsat.
16După ce a fost botezat, Isus a ieșit imediat din apă. Și iată că cerurile I-au fost16 Unele mss redau: cerurile au fost. deschise, și a văzut Duhul lui Dumnezeu coborând asemenea unui porumbel și venind peste El16 Vezi Is. 42:1.. 17Și iată că un glas din ceruri spunea: „Acesta este Fiul Meu preaiubit, în Care-Mi găsesc plăcerea!“17 O aluzie la Ps. 2:7 și la Is. 42:1.
