La Bible du Semeur

Luc 11

Comment prier

1Un jour, Jésus priait en un certain lieu. Quand il eut fini, l’un de ses disciples lui demanda: Seigneur, apprends-nous à prier, comme Jean l’a appris à ses disciples!

Il leur répondit: Quand vous priez, dites:

Père,
que ton nom soit sanctifié[a],
que ton règne vienne.
Donne-nous, chaque jour,
le pain dont nous avons besoin[b].
Pardonne-nous nos péchés,
car nous pardonnons nous-mêmes
à ceux qui ont des torts envers nous.
Et ne nous expose pas à la tentation[c].

Puis il ajouta: Supposez que l’un de vous ait un ami et qu’il aille le réveiller en pleine nuit pour lui dire: «Mon ami, prête-moi trois pains, car un de mes amis qui est en voyage vient d’arriver chez moi et je n’ai rien à lui offrir.» Supposons que l’autre, de l’intérieur de la maison, lui réponde: «Laisse-moi tranquille, ne me dérange pas, ma porte est fermée, mes enfants et moi nous sommes couchés, je ne peux pas me lever pour te les donner.»

Je vous assure que, même s’il ne se lève pas pour lui donner ces pains par amitié pour lui, il se lèvera pour ne pas manquer à l’honneur[d], et il lui donnera tout ce dont il a besoin.

(Mt 7.7-11)

Ainsi, moi je vous le dis: Demandez, et vous recevrez; cherchez, et vous trouverez; frappez, et l’on vous ouvrira. 10 Car celui qui demande reçoit; celui qui cherche trouve; et l’on ouvre à celui qui frappe.

11 Il y a des pères parmi vous. Lequel d’entre vous donnera-t-il un serpent à son fils quand celui-ci lui demande un poisson[e]? 12 Ou encore, s’il demande un œuf, lui donnera-t-il un scorpion[f]? 13 Si donc, tout mauvais que vous êtes, vous savez donner de bonnes choses à vos enfants, à combien plus forte raison le Père céleste donnera-t-il l’Esprit Saint à ceux qui le lui demandent.

Dieu ou Satan?

14 Un jour, Jésus chassait un démon qui rendait un homme muet. Quand le démon fut sorti, le muet se mit à parler, et la foule était émerveillée. 15 Cependant quelques-uns disaient: C’est par le pouvoir de Béelzébul, le chef des démons, qu’il chasse les démons.

16 D’autres, pour lui tendre un piège, lui réclamaient un signe venant du ciel. 17 Mais, comme il connaissait leurs pensées, il leur dit: Tout royaume déchiré par la guerre civile est dévasté et les maisons s’y écroulent l’une sur l’autre. 18 Vous prétendez que je chasse les démons par le pouvoir de Béelzébul. Mais si Satan est en conflit avec lui-même; comment alors son royaume subsistera-t-il? 19 D’ailleurs, si moi je chasse les démons par Béelzébul, qui donc donne à vos disciples le pouvoir de les chasser? C’est pourquoi ils seront eux-mêmes vos juges.

20 Mais si c’est par la puissance de Dieu que je chasse les démons, alors, de toute évidence, le royaume de Dieu est venu jusqu’à vous. 21 Tant qu’un homme fort et bien armé garde sa maison, ses biens sont en sécurité; 22 mais si un autre, plus fort que lui, l’attaque et parvient à le maîtriser, il lui enlève toutes les armes sur lesquelles le premier comptait, lui prend tous ses biens et les distribue.

23 Celui qui n’est pas avec moi est contre moi, et celui qui ne se joint pas à moi pour rassembler, disperse.

(Mt 12.43-45)

24 Lorsqu’un esprit mauvais est sorti de quelqu’un, il erre çà et là dans des lieux déserts, à la recherche d’un lieu de repos, et il n’en trouve pas. Il se dit alors: «Mieux vaut regagner la demeure que j’ai quittée.»

25 Il y retourne donc et la trouve balayée et mise en ordre. 26 Alors il va chercher sept autres esprits encore plus méchants que lui et les amène avec lui. Ils entrent dans la demeure et s’y installent. Finalement, la condition de cet homme est pire qu’avant.

27 Pendant qu’il parlait ainsi, du milieu de la foule, une femme s’écria: Heureuse la femme qui t’a mis au monde et qui t’a allaité!

28 Mais Jésus répondit: Heureux plutôt ceux qui écoutent la Parole de Dieu et qui y obéissent!

Signe et lumière

29 Comme la foule grossissait autour de lui, il dit: Les gens de notre temps sont mauvais. Ils réclament un signe miraculeux. Un signe … il ne leur en sera pas accordé d’autre que celui de Jonas. 30 Car, de même que Jonas a été un signe pour les habitants de Ninive[g], de même aussi le Fils de l’homme sera un signe pour les gens de notre temps.

31 Au jour du jugement, la reine du Midi se lèvera et condamnera les gens de notre temps, car elle est venue du bout du monde pour écouter l’enseignement plein de sagesse de Salomon. Or, il y a ici plus que Salomon! 32 Au jour du jugement, les habitants de Ninive se lèveront et condamneront les gens de notre temps, car ils ont changé en réponse à la prédication de Jonas. Or, il y a ici plus que Jonas.

(Mt 5.15; Mc 4.21)

33 Personne n’allume une lampe pour la mettre dans un recoin ou sous une mesure à grain[h]. Non, on la place sur un pied de lampe pour que ceux qui entrent voient la lumière.

(Mt 6.22-23)

34 Tes yeux sont comme une lampe pour ton corps. Si tes yeux sont en bon état, tout ton corps jouit de la lumière; mais s’ils sont malades, tout ton corps est plongé dans l’obscurité. 35 Fais donc attention à ce que ta lumière ne soit pas obscurcie. 36 Si ton corps tout entier est dans la lumière, sans aucune partie dans l’obscurité, il jouira pleinement de la lumière, comme lorsque la lampe t’éclaire de sa clarté.

La condamnation des chefs religieux

37 Pendant qu’il parlait, un pharisien l’invita à venir manger chez lui. Jésus entra dans la maison et se mit à table. 38 Le pharisien remarqua qu’il n’avait pas fait les ablutions rituelles avant le repas, et il s’en étonna.

39 Le Seigneur lui dit alors: Vous pharisiens, vous nettoyez soigneusement l’extérieur de vos coupes et de vos plats, mais à l’intérieur, vous êtes remplis du désir de voler et pleins de méchanceté. 40 Fous que vous êtes! Est-ce que celui qui a créé l’extérieur n’a pas aussi fait l’intérieur? 41 Donnez plutôt en offrande à Dieu votre être intérieur[i], et vous serez du même coup entièrement purs. 42 Mais malheur à vous, pharisiens, vous vous acquittez scrupuleusement de la dîme sur toutes les plus petites herbes, comme la menthe et la rue[j], et sur le moindre légume, mais vous négligez la droiture et l’amour de Dieu! Voilà ce qu’il fallait faire, sans laisser le reste de côté.

43 Malheur à vous, pharisiens, parce que vous aimez les sièges d’honneur dans les synagogues; vous aimez qu’on vous salue respectueusement sur les places publiques. 44 Malheur à vous! vous ressemblez à ces tombes que rien ne signale au regard et sur lesquelles on passe sans s’en douter[k].

45 Là-dessus, un enseignant de la Loi se mit à protester en disant: Maître, en parlant ainsi, tu nous insultes, nous aussi!

46 – Oui, malheur à vous aussi, enseignants de la Loi, lui répondit Jésus, vous imposez aux gens des fardeaux accablants; mais vous-mêmes, vous n’y touchez pas du petit doigt!

47 Malheur à vous, parce que vous édifiez des monuments funéraires pour les prophètes, ces prophètes que vos ancêtres ont tués! 48 Vous montrez clairement par là que vous approuvez ce que vos ancêtres ont fait: eux, ils ont tué les prophètes, et vous, vous bâtissez leurs tombeaux!

49 C’est bien pour cela que Dieu, dans sa sagesse, a déclaré: «Je leur enverrai des prophètes et des messagers; ils tueront les uns, ils persécuteront les autres.» 50 C’est pourquoi les gens de notre temps auront à répondre du meurtre de tous les prophètes qui ont été tués depuis le commencement du monde, 51 depuis le meurtre d’Abel, jusqu’à celui de Zacharie, assassiné entre l’autel du sacrifice et le Temple. Oui, je vous l’assure, les hommes de notre temps auront à répondre de tous ces crimes.

52 Malheur à vous, enseignants de la Loi, vous vous êtes emparés de la clé de la connaissance. Non seulement vous n’entrez pas vous-mêmes, mais vous empêchez d’entrer ceux qui voudraient le faire!

53 Quand Jésus fut sorti de la maison, les spécialistes de la Loi et les pharisiens s’acharnèrent contre lui et le harcelèrent de questions sur toutes sortes de sujets: 54 ils lui tendaient ainsi des pièges pour trouver dans ses paroles un motif d’accusation.

Notas al pie

  1. 11.2 Autres traductions: que tu sois reconnu pour Dieu ou que la gloire de ta personne soit manifeste ou que les hommes te rendent le culte qui t’est dû.
  2. 11.3 Autres traductions: la nourriture de ce jour ou du lendemain.
  3. 11.4 Autre traduction: Garde-nous de céder à la tentation.
  4. 11.8 Autre traduction: parce que l’autre le dérange.
  5. 11.11 Certains manuscrits ajoutent: ou une pierre alors qu’il lui demande du pain.
  6. 11.12 Voir note Lc 10.19.
  7. 11.30 Voir Jon 3.
  8. 11.33 Les mots: ou sous une mesure à grain sont absents de certains manuscrits (voir Mt 5.15; Mc 4.21).
  9. 11.41 D’autres comprennent: donnez aux pauvres ce que vous avez.
  10. 11.42 La rue était une plante aromatique et médicinale cultivée en Israël.
  11. 11.44 Selon les rabbins, marcher sur un tombeau rendait impur.

Nouă Traducere În Limba Română

Luca 11

Învăţătura lui Isus despre rugăciune

1Într-o zi, Isus se afla într-un loc oarecare şi se ruga. După ce a terminat, unul din ucenicii Lui I-a zis:

– Doamne, învaţă-ne să ne rugăm, aşa cum i-a învăţat şi Ioan pe ucenicii lui!

El le-a zis:

– Când vă rugaţi, să ziceţi astfel:

„Tată[a], sfinţească-se Numele Tău,
    vie Împărăţia Ta![b]
Pâinea noastră, cea de toate zilele, dă-ne-o nouă în fiecare zi!
Şi ne iartă nouă păcatele noastre,
    pentru că şi noi iertăm oricui ne este dator!
Şi nu ne lăsa să cădem în ispită![c]

Apoi le-a zis:

– Cine dintre voi, care are un prieten, se duce la acesta la miezul nopţii să-i spună: „Prietene, împrumută-mi trei pâini, pentru că a venit la mine, din călătorie, un prieten de-al meu şi n-am nimic ce să-i pun înainte!“?

Acela i-ar răspunde dinăuntru: „Nu mă deranja; uşa este deja încuiată, iar copiii mei sunt cu mine în pat; nu mă pot ridica să-ţi dau!“ Vă spun că, deşi nu s-ar ridica să-i dea pentru că-i este prieten, totuşi, ca să nu se facă de ruşine[d], până la urmă tot se va ridica şi-i va da orice are nevoie.

Prin urmare, vă spun: cereţi şi vi se va da; căutaţi şi veţi găsi; bateţi şi vi se va deschide! 10 Căci oricine cere primeşte; cel ce caută găseşte, iar celui ce bate i se va deschide.

11 Cine este tatăl acela dintre voi care, atunci când fiul său îi cere[e] un peşte, să-i dea în schimb un şarpe? 12 Sau care, atunci când acesta îi cere un ou, să-i dea un scorpion? 13 Aşadar, dacă voi, care sunteţi răi, ştiţi să daţi daruri bune copiilor voştri, cu cât mai mult Tatăl Care este în ceruri va da Duhul Sfânt celor ce I-L cer!

Isus şi Beelzebub

14 Isus a scos un demon care era mut şi, după ce demonul a ieşit, omul care fusese mut a început să vorbească, iar mulţimile se mirau. 15 Unii dintre ei însă ziceau: „El scoate demonii cu ajutorul lui Beelzebul[f], conducătorul demonilor!“ 16 Alţii, ca să-L pună la încercare, Îi cereau un semn din cer[g].

17 Dar Isus le cunoştea gândurile, aşa că le-a zis: „Orice împărăţie dezbinată împotriva ei înseşi este ruinată şi o casă dezbinată împotriva ei înseşi se prăbuşeşte. 18 Dacă Satan este dezbinat împotriva lui însuşi, cum va dăinui împărăţia lui?! Căci voi ziceţi că Eu scot demonii cu ajutorul lui Beelzebul! 19 Şi dacă Eu scot demonii cu ajutorul lui Beelzebul, fiii[h] voştri cu ajutorul cui îi scot? De aceea ei vor fi judecătorii voştri! 20 Dar dacă Eu scot demonii cu degetul lui Dumnezeu[i], atunci Împărăţia lui Dumnezeu a venit peste voi!

21 Când cel puternic, pe deplin înarmat, îşi păzeşte propria curte, bunurile lui sunt în siguranţă. 22 Dar când vine unul şi mai puternic şi-l biruieşte, îi ia toate armele pe care s-a bazat şi apoi împarte prăzile. 23 Cine nu este cu Mine este împotriva Mea, iar cine nu adună cu Mine, risipeşte.

24 Când duhul necurat iese afară dintr-un om, el umblă prin locuri pustii, căutând odihnă, dar n-o găseşte. Atunci îşi spune: «Mă voi întoarce în casa mea, de unde am ieşit!» 25 Şi când vine, o găseşte măturată şi împodobită. 26 Atunci se duce şi mai ia alte şapte duhuri, mai rele decât el, şi intră şi locuiesc acolo, iar starea din urmă a acelui om ajunge mai rea decât cea dintâi.“

27 În timp ce Isus spunea aceste lucruri, o femeie din mulţime şi-a înălţat glasul şi a zis: „Ferice de pântecele care Te-a născut şi de sânii care Te-au alăptat!“ 28 Dar El a zis: „Ferice mai degrabă de cei ce aud Cuvântul lui Dumnezeu şi-l păzesc!“

Semnul profetului Iona

29 În timp ce mulţimile creşteau la număr, El a început să spună: „Această generaţie este o generaţie rea. Ea caută un semn, dar nu i se va da alt semn decât semnul lui Iona. 30 Căci aşa cum Iona a fost un semn pentru niniveni, tot aşa va fi şi Fiul Omului pentru generaţia aceasta. 31 Împărăteasa din sud se va scula la judecată alături de oamenii din generaţia aceasta şi-i va condamna, pentru că ea a venit de la marginile pământului ca să asculte înţelepciunea lui Solomon, iar aici iată că se află Unul mai mare decât Solomon! 32 Bărbaţii din Ninive se vor scula la judecată alături de această generaţie şi o vor condamna, pentru că ei s-au pocăit la predica lui Iona, iar aici iată că se află Unul mai mare decât Iona!

Felinarul trupului

33 Nimeni nu aprinde un felinar ca să-l pună într-o ascunzătoare[j] (sau sub un oboroc)[k], ci îl pune pe un suport, pentru ca cei ce intră, să vadă lumina. 34 Ochiul tău este felinarul trupului tău.[l] Când ochiul tău este sănătos[m], tot trupul tău este plin de lumină, dar când ochiul tău este rău, atunci tot trupul tău este plin de întuneric. 35 Ia seama deci ca lumina care este în tine să nu fie întuneric! 36 Prin urmare, dacă tot trupul tău este plin de lumină, fără să aibă vreo parte întunecată, va fi întru totul plin de lumină, ca atunci când te-ar lumina o lampă cu lumina ei.“

Vai de voi, farisei!

37 În timp ce Isus vorbea, un fariseu L-a rugat să mănânce la el. Isus a intrat şi S-a aşezat să mănânce. 38 Fariseul s-a mirat când a văzut că Isus nu Se spălase înainte de masă.[n] 39 Domnul i-a zis:

„Voi, fariseii, curăţaţi pe dinafară paharul şi farfuria, dar pe dinăuntru sunteţi plini de jaf şi de răutate! 40 Nesăbuiţilor, oare Cel Ce a făcut partea dinafară n-a făcut şi partea dinăuntru? 41 Daţi deci milostenie din lucrurile dinăuntru, şi atunci toate vor fi curate pentru voi!

42 Dar vai de voi, fariseilor! Căci voi daţi zeciuială din mentă, din rută şi din orice zarzavat, dar neglijaţi dreptatea şi dragostea lui Dumnezeu! Pe acestea trebuia să le faceţi, iar pe acelea să nu le neglijaţi!

43 Vai de voi, fariseilor! Căci voi iubiţi să vi se dea scaunul de onoare în sinagogi şi să fiţi salutaţi în pieţe!

44 Vai de voi! Căci voi sunteţi ca mormintele care nu se văd şi peste care oamenii umblă fără să ştie![o]

45 Unul dintre experţii în Lege I-a zis: „Învăţătorule, spunând aceste lucruri, ne insulţi şi pe noi!“

46 Dar El a zis:

„Vai şi de voi, experţi în Lege! Căci îi faceţi pe oameni să ducă poveri grele de purtat, dar voi nu le atingeţi nici măcar cu unul din degetele voastre!

47 Vai de voi! Căci voi zidiţi mormintele profeţilor pe care i-au ucis strămoşii voştri! 48 Prin urmare, voi sunteţi martori şi încuviinţaţi faptele strămoşilor voştri, căci ei i-au ucis, iar voi le zidiţi mormintele! 49 De aceea înţelepciunea lui Dumnezeu a zis: «Le voi trimite profeţi şi apostoli, însă pe unii dintre ei îi vor ucide, iar pe alţii îi vor persecuta», 50 ca să se ceară de la această generaţie sângele tuturor profeţilor, care a fost vărsat de la întemeierea lumii 51 – de la sângele lui Abel până la sângele lui Zaharia,[p] care a pierit între altar şi Templu. Da, vă spun că va fi cerut de la generaţia aceasta!

52 Vai de voi, experţi în Lege! Căci aţi luat cu voi cheia cunoaşterii; nici voi n-aţi intrat şi i-aţi împiedicat astfel şi pe cei ce intrau!“

53 Când Isus a ieşit de acolo, cărturarii şi fariseii au început să-L critice cu înverşunare şi să-I pună întrebări ostile despre multe lucruri, 54 uneltind împotriva Lui ca să-L prindă în cursă cu ceva ce ar putea spune.

Notas al pie

  1. Luca 11:2 Unele mss conţin: Tatăl nostru Care eşti în ceruri, probabil pentru a se potrivi cu Mt. 6:9
  2. Luca 11:2 Unele mss adaugă: facă-se voia Ta, / precum în cer, aşa şi pe pământ!, probabil pentru a se potrivi cu Mt. 6:10
  3. Luca 11:4 Sau: Şi nu ne duce în ispită! Unele mss adaugă: ci ne izbăveşte de cel rău (sau: de rău), probabil pentru a se potrivi cu Mt. 6:13
  4. Luca 11:8 Majoritatea traducerilor redau: datorită insistenţei lui, cu referire la prietenul care bate. Termenul grecesc anaideia, tradus de obicei cu insistenţă în majoritatea traducerilor, nu mai apare în altă parte în NT, iar studiile recente sugerează că acest termen nu însemna insistenţă în sec. I d.Cr. Prin urmare, unele traduceri au optat pentru îndrăzneală, neruşinare. Termenul este compus din cuvântul grecesc pentru ruşine şi un prefix de negaţie, adică fără (nu) ruşine. Aşadar, termenul poate însemna atât neruşinare, cât şi dorinţa de a nu se face de ruşine. Problema este la cine face referire termenul: la cel care bate sau la stăpânul casei. În context însă, având în vedere întrebarea din v. 11 şi răspunsul din v. 13, este clar că accentul pildei cade nu pe prietenul care bate, ci pe cel din casă, care este comparat în această pildă cu Dumnezeu. În contextul cultural al vremii a cere o pâine vecinului tău la miezul nopţii nu era văzut ca o neruşinare sau îndrăzneală, însă a nu răspunde unei asemenea cereri era o adevărată neruşinare. Aşadar, accentul nu cade pe insistenţa sau îndrăzneala celui care bate, ci pe onoarea celui care răspunde, în cele din urmă fiind vorba despre Dumnezeu
  5. Luca 11:11 Unele mss adaugă: o pâine, să-i dea în schimb o piatră sau dacă îi cere, probabil pentru a se potrivi cu Mt. 7:9
  6. Luca 11:15 Unele mss conţin Beelzebub, iar altele Beezebul. Beelzebul este forma grecească a lui Baal-Zebul (Prinţul Baal); Beelzebub este forma grecească a lui Baal-Zebub (Domnul Muştelor), o parodiere, de fapt, a lui Baal-Zebul; vezi Mt. 12:24, unde Beelzebul este considerat căpetenia demonilor, numele acesta ajungând să fie folosit pentru Satan; şi în vs. 18, 19
  7. Luca 11:16 Un semn care să dovedească că El este Mesia, ceva ce numai Dumnezeu poate să facă
  8. Luca 11:19 Probabil cu referire la iudeii care practicau exorcismul; posibil ca termenul să se refere chiar la ucenici, care erau evrei
  9. Luca 11:20 Sau: cu puterea lui Dumnezeu (vezi Ex. 8:19)
  10. Luca 11:33 Sau: pivniţă
  11. Luca 11:33 Unele mss nu conţin aceste cuvinte
  12. Luca 11:34 Sens figurat
  13. Luca 11:34 Termenul se poate referi la focalizarea atenţiei asupra unui singur lucru, iar în temeni spirituali şi în context, la un devotament total faţă de Dumnezeu (vezi 1 Cron. 29:17, unde în LXX este folosit acelaşi termen grecesc)
  14. Luca 11:38 Era vorba de o spălare ritualică, nu neapărat de una din raţiuni de igienă (vezi nota de la Mc. 7:3)
  15. Luca 11:44 Mormintele erau văruite periodic pentru a fi vizibile şi pentru a nu fi atinse, cel ce se atingea de un mormânt devenind necurat din punct de vedere ceremonial (vezi Num. 19:11-22)
  16. Luca 11:51 Uciderea lui Abel este relatată în Gen. 4:8 iar cea a lui Zaharia este relatată în 2 Cron. 24:20-22; în canonul iudaic al VT, Cronici era ultima carte. Prin urmare, Isus se referă la întreaga istorie a VT