1Ang tawong gahig ulo bisag sigehan ug badlong, sa kalit lang mapukan ug dili na makabangon pa.
2Kon mga matarong ang mangulo malipayon ang mga tawo, apan kon mga daotan ang mangulo masubo gayod sila.
3Ang tawong nagtinguha nga magmaalamon maghatag ug kalipay sa iyang amahan.
Ang tawong nagsigeg pakig-uban sa mga babayeng nagabaligya sa ilang dungog nagausik-usik lang sa iyang kuwarta.
4Kon ang tinguha sa hari mao ang pagpatunhay sa hustisya, ginalig-on niya ang iyang gingharian, apan ang hari nga nawong ug sapi, magpukan sa iyang gingharian.
5Ang tawong mang-ulog-ulog nagaplanog daotan sa iyang isigka-tawo.
6Ang tawong daotan malit-agan sa iyang kaugalingong sala, apan ang tawong matarong magaawit nga malipayon.
7Ang tawong matarong nagahatag ug bili sa katungod sa mga kabos. Dili kini masabtan sa tawong daotan.
8Ang mga tawong bugalbugalon tigpasiugda ug kasamok sa lungsod, apan ang mga maalamon tigpahusay niini.
9Wala gayoy paingnan kon makighusay ang tawong maalamon sa usa ka buang-buang, kay magsige lang ug tagawtaw ug magbugalbugal ang buang-buang.
10Kalagotan ug gusto patyon sa mga kriminal ang mga tawong nagakinabuhi sa husto ug dili salawayon.
11Ang tawong buang-buang mopagawas gayod sa iyang kasuko, apan ang tawong maalamon makapugong sa iyang kaugalingon.
12Kon ang usa ka pangulo motuo ug bakak, ang tanan niyang mga opisyal mahimong daotan.
13Ang kabos ug ang nangdaog-daog kaniya managsama nga gihatagan sa Ginoo ug mga mata.29:13 Ang buot ipasabot, parehas ra silang binuhat sa Dios.
14Kon ang usa ka hari matarong nga mohukom sa mga kabos, magpadayon ang iyang paghari.
15Ang pagbunal ug pagbadlong sa bata aron sa pagdisiplina kaniya makatudlo kaniya nga magmaalamon, apan kon pasagdan lang siya, makahatag siyag kaulawan sa iyang ginikanan.
16Kon daotan ang mga nangulo, mosamot ang pagpakasala. Apan malaglag sila, ug makita kini sa mga matarong.
17Disiplinaha ang imong anak, ug hatagan ka niyag kalinaw ug kalipay.
18Kon walay mensahe sa Dios nga maggiya sa nasod, wala kini kahusay. Bulahan ang mga tawo nga nagatuman sa kasugoan sa Dios.
19Adunay sulugoon nga dili mo matudloan kon imong estoryahan, kay bisan nasabtan ka niya, dili siya motuman.
20Mas may paglaom pa ang tawong buang-buang kaysa tawong magpataka lag yawyaw.
21Kon patughan mo lang sa gusto ang imong sulugoon gikan sa bata pa siya, mahimo mo unya siyang problema.
22Ang tawong daling masuko makahatag ug kagubot, ug daghag mahimong sala.
23Ang kahambogiro sa tawo maghatod kaniya sa kaulawan, apan ang pagkamapainubsanon makahatag kaniyag dungog.
24Ang tawo nga kakunsabo sa kawatan nagbutang sa iyang kaugalingon sa kakuyaw. Bisan unsaon ug patug-an dili gayod siya motug-an.
25Makuyaw kon kita talawan. Apan kon mosalig lang kita sa Ginoo, wala gayoy daotang mahitabo kanato.
26Daghan ang mangayog pabor sa usa ka pangulo, apan ang Ginoo lang gayod ang makahatag ug hustisya.
27Ngil-aran ang mga matarong sa mga daotan, ug ngil-aran usab ang mga daotan sa mga matarong.
1Un om care‑și înțepenește ceafa1 Cu sensul de a se încăpățâna. în fața mustrărilor,
va fi zdrobit deodată și nu va fi nicio vindecare.
2Când cei drepți se înmulțesc, poporul se bucură,
dar când stăpânește cel rău, poporul suspină.
3Un om care iubește înțelepciunea îl face bucuros pe tatăl său,
dar cel ce se însoțește cu prostituatele risipește averea.
4Un rege dă stabilitate țării prin judecată,
dar omul care impune daruri o distruge.
5Omul care‑și lingușește semenul,
întinde un laț picioarelor acestuia.
6În fărădelegea unui om rău este o cursă,
dar cel drept cântă și se bucură.
7Cel drept cunoaște cauza săracilor,
dar cel rău nu înțelege o asemenea știință.
8Oamenii batjocurii agită o cetate,
dar oamenii înțelepți potolesc mânia.
9Când un om înțelept se judecă cu un nebun,
acesta se mânie sau râde, dar pace nu se face.
10Oamenii sângelui îl urăsc pe cel integru,
și celor drepți caută să le ia viața.
11Cel nesăbuit își arată toată furia11 Lit.: tot duhul (sau toată suflarea).,
dar cel înțelept o ține sub control.
12Când un stăpânitor dă atenție minciunilor,
toți supușii lui devin răi.
13Săracul și asupritorul au un lucru comun:
Domnul le luminează amândurora ochii.
14Dacă regele îl judecă cu nepărtinire pe sărac,
tronul lui va fi întotdeauna în siguranță.
15Nuiaua și mustrarea dau înțelepciune,
dar un copil lăsat în voia lui își face de rușine mama.
16Când se înmulțesc cei răi crește fărădelegea,
dar cel drept le va vedea prăbușirea.
17Disciplinează‑ți fiul, și el îți va da odihnă!
El va aduce desfătare sufletului tău.
18Când nu este nicio descoperire, poporul este fără frâu,
dar binecuvântat este cel ce păzește Legea!
19Un slujitor nu poate fi corectat numai prin cuvinte,
căci, deși înțelege, el nu răspunde.
20Vezi un om ale cărui cuvinte sunt pripite?
Este mai multă speranță pentru un nesăbuit decât pentru el.
21Slujitorul care este răsfățat din copilărie,
ajunge la urmă un arogant21 Sensul termenului ebraic este nesigur..
22Un om mânios stârnește certuri
și cel iute la mânie săvârșește multe fărădelegi.
23Omul va fi smerit de mândria lui,
dar un duh smerit va dobândi onoare.
24Cine este complice cu hoțul își urăște viața;
deși aude jurământul,24 Lit.: aude blestemul; o formă de jurământ cu blestem prin care cel în cauză se leagă să sufere consecințele blestemului dacă nu spune adevărul (vezi forma legală Num. 5:21 și cea poetică în Iov 31:10-11). el nu spune nimic.
25Frica de oameni este o cursă,
dar cel ce se încrede în Domnul va fi protejat la înălțime.
26Mulți caută fața stăpânitorului,
dar Domnul este Cel Ce face dreptate fiecăruia.
27Așa cum cel nedrept este o urâciune pentru cei drepți,
tot astfel și cel drept pe cale este o urâciune pentru cel rău.
