Nagaampo si Jesus alang sa Iyang mga Tinun-an
1Human kadto isulti ni Jesus, mihangad siya sa langit ug miingon, “Amahan, miabot na ang panahon. Pasidunggi ang imong Anak aron pasidunggan ka usab sa imong Anak. 2Kay gihatagan mo akog katungod sa paggahom sa tanang mga tawo, aron mahatagan ko sa kinabuhi nga walay kataposan ang tanan kanila nga imong gihatag kanako. 3Mao kini ang kinabuhi nga walay kataposan: nga ang mga tawo mag-ila kanimo nga mao lamang ang tinuod nga Dios ug mag-ila usab kanako nga imong gipadala. 4Gipasidunggan ko ikaw dinhi sa kalibotan tungod kay nahuman ko na ang imong gipabuhat kanako. 5Busa karon Amahan, pasidunggi ako diha sa imong presensya. Ihatag kanako ang dungog nga akoa kaniadto sa diha pa ako uban kanimo, sa wala mo pa mugnaa ang kalibotan.
6“Gipaila ko ikaw sa mga tawo nga imong gipili dinhi sa kalibotan ug gihatag kanako. Imo sila kaniadto ug gihatag mo sila kanako, ug gituman nila ang imong mga sugo. 7Karon nahibaloan na nila nga ang tanan nga imong gihatag kanako naggikan kanimo. 8Kon unsa ang imong gitudlo kanako mao usab ang akong gitudlo kanila, ug kini gidawat nila. Ug nahibaloan nila nga ako tinuod gayod nga naggikan kanimo. Ug nagatuo sila nga ikaw ang nagpadala kanako.
9“Nagaampo ako alang kanila. Kini nga pag-ampo dili alang sa mga tawo sa kalibotan, kondili alang sa mga tawo nga imong gihatag kanako, tungod kay sila imo man. 10Ang tanan nga akoa, imo, ug ang tanan nga imo, akoa usab. Ug gipasidunggan nila ako. 11Karon mobalik na ako diha kanimo ug dili na ako magpuyo niini nga kalibotan. Apan sila magpabilin pa dinhi. O balaan nga Amahan, pinaagi sa imong gahom nga imong gihatag kanako bantayi kini nga mga tawo aron silang tanan mahiusa sama nga ikaw ug ako usa lang. 12Sa akong pagpakig-uban kanila gibantayan ko sila pinaagi sa imong gahom nga gihatag mo kanako. Gibantayan ko sila, ug wala gayoy nawala kanila, gawas lang sa tawo nga gitakda na nga mawala, aron matuman ang Kasulatan. 13Karon mobalik na ako diha kanimo. Kining mga butanga ginasulti ko nang daan kanila samtang ania pa ako sa kalibotan aron malipay gayod sila sama kanako. 14Gitudlo ko kanila ang imong gipatudlo kanako. Gikasilagan sila sa mga tawo sa kalibotan, kay dili na sila iya sa kalibotan, sama usab kanako nga dili iya sa kalibotan. 15Dili ako mag-ampo nga kuhaon mo na sila dinhi sa kalibotan, kondili panalipdan mo sila batok kang Satanas. 16Dili sila iya sa kalibotan, ingon nga ako dili usab iya sa kalibotan. 17Ilain sila aron mahimong imo pinaagi sa kamatuoran; ang imong pulong mao ang kamatuoran. 18Ingon nga ako gipadala mo dinhi sa kalibotan, gipadala ko usab sila sa pagtudlo sa mga tawo dinhi sa kalibotan. 19Tungod kanila ginahalad ko kanimo ang akong kaugalingon, aron mahimong imo usab sila pinaagi sa kamatuoran.
20“Dili lang alang niining mga tawo nga nagatuo kanako ang akong ginaampo, kondili apil usab ang mga tawo nga magtuo kanako sa kaulahian pinaagi sa mga pagpanudlo sa mga nagatuo kanako. 21Nagaampo ako kanimo nga silang tanan mahiusa, sama nga ikaw ug ako usa lang. Ug ingon nga ikaw, Amahan, ania kanako ug ako anaa kanimo, hinaut nga ania usab sila kanato, aron nga ang mga tawo sa kalibotan motuo nga ikaw ang nagpadala kanako. 22Gihatagan ko silag kadungganan nga sama usab sa gihatag mo kanako, aron mahiusa sila sama usab kanato nga usa lang. 23Ako anaa kanila ug ikaw ania kanako, aron nga mahiusa gayod sila, ug sa ingon niini nga pamaagi masayran sa mga tawo sa kalibotan nga ikaw mao ang nagpadala kanako. Ug masayran usab nila nga gimahal mo ang mga tumutuo sama sa imong pagmahal kanako.
24“Amahan, buot ko nga kining mga tawo nga imong gihatag kanako makauban ko, aron makita usab nila ang akong gahom, ang gahom nga imong gihatag kanako, tungod kay gimahal mo ako bisan sa wala pa mamugna ang kalibotan. 25Matarong nga Amahan, ang mga tawo sa kalibotan wala makaila kanimo. Apan ako nakaila kanimo, ug sila nga akong mga kauban nasayod nga ikaw mao ang nagpadala kanako. 26Gipaila ko ikaw kanila, ug ipaila ko pa gayod ikaw, aron ang imong paghigugma kanako maanaa kanila, ug ako usab maanaa kanila.”
Isus Se roagă Tatălui pentru Sine
1După ce a spus aceste lucruri, Isus Și‑a ridicat ochii spre cer și a zis:
„Tată, a sosit ceasul! Proslăvește‑Ți1 Verbul doxazo, care se poate traduce și prin verbul românesc a glorifica, are multiple sensuri suprapuse: înseamnă ridicarea Sa în ochii poporului prin mărturia faptelor, semnelor și prin lucrarea ucenicilor, ridicarea lui Isus din morți, ridicarea lui Isus la ceruri, dar înainte de aceasta, înseamnă ridicarea lui Isus pe cruce. Fiul, pentru ca și Fiul să Te proslăvească pe Tine, 2de vreme ce I‑ai dat autoritate peste orice om, ca să le dea viață veșnică tuturor celor pe care I i‑ai dat Tu. 3Și viața veșnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, și pe Isus Cristos3 Sau: pe Isus, Cristosul., pe Care L‑ai trimis Tu. 4Eu Te‑am proslăvit pe pământ, împlinind lucrarea pe care Mi‑ai dat‑o s‑o fac. 5Acum, proslăvește‑Mă Tu, Tată, înaintea Ta, cu slava pe care o aveam la Tine înainte de a fi lumea.
Isus Se roagă Tatălui pentru ucenici
6Le‑am făcut cunoscut Numele Tău oamenilor pe care Mi i‑ai dat din lume. Erau ai Tăi și Tu Mi i‑ai dat, iar ei au păzit Cuvântul Tău. 7Acum au cunoscut că tot ce Mi‑ai dat Tu este de la Tine. 8Căci le‑am dat cuvintele pe care Mi le‑ai dat Tu, iar ei le‑au primit și au cunoscut că într-adevăr am ieșit de la Tine și au crezut că Tu M‑ai trimis. 9Pentru ei Mă rog. Nu Mă rog pentru lume, ci pentru cei pe care Mi i‑ai dat Tu, pentru că sunt ai Tăi. 10Tot ce este al Meu este al Tău și tot ce este al Tău este al Meu. Și Eu am fost proslăvit în ei. 11Eu nu mai sunt în lume, dar ei sunt în lume, iar Eu vin la Tine. Sfinte Tată, păzește‑i, în Numele Tău, pe care Mi L‑ai dat, pentru ca ei să fie una, așa cum suntem Noi. 12Când eram cu ei, îi păzeam Eu în Numele Tău, pe care Mi L‑ai dat. I‑am păzit și niciunul dintre ei n‑a pierit, în afară de fiul12 Expresia semitică fiul (cuiva) se referă la cineva sau la ceva care aparține unei anumite categorii (vezi 2 Tes. 2:3). pierzării, ca să se împlinească Scriptura12 O posibilă aluzie la Ps. 41:9 (vezi nota de la In. 13:18) sau la Prov. 24:22, unde în LXX apare aceeași expresie, fiul pierzării.. 13Acum însă Eu vin la Tine. Și spun aceste lucruri pe când sunt încă în lume pentru ca să aibă în ei bucuria Mea deplină. 14Eu le‑am dat Cuvântul Tău și lumea i‑a urât, pentru că ei nu sunt din lume, la fel cum nici Eu nu sunt din lume. 15Nu Te rog să‑i iei din lume, ci să‑i păzești de cel rău. 16Ei nu sunt din lume, așa cum nici Eu nu sunt din lume. 17Sfințește‑i17 În sensul de a dedica, a consacra, a pune deoparte pentru un scop sfânt. Vezi și v. 19, unde Isus Însuși S‑a sfințit / consacrat pentru a duce la îndeplinire voia lui Dumnezeu. prin17 Sau: întru adevăr! adevăr! Cuvântul Tău este adevărul. 18Așa cum Tu M‑ai trimis pe Mine în lume, tot așa i‑am trimis și Eu pe ei în lume. 19Eu Însumi Mă sfințesc pentru ei, ca și ei să fie sfințiți prin adevăr.
Isus Se roagă pentru toți credincioșii
20Și Mă rog nu numai pentru aceștia, ci și pentru cei ce cred în Mine prin cuvântul lor, 21ca toți să fie una, așa cum Tu, Tată, ești în Mine, iar Eu în Tine. Mă rog ca și ei să fie în Noi, pentru ca lumea să creadă că Tu M‑ai trimis. 22Eu le‑am dat slava pe care Mi‑ai dat‑o Tu, pentru ca ei să fie una, așa cum și Noi suntem una. 23Eu în ei și Tu în Mine – pentru ca ei să fie pe deplin una, astfel încât lumea să cunoască faptul că Tu M‑ai trimis și că i‑ai iubit așa cum M‑ai iubit pe Mine.
24Tată, doresc ca acolo unde sunt Eu, să fie cu Mine și aceia pe care Mi i‑ai dat Tu, ca să vadă slava Mea, slavă pe care Mi‑ai dat‑o Tu, fiindcă Tu M‑ai iubit înainte de întemeierea lumii.
25Neprihănitule Tată, lumea nu Te cunoaște, dar Eu Te cunosc și aceștia știu că Tu M‑ai trimis. 26Eu le‑am făcut cunoscut Numele Tău și li‑l voi mai face cunoscut, pentru ca dragostea cu care M‑ai iubit Tu să fie în ei, și Eu să fiu în ei.“
