Ang 70 ka Tuig nga Pagkabihag
1Kini nga mensahe bahin sa katawhan sa Juda gihatag sa Ginoo kang Jeremias sa ikaupat nga tuig sa paghari sa Juda ni Jehoyakim nga anak ni Josia. Mao usab kini ang unang tuig sa paghari ni Nebucadnezar sa Babilonia.
2Miingon si Propeta Jeremias ngadto sa tanang katawhan sa Juda ug sa tanang nagpuyo sa Jerusalem: 3Sulod sa 23 ka tuig—gikan sa ika-13 nga tuig sa paghari sa Juda ni Josia, nga anak ni Amon hangtod karon—nakigsulti ang Ginoo kanako. Ug kanunay kong gisugilon kaninyo ang iyang gipanulti, apan wala gayod kamo mamati. 4Ug bisan ug nagsigeg padala ang Ginoo kaninyo sa iyang alagad nga mga propeta, wala lang gihapon kamo magtagad o mamati. 5Miingon ang Ginoo pinaagi sa iyang mga propeta, “Biyai na ninyo ang inyong daotang mga gawi ug mga binuhatan aron makapuyo kamo sa yuta nga gihatag ko kaninyo ug sa inyong mga katigulangan hangtod sa kahangtoran. 6Ayaw kamo pag-alagad ug pagsimba sa ubang mga dios, ug ayaw ninyo ako pasuk-a pinaagi sa mga butang nga inyong hinimo, aron dili ko kamo silotan.”
7Apan wala gayod kamo mamati sa Ginoo. Gipalagot gayod ninyo siya pinaagi sa mga butang nga inyong hinimo. Busa kamo mismo ang nagdala ug silot sa inyong kaugalingon. 8Busa mao kini ang gisulti sa Ginoo nga Makagagahom, “Tungod kay wala kamo mamati sa akong gisulti, 9tigomon ko ang mga katawhan sa amihan nga gipangulohan sa akong alagad nga si Nebucadnezar nga hari sa Babilonia. Sulongon nila kini nga yuta ug ang tanang lumulupyo niini, apil ang tanang nasod sa palibot. Laglagon ko kamo sa hingpit,25:9 Laglagon ko kamo sa hingpit: Ang Hebreo nga pulong nga gigamit dinhi nagkahulogan sa mga butang nga gihalad sa Ginoo pinaagi sa paghalad o paglaglag niini. ug malisang ang mga tawo nga makakita sa nahitabo kaninyo ug mahimo kamong talamayon. Oo, malaglag gayod kamo hangtod sa hangtod. 10Undangon ko ang inyong pagsadya ug paglipay. Dili na madungog ang malipayong tingog sa bag-ong kasal. Wala nay maggaling ug trigo o mopasiga sa mga suga kon gabii. 11Maawaaw kining tibuok yuta. Ug kining nasora ug ang mga nasod sa palibot niini moalagad sa hari sa Babilonia sulod sa 70 ka tuig.
12“Apan pagkahuman sa 70 ka tuig, silotan ko ang hari sa Babilonia ug ang iyang katawhan tungod sa ilang sala. Himuon ko usab nga awaaw ang ilang nasod hangtod sa hangtod. 13Ipahamtang ko sa ilang nasod ang tanang gisulti ko batok kanila ug sa ubang nasod, nga gisulti ni Jeremias ug nahisulat niini nga libro. 14Uliponon sila sa daghang mga nasod ug sa mga gamhanang mga hari. Baslan ko sila sumala sa ilang mga binuhatan.”
Ang Kopa nga Puno sa Kasuko sa Ginoo
15Miingon kanako ang Ginoo, ang Dios sa Israel, “Kuhaa sa akong kamot kining kopa nga puno sa akong kasuko ug ipainom sa tanang kanasoran diin ko ikaw ipadala. 16Kon makainom na sila niini, mobarag sila ug daw sa mabuang, tungod sa gira nga ipadala ko kanila.”
17Busa gikuha ko ang kopa sa kamot sa Ginoo ug gipainom sa tanang kanasoran diin niya ako gipadala. 18Gipainom ko ang Jerusalem, ug ang mga lungsod sa Juda, lakip ang ilang mga hari ug mga opisyal, aron mangalaglag sila. Kalisangan ang nahitabo kanila, tamayon ug panghimaraoton sila sama sa nahitabo karon. 19Gipainom ko usab ang Faraon nga hari sa Ehipto, ang iyang mga opisyal, mga pangulo ug ang tanan niya nga katawhan, 20apil na ang tanang dili Ehiptohanon nga nagapuyo didto. Gipainom ko usab ang mga hari ug mga katawhan niining mosunod nga mga dapit: Uz, mga lungsod sa Filistia (nga mao ang Ashkelon, Gaza, Ekron, ug Ashdod), 21Edom, Moab, Ammon, 22Tyre, Sidon, mga isla, 23Dedan, Tema, Buz, mga layong dapit,25:23 mga layong dapit: sa literal, ang mga nagpaputol sa ilang patilya. 24Arabia, mga tribo nga nagapuyo sa disyerto, 25Zimri, Elam, Media, 26mga dapit sa amihan layo man o duol—ang tanang gingharian sa kalibotan. Ug human nila, ang Babilonia25:26 Babilonia: sa Hebreo, Sheshac. na usab ang moinom.
27Unya miingon ang Ginoo kanako, “Isulti niini nga mga nasod nga ako, ang Ginoo nga Makagagahom, ang Dios sa Israel, nagaingon, ‘Sige, inom kamo sa kopa sa akong kasuko hangtod mangahubog kamo, magsuka, mangatumba, ug dili na makabangon pa, tungod sa gira nga ipadala ko kaninyo.’
28“Kon dili sila moinom, ingna sila nga ako, ang Ginoo nga Makagagahom, nagaingon: Kinahanglang moinom gayod kamo! 29Tan-awa! Gisugdan ko na gani ang pagpadala ug kalaglagan sa Jerusalem, ang siyudad nga akong gipili alang sa akong kadungganan, kamo pa kaha ang dili ko silotan? Silotan ko gayod kamo! Kay maggira ang tanang nasod sa tibuok kalibotan. Ako, ang Ginoo nga Makagagahom, ang nagaingon niini.
30“Jeremias, isulti kanila ang tanan kong giingon, ug ingna sila: Daw liyon nga magngulob ang Ginoo gikan sa langit; ang iyang tingog magdahunog gikan sa iyang balaan nga pinuy-anan. Mongulob siyag kusog ngadto sa iyang katawhan. Mosinggit siya sa tanang nagapuyo sa kalibotan sama sa tawo nga nagasinggit samtang nagapuga ug ubas. 31Ang iyang tingog mabatian sa tibuok kalibotan,25:31 tibuok kalibotan: sa literal, kinatumyan sa kalibotan. kay akusahan niya ang mga nasod. Hukman niya ang tanang katawhan, ug pamatyon ang mga daotan sa gira. Ako, ang Ginoo, ang nagaingon niini.”
32Nagpadayon sa pag-ingon ang Ginoo nga Makagagahom, “Pangandam kamo! Ang kalaglagan moabot sa mga kanasoran sama sa makusog nga bagyo nga naggikan sa pinakalayong bahin sa kalibotan.”
33Nianang adlawa ang gipamatay sa Ginoo magkatag sa tibuok kalibotan. Walay magsubo, mohipos, o molubong kanila. Mahisama sila sa tae nga magkatag sa yuta.
34Pagminatay kamong mga pangulo. Ligid kamo sa abo sa pagpakita sa inyong kasubo. Kay miabot na ang adlaw nga pamatyon kamo nga daw mga karnero. Madugmok kamo ug makatag sama sa mahalon nga sudlanan. 35Wala gayod kamoy dapit nga kaikyasan o kadangpan. 36Mabati ang inyong mga paghilak ug pagminatay, kay gilaglag sa Ginoo ang inyong nasod. 37Tungod sa hilabihang kasuko sa Ginoo, ang malinawong mga sabsabanan mahimong disyerto. 38Ang Ginoo sama sa liyon nga mibiya sa iyang tagoanan. Maawaaw ang inyong yuta tungod sa gira ug tungod sa labihang kasuko sa Ginoo.
Șaptezeci de ani de exil
1Cuvântul spus lui Ieremia cu privire la tot poporul lui Iuda, în al patrulea an al lui Iehoiachim, fiul lui Iosia, regele lui Iuda. Era totodată primul an al lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului. 2Ieremia, profetul, a vorbit întregului popor al lui Iuda și tuturor locuitorilor Ierusalimului și le‑a zis: 3„Timp de douăzeci și trei de ani – din anul al treisprezecelea al lui Iosia, fiul lui Amon, regele lui Iuda, și până în ziua aceasta – Cuvântul Domnului mi‑a vorbit și eu vi l‑am vestit dis‑de‑dimineață, dar voi nu ați luat aminte.
4Domnul i‑a trimis la voi pe toți robii Săi, profeții; i‑a trimis dis‑de‑dimineață, dar voi n‑ați ascultat și nu v‑ați plecat urechea să luați aminte. 5Ei au zis: «Întoarceți‑vă fiecare de la calea voastră cea rea și de la răutatea faptelor voastre și astfel veți putea rămâne în țara pe care Domnul v‑a dat‑o vouă și părinților voștri, din veșnicie în veșnicie. 6Nu vă duceți după alți dumnezei ca să le slujiți și să vă închinați înaintea lor. Nu Mă mâniați prin lucrarea mâinilor voastre și astfel nu vă voi face nimic rău.»
7Dar voi nu M‑ați ascultat, zice Domnul, ci, prin lucrarea mâinilor voastre, M‑ați provocat la mânie și v‑ați făcut rău vouă înșivă.
8De aceea, așa vorbește Domnul, Dumnezeul Oștirilor: «Pentru că nu ați ascultat de cuvintele Mele, 9voi strânge toate clanurile din nord, zice Domnul, și pe slujitorul Meu Nebucadnețar, împăratul Babilonului, și îi voi aduce împotriva acestei țări, împotriva locuitorilor ei și împotriva tuturor neamurilor de jur împrejur. Le voi da spre nimicire9 Ebr.: haram/herem, termen care se referă la un lucru, un animal sau o persoană care erau închinate irevocabil Domnului, fie cu scopul nimicirii, precum în cazul acesta, fie ca dar, precum în alte cazuri. Ceea ce era herem îi aparținea de acum Domnului, fiind interzis uzului profan. și le voi face o pricină de groază și de fluierat, și o ruină veșnică. 10Voi face să le piară strigătele de bucurie și strigătele de veselie, glasul mirelui și al miresei, zgomotul râșniței și lumina candelei. 11Toată țara aceasta va deveni un loc pustiu și îngrozitor și toate neamurile acestea vor sluji împăratului Babilonului timp de șaptezeci de ani.
12Dar când se vor împlini cei șaptezeci de ani, îl voi pedepsi pe împăratul Babilonului și pe neamul lui, țara caldeenilor, pentru nelegiuirea lor, zice Domnul. O voi preface într‑o ruină veșnică. 13Voi aduce peste ea toate lucrurile pe care le‑am rostit împotriva ei, tot ce este scris în cartea aceasta, tot ce a fost profețit de Ieremia împotriva tuturor neamurilor. 14Căci ei vor fi înrobiți de multe neamuri și de regi puternici. Le voi răsplăti după faptele și după lucrarea mâinilor lor.»“
Cupa mâniei Domnului
15Așa mi‑a vorbit Domnul, Dumnezeul lui Israel: „Ia din mâna Mea această cupă plină cu vinul mâniei Mele și dă‑l să‑l bea la toate neamurile la care te trimit. 16Când îl vor bea, vor ameți și vor fi ca niște nebuni la vederea sabiei pe care o voi trimite printre ei.“
17Eu am luat cupa din mâna Domnului ca să le dau să bea tuturor neamurilor la care m‑a trimis Domnul: 18Ierusalimului și cetăților lui Iuda, regilor și conducătorilor lui, ca să le prefacă în ruină, într‑o pricină de groază, de fluierat și de blestem, ca în ziua aceasta; 19lui Faraon, regele Egiptului, slujitorilor lui, conducătorilor lui, întregului său popor 20și întregului amestec de popoare de acolo, tuturor regilor țării Uț, tuturor regilor filistenilor, – cei ai Așchelonului, ai Gazei, ai Ekronului și ai rămășiței Așdodului –, 21Edomului, Moabului și fiilor lui Amon; 22tuturor regilor Tyrului și Sidonului, regilor țărmurilor de dincolo de mare; 23Dedanului, Temei, Buzului și tuturor celor ce își rad colțurile bărbii23 Sau: celor de departe.; 24tuturor regilor Arabiei și tuturor regilor amestecului de popoare care locuiesc în pustie; 25tuturor regilor Zimrei, tuturor regilor Elamului și Mediei; 26tuturor regilor din nord, de aproape și de departe, și unora și altora, tuturor regatelor de pe fața pământului. După ei va bea și împăratul Șeșakului26 Șeșak este o criptogramă pentru Babilon. Genul acesta de criptogramă, numit atbaș, este format prin substituirea primei consoane a alfabetului ebraic cu ultima, a celei de‑a doua cu penultima ș.a.m.d..
27„Să le spui: «Așa vorbește Domnul Oștirilor, Dumnezeul lui Israel: ‘Beți, îmbătați‑vă, vomați și cădeți fără să vă mai ridicați la vederea sabiei pe care o voi trimite în mijlocul vostru!’ 28Dacă vor refuza să ia cupa din mâna ta și s‑o bea, să le spui că așa vorbește Domnul Oștirilor: ‘O veți bea cu siguranță! 29Căci iată, încep să aduc nenorocirea în cetatea peste care este chemat Numele Meu! Și voi să rămâneți nepedepsiți?! Nu veți rămâne nepedepsiți, căci voi chema sabia împotriva tuturor locuitorilor pământului, zice Domnul Oștirilor.’»
30Iar tu, să profețești împotriva lor toate aceste cuvinte și să le spui:
«Domnul va răcni de pe înălțimi,
va face să‑I răsune glasul
din Lăcașul Său cel sfânt
și va răcni puternic împotriva Locuinței Sale.
Va striga împotriva tuturor locuitorilor pământului
asemenea celor ce calcă în picioare strugurii.
31Vuietul va ajunge până la capătul pământului,
căci Domnul Se ceartă cu neamurile;
El intră la judecată cu orice om
și‑i dă pe cei răi pradă sabiei,
zice Domnul.»“
32Așa vorbește Domnul Oștirilor:
„Iată, nenorocirea se răspândește
de la un neam la altul,
și de la capătul pământului
se ridică o mare furtună.“
33În ziua aceea, cei pe care‑i va ucide Domnul vor fi peste tot – de la un capăt al pământului la celălalt. Nu vor fi nici jeliți, nici adunați, nici îngropați, ci vor deveni un gunoi pe fața pământului.
34Gemeți, păstori, și strigați!
Tăvăliți‑vă în cenușă,
voi, cei măreți ai turmei!
Căci a venit ziua să fiți înjunghiați;
veți zăcea împrăștiați și căzuți
asemenea fărâmițelor unui vas prețios.
35Nu mai este nicio scăpare pentru păstori,
niciun loc de refugiu pentru cei măreți ai turmei!
36Se aude strigătul păstorilor
și geamătul celor măreți ai turmei,
căci Domnul le distruge pășunea.
37Țarcurile37 Sau: pășunile. lor liniștite sunt devastate
de mânia aprigă a Domnului.
38Ca un pui de leu, El Și‑a părăsit vizuina,
așa că țara a devenit o pustie
din cauza sabiei asupritorului
și a mâniei aprinse a Domnului.
