Ang Panan-awon ni Daniel sa Pangpang sa Suba sa Tigris
1Sa ikatulong tuig sa paghari ni Cyrus sa Persia, may gipadayag nga mensahe ngadto kang Daniel, nga gitawag usab ug Belteshazar. Tinuod kini nga mensahe, ug mahitungod kini sa usa ka dako nga gira. Nasabtan ni Daniel ang maong mensahe tungod kay gipasabot kini kaniya pinaagi sa usa ka panan-awon. 2Mao kini ang nahitabo sumala kang Daniel:
Niadtong panahona, tulo ka semana akong nagbangotan. 3Wala gayod ako mokaon ug lamian nga pagkaon o karne ug wala ako moinom ug bino. Wala usab ako nagpahumot10:3 Wala… nagpahumot: Ang buot ipasabot, wala na niya atimana ang iyang kaugalingon. sulod sa tulo ka semana.
4Sa ika-24 nga adlaw sa unang bulan, samtang nagtindog ako sa daplin sa dako nga Suba sa Tigris, 5may nakita akong morag tawo nga nagbistig linen ug nagbakos ug lunsayng bulawan. 6Ang iyang lawas nagasidlak sama sa usa ka mahalong bato. Ang iyang nawong sama kahayag sa kilat, ug ang iyang mga mata sama sa nagdilaab nga mga sulo. Ang iyang mga bukton ug tiil morag gipasinawan nga bronsi, ug ang iyang tingog sama kakusog sa tingog sa daghang mga tawo.
7Ako lang gayod ang nakakita niadto nga panan-awon. Ang akong mga kauban wala makakita, apan nanagan sila ug nanago tungod sa kahadlok. 8Busa ako lang ang nahibilin, ug ako lang ang nakakita niadtong kahibulongan nga panan-awon. Nangluspad ako ug nawad-an ug kusog. 9Unya nadunggan ko nga misulti kadtong tawo. Ug samtang nagsulti siya, nakuyapan ako ug natumba nga nahapla sa yuta. 10Unya may migunit kanako ug gitabangan ako nga makaluhod. 11Miingon siya, “Daniel, pinangga sa Dios, tindog ug sabta pag-ayo ang akong isulti kanimo, kay gipadala ako dinhi kanimo.” Sa pagsulti niya niadto, mitindog ako nga nagkurog. 12Unya miingon siya, “Daniel, ayaw kahadlok. Kay sa unang adlaw pa lang nga nagpaubos ka sa imong Dios, ug nagtinguha nga imong masabtan ang mga panan-awon, gidungog na ang imong pag-ampo. Mianhi ako dinhi agig tubag sa imong pag-ampo. 13Ugaling lang kay wala dayon ako makaabot dinhi tungod kay sulod sa 21 ka adlaw gibabagan ako sa pangulo10:13 pangulo: Ang buot ipasabot dinhi, usa ka daotang anghel nga nagagahom o nagatabang sa Persia. sa gingharian sa Persia. Maayo na lang gani kay gitabangan ako ni Michael nga usa sa mga pangulo sa mga anghel, tungod kay ako lang ang nakiggira batok sa pangulo sa Persia. 14Karon, ania ako aron ipasabot kanimo kon unsa ang mahitabo sa imong isigka-Israelinhon sa umaabot, kay ang imong panan-awon mahitungod man sa mahitabo sa umaabot.”
15Samtang nagsulti siya niadto, miduko ako, ug wala na makasulti. 16Unya kadtong morag tawo nga akong nakita sa panan-awon mihikap sa akong ngabil ug nakasulti ako pag-usab. Miingon ako kaniya nga nagtindog sa akong atbang, “Sir, lain gayod ang akong pamati ug nawad-an ako ug kusog tungod niadtong akong nakita nga panan-awon. 17Unsaon ko pagpakigsulti kanimo nga wala na man akoy kusog ug halos dili na ako makaginhawa?”
18Gihikap niya ako pag-usab ug mibalik ang akong kalagsik. 19Miingon siya kanako, “Pinangga ka sa Dios, ayaw kahadlok o kabalaka. Lig-ona gayod ang imong kaugalingon.” Sa dihang nasulti niya kadto kanako, nabaskog ako. Unya miingon ako kaniya, “Padayon sa imong pagsulti, sir, kay gipabaskog mo na ako.”
20Mitubag siya, “Kinahanglan mobalik ako sa pagpakiggira sa pangulo sa Persia. Human niana, moabot ang pangulo10:20 pangulo: Ang buot ipasabot dinhi, usa ka daotang anghel nga nagagahom o nagatabang sa Greece. sa Greece. Apan nahibalo ka ba kon nganong mianhi ako dinhi kanimo? 21Mianhi ako aron isaysay kanimo kon unsa ang nahisulat sa Libro sa Kamatuoran. Sa akong pagpakiggira, walay lain nga nagatabang kanako kondili si Michael lang gayod, ang pangulo10:21 pangulo: Ang buot ipasabot dinhi, usa ka maayong anghel nga nagagahom o nagatabang sa Israel. sa Israel.
Revelația cu privire la vecinii lui Israel
1În anul al treilea1 536 î.Cr. al lui Cirus, împăratul Persiei, i‑a fost descoperit un cuvânt lui Daniel, cel care fusese numit Beltșațar. Cuvântul este adevărat și este cu privire la un mare război. El a priceput cuvântul, înțelegerea acestuia venindu‑i printr‑o viziune.
2„În acele zile eu, Daniel, eram în jale de trei săptămâni. 3Nu am mâncat bucate alese, nu mi‑a intrat în gură nici carne, nici vin, și nu m‑am uns deloc, până nu s‑au împlinit cele trei săptămâni.
4În ziua a douăzeci și patra a lunii întâi, mă aflam pe malul râului cel mare, care este Tigrul. 5Mi‑am ridicat ochii, m‑am uitat și iată că acolo era un bărbat îmbrăcat în in. Coapsele lui erau încinse cu aur de Ufaz. 6Trupul lui era asemenea crisolitului, fața lui – ca strălucirea fulgerului, ochii lui – ca torțele de foc, brațele și picioarele lui – ca luciul bronzului lustruit, iar glasul său – ca vuietul mulțimii.
7Numai eu, Daniel, am văzut vedenia. Bărbații care erau cu mine nu au văzut‑o, însă au fost cuprinși de o frică atât de mare, încât au luat‑o la fugă pentru a se ascunde. 8Astfel am fost lăsat singur, privind această mare vedenie. Puterea m‑a părăsit, culoarea feței mi s‑a schimbat ca la un mort și am rămas fără vlagă. 9Am auzit apoi sunetul cuvintelor sale, iar când am auzit sunetul cuvintelor sale, am căzut leșinat9 Vezi nota de la 8:18. cu fața la pământ.
10Atunci o mână m‑a atins și m‑a așezat pe genunchii și pe mâinile mele tremurânde.
11El mi‑a zis:
– Daniel, om de mare preț, ia aminte la cuvintele pe care ți le voi spune! Stai în picioare, căci acum am fost trimis la tine!
Când mi‑a vorbit astfel, m‑am ridicat tremurând.
12Apoi mi‑a zis:
– Nu te teme, Daniel, căci cuvintele tale au fost ascultate chiar din prima zi în care te‑ai hotărât în inima ta să înțelegi și să te smerești înaintea Dumnezeului tău. Cuvintele tale au fost auzite și tocmai datorită lor am venit eu acum. 13Dar căpetenia împărăției Persiei13 Vezi și v. 20. mi s‑a împotrivit timp de douăzeci și una de zile, dar iată că Mihail, una din căpeteniile cele mai de seamă, a venit să mă ajute, căci fusesem lăsat acolo, cu împărații Persiei. 14Acum am venit să te învăț cu privire la ceea ce se va întâmpla cu poporul tău în zilele de pe urmă, căci viziunea se referă tot la acele zile.
15În timp ce îmi spunea cuvintele acestea, mi‑am plecat fruntea la pământ și am rămas mut. 16Dar iată că cineva care era la înfățișare ca un fiu al omului mi‑a atins buzele.
Atunci mi‑am deschis gura, am vorbit și i‑am zis celui ce stătea înaintea mea:
– Stăpâne, la vederea acestei vedenii, m‑am umplut de groază și am rămas fără vlagă. 17Cum ar putea robul stăpânului meu să vorbească cu stăpânul meu? Căci puterea m‑a părăsit și abia mai am suflare.
18Atunci cel care avea înfățișarea ca a unui om m‑a atins din nou și m‑a întărit.
19El mi‑a zis:
– Nu te teme, om de mare preț! Pace ție! Fii tare! Fii puternic!
În timp ce vorbea cu mine, am simțit cum mă întăresc și i‑am zis:
– Vorbește, stăpâne, căci m‑ai întărit!
20El m‑a întrebat:
– Știi de ce am venit la tine? Acum mă voi întoarce să lupt împotriva căpeteniei Persiei, iar, când voi pleca, iată că va veni căpetenia Iavanului20 Grecia.. 21Dar înainte îți voi spune ce este scris în Cartea Adevărului21 Vezi 12:1.. Nimeni nu mă ajută împotriva lor decât Mihail, căpetenia voastră.
